Expropriere. Speță. Decizia 57/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILĂ, CAUZE MINORI, FAMILIE,CONFLICTE DE
MUNCĂ, ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 57 din 26 martie 2008
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 26 martie 2008
COMPLETUL DE JUDECATĂ A FOST FORMAT DIN:
PREȘEDINTE: Sorina Romașcanu JUDECĂTOR 2: Jănică Gioacăș judecător
GREFIER: - - -
La ordine a venit spre soluționare apelul civil promovat de reclamantul prin procurator împotriva sentinței civile nr.1515 din 31 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat pentru intimata-pârâtă directorul adjunct, lipsă fiind apelantul-reclamant și intimatul-pârât Primarul municipiului
Procedura a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Față de lipsa apelantului-reclamant și a procuratorului acestuia, se lasă cauza pentru al doilea apel nominal.
La al doilea apel nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat doar reprezentantul intimatei-pârâte Colegiul Tehnic, lipsă fiind celelalte părți, sens în care se va striga dosarul la sfârșitul ședinței de judecată.
La al treilea apel nominal făcut la sfârșitul ședinței de judecată, s-a prezentat directorul adjunct al intimatei-pârâte Colegiul Tehnic, lipsă fiind apelantul-reclamant, procuratorul acestuia și intimata-pârâtă Primăria municipiului
Reprezentantul intimatei-pârâte Colegiul Tehnic, față de faptul că nu mai are de formulat cereri noi, solicită judecarea cauzei.
Nemaifiind probe de administrat și cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Domnul având cuvântul pentru Colegiul Tehnic" ", solicită respingerea apelului promovat și menținerea hotărârii instanței de fond ca temeinică și legală.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
- deliberând -
Asupra apelului civil de față:
Prin sentința civilă nr.1515 din 31 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- a fost respinsă ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtele Primăria municipiului B și Colegiul tehnic" "
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- la Tribunalul Bacău, prin declinarea dosarului nr. 14423/2006 de la Judecătoria Bacău, reclamantul a chemat în judecată pe Primarul municipiului B și Colegiul Tehnic " " pentru revendicare imobiliară, pentru ca pârâții să fie obligați să-i lase în deplină proprietate și posesie terenul liber de construcții situat în municipiul B și în subsidiar reconstituirea dreptului de proprietate.
Cererea este scutită de plata taxei de timbru.
În motivarea acțiunii reclamantul arată că este proprietarul terenului, delimitat în planul de situație scara 1:1000 întocmit de expertul, în baza actului de proprietate din data de 19.o1.1942, completat cu testamentul nr.37/1942.
În motivarea acțiunii reclamantul depus la dosar actul de proprietate din o3.o5.1941 planul de situație, răspunsul Primăriei B nr.12722 din o4.o4.2oo5 la Lg.33/1994,răspunsul Colegiului tehnic " " nr.2183/2oo6, copii din registrul de înscriere a terenului și clădirii eliberată de Arhivele Statului cu nr. C-281/2o.o2.2oo6, testamentul nr.37/1942
La termenul din 23.o5.2oo5, reclamantul prin avocat a precizat că acțiunea este întemeiată pe dispozițiile art.35 din Lg.33/1994, că în decretul de expropriere depus la dosar a fost individualizat terenul pentru care solicită retrocedarea, respectiv terenul din-.
La termenul din o3.1o.2oo7, consilierul juridic al pârâtei prezent în instanță invocat excepția inadmisibilității acțiuni.
Față de excepția inadmisibilității acțiunii, instanța a reținut următoarele:
Dispozițiile art. 11 și următoarele din Lg.1o/2oo1 asigură realizarea în practică întregii proceduri de restituire și, respectiv, a măsurilor reparatorii în echivalent, constituind cadrul juridic, cu caracter special, pentru cererile de retrocedare a imobilelor expropriate în perioada o6.o3.1945 - 22.12.1989. singurul ce poate fi invocat după intrarea în vigoare a dispozițiilor acestei legi.
Astfel că, atâta timp cât Lg.10/2001 constituie o lege specială, reparatorie în cazul imobilelor preluate abuziv de stat, inclusiv prin expropriere, iar Legea nr.33/1994, care reglementează cadrul exproprierii pentru cauză de utilitate publică, are un caracter general față de Lg.10/2001, dispozițiile art.35 din Lg.33/1994 nu sunt aplicabile acțiunilor având ca obiect imobile expropriate în perioada o6.o3.1945 - 22.12.1989 care au fost introduse după intrarea în vigoare a Lg.10/2001.
Astfel, instanța a reținut că acțiunea reclamantului a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău la data de o8.o9.2oo6 și privește un imobil expropriat în perioada o6.o3.1945 - 22.12.1989 așa cum rezultă din borderoul aflat la fila 11-13 dosar 14423/2006 al Judecătoriei Bacău
În consecință, instanța a admis excepția inadmisibilității acțiunii și a respins acțiunea civilă așa cum a fost precizată ca inadmisibilă.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel reclamantul.
În motivare susține că instanța a greșit refuzând judecarea cauzei pe temeiul Legii nr.33/1994, întrucât această lege nu este abrogată de Legea 10/2001. Mai mult, arată apelantul judecata trebuia să se poarte în contradictoriu cu Primarul municipiului B și nu cu Primăria B, cum greșit a reținut tribunalul.
În întâmpinarea formulată, Primarul municipiului Bas olicitat respingerea apelului, susținând că după apariția legii speciale de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv de stat, este inadmisibilă acțiunea pentru restituirea acestor imobile întemeiată pe legea generală.
Curtea, examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale incidente, constată că apelul este nefondat, potrivit considerentelor ce vor fi expuse în continuare.
Constituția României a reglementat principiul neretroactivității legii, prevăzând, la art.15 alin.2 că"legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile".
În deplină concordanță cu această reglementare constituțională, Codul civil prevede, în art.1, că"legea dispune numai pentru viitor" și că ea n-are putere retroactivă", instituind astfel principiul neretroactivității legii civile.
Acest principiu de bază, consacrat și în jurisprudența, afirmă că legea nouă trebuie să respecte suveranitatea legii vechi, în sensul că legea nouă nu poate desființa sau modifica reglementarea juridică anterioară, iar legea veche să admită, la rândul ei, aplicarea imediată și fără rezerve a legii noi, în sensul că acțiunea legii noi se întinde atât asupra faptelor pendinte, cât și asupra efectelor viitoare ale raporturilor juridice trecute.
Normele legale aflate în conflict în cazul imobilelor expropriate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, respectiv dispozițiile Codului civil și cele ale Legii nr.10/2001, vizează situații născute sub imperiul legii vechi, durabile însă în timp, prin efectele lor juridice, generate uneori de ineficacitatea actelor de preluare.
Deși avantajos, prin posibilitatea părților de a avea acces direct la instanțele judecătorești, dreptul comun, fiind rigid și conservator în câmpul său de aplicare, a fost înlocuit cu Legea nr.10/2001, care cuprinde atât norme speciale de drept substanțial, cât și reglementarea unei proceduri administrative, obligatorie, prealabilă sesizării instanței.
Prin dispozițiile sale, Legea nr.10/2001 a suprimat practic, posibilitatea recurgerii la dreptul comun în cazul ineficacității actelor de preluare a imobilelor naționalizate și, fără să diminueze accesul la justiție, a adus perfecționări sistemului reparator, subordonându-l, totodată, controlului judecătoresc prin norme de procedură cu caracter special.
Potrivit art.44 alin.1 faza a II a din Constituție, conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. Astfel, prin art.2 alin.2 din Legea nr.10/2001 s-a recunoscut că"persoanele ale căror imobile au fost preluate fără titlu valabil își păstrează calitatea de proprietar avută la data preluării", care va fi exercitată"după primirea deciziei sau a hotărârii judecătorești de restituire, conform prevederilor prezentei legi." Drept urmare, decizia sau hotărârea judecătorească de restituire implică parcurgerea procedurii speciale prevăzute în Legea nr.10/2001, cu excluderea procedurii de drept comun.
Curtea Constituțională a statuat prin Decizia nr.373 din 4 mai 2006 că "Legea nr.10/2001 recunoaște persoanelor îndreptățite la restituirea imobilelor preluate abuziv calitatea de proprietar avută la data preluării, însă restituirea în natură a imobilului și implicit exercitarea dreptului de proprietate se fac numai în urma constatării dreptului de proprietate, fie prin decizie a autorității administrative implicate în aplicarea legii, fie prin hotărâre judecătorească, în cazul în care deciziile acesteia sunt atacate în justiție.
Astfel încât, dispunând că proprietarul se poate bucura de toate atributele dreptului său numai pentru viitor, după primirea deciziei sau hotărâri judecătorești de restituire, legiuitorul nu a făcut altceva decât să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, instituind limitări rezonabile în exercitarea acestui drept, în vederea asigurării securității circuitului juridic, în deplină conformitate cu dispozițiile art.44 alin.1 teza a doua din Legea fundamentală".
Cum această reglementare, dată prin Legea nr.10/2001, interesează ordinea publică, rezultă că ea este de imediată aplicare, în concordanță cu principiul consacrat în art.6 alin.2 din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia.
În acest cadru legislativ, deci, nu-și mai pot găsi aplicarea dispozițiilor art.35 din Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică în cazul acțiunilor având ca obiect imobile expropriate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, introduse după intrarea în vigoare a Legii 10/2001,
Față de cele reținute, curtea constată că nu este întemeiată critica apelantului, referitoare la soluția dată de prima instanță. În raport de această soluție și de dispozițiile art.137 Cod procedură civilă, este de prisos analizarea excepției privind lipsa calității procesuale pasive a intimatului.
În consecință, în baza art.296 Cod procedură civilă, urmează a fi respins apelul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
E:
Respinge apelul promovat de reclamantul, prin procurator împotriva sentinței civile nr.1515 din 31 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, ca nefondat.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 26 martie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - -
Red.sent.-
Red..- /17.04.2008
Tehn.- / 6 ex.
17.04.2008/18.04.2008.
Președinte:Sorina RomașcanuJudecători:Sorina Romașcanu, Jănică Gioacăș
