Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 56/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILĂ, CAUZE MINORI, FAMILIE,CONFLICTE DE
MUNCĂ, ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 56 din 26 martie 2008
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 26 martie 2008
COMPLETUL DE JUDECATĂ A FOST FORMAT DIN:
PREȘEDINTE: Sorina Romașcanu JUDECĂTOR 2: Jănică Gioacăș judecător
GREFIER: - - -
La ordine a venit spre soluționare apelul civil promovat de intervenienta în nume propriu, împotriva sentinței civile nr.799 din 5 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat apelanta-intervenientă și avocat pentru intimatele-contestatoare, lipsă fiind procuratorul apelantei-interveniente, intimatele și și intimatul Primarul municipiului P
Procedura a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință,după care;
Părțile prezente, având pe rând cuvântul, motivat de faptul că nu mai au de formulat cereri noi, solicită cuvântul pe fond.
Nemaifiind probe de administrat și cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Apelanta-intervenientă având cuvântul pe fond, solicită admiterea apelului precizând că sentința dată este nelegală și netemeinică pentru că Legea 10/2001 spune clar se pot restitui terenurile expropriate în limita posibilităților și dacă nu se află în posesia altor persoane, fiind invocată astfel o libertate a terenurilor. Sentința care a fost pronunțată și apelată este un act de desproprietărire, pentru că terenul măsurat este cel din proprietatea sa. Deși pârâtele au promovat și acțiune în revendicare și în grănițuire cu privire la terenul în litigiu, au pierdut acțiunile la toate instanțele. În cauză au fost efectuate două expertize, părțile toate au fost prezente la efectuarea expertizei și nu a fost contestată nici una. Raportul de expertiză suprapune terenul pe proprietatea sa, fapt ce determină ca cele două expertize să fie contrare. Depune în xerocopie o serie de sentințe. În concluzie, solicită admiterea apelului și respingerea acțiunii formulate de pârâte.
Avocat având cuvântul pentru intimatele-contestatoare și, solicită respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată. La dosar s-a depus în cadrul dezbaterilor o hotărâre privind grănițuirea dar care nu are legătură cu prezenta cauză. În acțiunea introductivă s-a precizat clar obiectul acțiunii, adică o contestație la Legea 10/2001. S-a făcut în baza acestei legi, notificare pentru restituirea terenului liber de construcții, pentru că expropierea s-a făcut pentru lărgirea străzii, deci pentru utilitate publică. Terenul a fost identificat, iar o parte se află sub șosea și nu poate fi retrocedat, în schimb terenul liber poate fi retrocedat. Părțile nu au legătură de rudenie între ele. Dispoziția primarului a fost modificată în parte, în sensul de a se restitui terenul luat prin expropiere și este liber, iar cel care nu poate fi restituit, va trebui să li se plătească despăgubiri. Faptul că partea adversă se folosește de un certificat de moștenitor, nu are nicio importanță, pentru că el nu are la bază nici un act de proprietate chiar dacă spun pe baza acestui certificat că ar fi avut o suprafață mai mare. În concluzie, solicită respingerea apelului, menținerea hotărârii instanței de fond ca temeinică și legală.
În replică, apelanta-intervenientă arată că a atestat dreptul de proprietate prin înscrisuri, acte legale, iar în special prin certificatul moștenitor. Terenul solicitat se află în proprietatea sa de ani de zile și a plătit pentru el un impozit mult mai mare așa cum rezultă și din actul adeverință pe care o depune la dosar.
În replică, apărătorul intimatelor arată că din adeverința depusă nu rezultă amplasamentul terenului și este emis și din anul 2002. proprietari ai terenului sunt intimatele.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
- deliberând -
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.799 din 25.09.2007 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosar nr- s-a admis în parte contestația formulată de și, reținându-se în esență următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul tribunalului sub nr- contestatoarele și au solicitat în calitate de descendente de gradul I ale defuncților și anularea în parte a dispoziției nr.2348 din 29.09.2006 emisă de Primarul Municipiului N și restituirea în natură a suprafeței de 262. teren situat în municipiul N str. ral ( fostă - ) nr.187, județul N expropriată în baza decretului nr.60/1972. Cu cheltuieli de judecată.
În motivare contestatoarele au arătat că părinții lor decedată la 4.07.1954 și decedat la 26.03.1989 au dobândit conform actului autentic de vânzare - cumpărare nr. 554 autentificat la data de 23.09.1948 un imobil constând în teren și construcții," teren cu lățimea la față de 4,60. la mijloc 2,50. la fund 4,30., iar lungimea de la față la fund circa 50.,dimpreună cu una casă compusă din trei camere, una magazie de lemn, imobil ce se află în N str.- ( fostă ) megieșit la față cu str.-, la fund cu proprietatea, de o parte cu proprietatea și de cealaltă parte proprietatea ".
Contestatoarele arată că au formulat în termen notificare, că imobilul în cauză a fost expropriat în anul 1972 în scopul construirii unui ansamblu de locuințe, că deși, toate construcțiile au fost demolate, terenul a rămas liber nefiind afectat de lucrări de utilitate publică. Contestatoarele arată că după șase ani de la depunerea notificării au obținut obligarea prin instanță a intimatului să soluționeze notificarea nr.666/2001 în conformitate cu dispozițiile art.25 și 26 din Legea 10/2001 republicată, solicitând prin dosarul nr.2302/C/2006 în conformitate cu art.580 ind.3 pct.1 din Codul d e procedură civilă stabilirea unei amenzi civile de câte 50 RON în sarcina intimatului pe fiecare zi de întârziere, sancțiunea care să-l constrângă să emită dispoziția contestată.
În opinia contestatoarelor dispoziția nr.2348/29.09.2006 emisă de Primarul Municipiului PNe ste nelegală și netemenică întrucât prin aceasta se respinge cererea de restituire în natură a suprafeței de 262. din care 62. fiind considerați cu destinație de utilitate publică - carosabil și trotuar, pe considerentul că în prezent nu există posibilitatea restituirii în natură cu atât mai mult cu cât 200. se consideră a fi ocupați legal de numita.
Intimatul Primarul Municipiului PNl egal citat a solicitat prin întâmpinarea legal formulată respingerea ca neîntemeiată a contestației dedusă judecății împotriva dispoziției nr.2348 din 29.09.2006.
În motivare intimatul a precizat că prin notificarea înregistrată sub nr.666 din 30.03.2001 contestatoarele au solicitat restituirea în natură a suprafeței de 264. și 38,76. construcții, imobil situat în municipiul P N,-.
Intimatul arată că contestatoarele au făcut atât dovada proprietății și preluării de stat fără drept a imobilului, dar au făcut și dovada vocației lor succesorale prin anexarea certificatului de moștenitor și a altor acte de stare civilă. Intimatul precizează că din analizarea situației actualelor a imobilelor a rezultat imposibilitatea restituirii în natură a acestora deoarece imobilul construcție a fost demolat, iar suprafața de 62. are destinație de utilitate publică, diferența de teren fiind în proprietatea numitei. Reținând această situație de fapt, intimatul a propus prin dispoziția nr.2348/29.09.2006 respingerea cererii de restituire în natură cu propunerea corelativă de acordare a despăgubirilor civile.
În dovedire intimatul a anexat la dosar întreaga documentație care a stat la baza emiterii dispoziției contestate.
În cauză la termenul de judecată din 9.01.2006 a fost formulată o cerere de intervenție în nume propriu de numita care a înțeles pe această cale să invoce și să apere dreptul său de proprietate asupra 484. teren situat în municipiul N str.ral n nr.185 pentru care face dovada proprietății chiar cu înscrisurile anexate la dosar de contestatoare.
Intervenienta arată că proprietarul inițial al terenului a fost străbunicul său care a vândut în anul 1930 printr-un act autentic suprafața de 284,4. bunicilor săi G și care au transmis la rândul lor prin act juridic mortis cauza dreptul de proprietate în patrimoniul fiicei lor G tatăl autoarei intervenientei.
Intervenienta arată că terenurile au fost expropriate în anul 1975, în urma acestei exproprieri autorii ei rămânând în stăpânirea suprafeței de 484. pe care o stăpânește și ea în prezent.
Examinând acțiunea principală, tribunalul a constatat-o întemeiată în parte pentru următoarele considerente:
Prin notificarea înregistrată la executorul judecătoresc sub nr.666 din 30.03.2001 contestatoarele și au solicitat în calitatea lor de moștenitoare ale defunctului retrocedarea în natură a suprafeței de 264. și a imobilului construcție în suprafață de 38,76. situat în PN, -. au arătat că aceste bunuri imobile au fost expropriate prin Decretul nr.60/1972 în scopul lărgirii drumului național P N -.
În dovedire contestatoarele au anexat atât actul de proprietate al autorului lor - act de veșnică vânzare autentificat sub nr.554 din 23 septembrie 1948,decretul de expropriere nr.60/1972 și tabelul anexă la decret în care autorul lor apare înscris cu o suprafață de teren expropriată de 264. și construcție în suprafață de 38,76.
Tribunalul a constatat că dispoziția privind respingerea cererii de restituire nr.2348 emisă de intimatul Primarul Municipiului P la data de 29.09.2006 este netemeinică și nelegală parțial, doar în ceea ce privește soluționarea cererii de restituire în natură a terenului expropriat. Astfel, tribunalul a constatat că intimatul s-a limitat, în mod superficial și fără argumente care să înlăture orice îndoială, să constate că diferența de teren de 200. se află în proprietatea numitei, proprietară învecinată cu terenul solicitat de contestatoare care a beneficiat în temeiul.112/1995 doar de retrocedarea în natură doar pentru 144. teren în loc de 376. - decizie definitivă și irevocabilă nr.130/A/31.01.1995 a Tribunalului Neamț.
Ori, o atare legitimare nefundamentată pe imperativul protejării dreptului de proprietate legal recunoscut este de natură a crea din în patrimoniul contestatoarelor un prejudiciu determinat tocmai prin excluderea pentru acestea a variantei retrocedării în natură a diferenței de teren liber, neocupat de lucrări de utilitate publică, avut în proprietate anterior exproprierii de autorul lor, retrocedare reglementată prin Legea 10/2001 cu valoare de principiu prioritar în raport cu celelalte măsuri reparatorii.
În aceste condiții, tribunalul a reținut în acord cu concluziile al. 3 din expertiza tehnică administrată în prezentul litigiu, că suprafața posibil a fi restituită în natură, fără ca această restituire să afecteze lucrările de interes public, ori dreptul de proprietate al intervenientei în interes propriu - recunoscut pentru suprafața de 144. identificată și delimitată pe aliniamentul L,M,HOTĂRĂȘTE,L este de 120. configurată în schița de la fila 228 pe aliniamentul. Reținând, totodată, conform concluziilor aceleași lucrări de expertiză tehnică topografică ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, că suprafața de 63. identificată cu hașuri pe aliniamentul este ocupată de lucrări de utilitate publică, trotuar și ral - situație de fapt constatată de altfel corect prin art.1 paragraful II teza 1 din dispoziția contestată, tribunalul a admis în parte acțiunea și a anulat în parte art.1 din aceeași dispoziție, în sensul că a dispus restituirea în natură, în patrimoniul contestatoarelor a imobilului teren în suprafață de 120. identificată corespunzător prin raportul de expertiză administrat.
Tribunalul a modificat corespunzător și dispozițiile art.3 din dispoziția contestată în sensul că propunerea de acordare a despăgubirilor materiale în favoarea contestatoarelor să se facă pentru imobilul construcție în suprafață de 38,76. în prezent demolat și pentru diferența de teren restituită în natură în suprafață de 142. teren.
Soluționarea cererii de chemare în judecată principală este așadar, determinantă pentru soluționarea cererii de intervenție formulată în interes propriu de intervenienta, în sensul respingerii ca neîntemeiată a acesteia, cu atât mai mult cu cât nu s-ar putea recunoaște și apăra pe această cale, o stare de fapt concretizată prin exercitarea de către această parte a atributelor posesiei și folosinței reglementată pe un drept absolut de proprietate recunoscut ca atare, pentru suprafața de teren stăpânită în plus față de cei 144. retrocedați în natură prin decizia definitivă și irevocabilă nr.130/A/ 31.01.1995 a Tribunalului Neamț.
Împotriva sentinței civile nr.799 din 25.09.2007 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosar nr-, în termen legal a formulat apel intervenienta criticând-o pentru următoarele motive:
- sentința instanței de fond este netemeinică, întrucât, nejustificat, s-au înlăturat obiecțiunile intervenientei cu privire la raportul de expertiză efectuat în cauză; terenul solicitat de contestatoare nu este și nu a fost liber niciodată, fiind deținut de intervenientă;
- în cauză trebuia să fie analizate titlurile părților;
- nu s-a motivat excepția invocată de intervenientă a autorității de lucru judecat.
Apelul este nefondat.
- Obiecțiunile formulate de intervenientă la raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză și depuse în scris la filele 243, 244 dosar fond au fost motivat respinse de prima instanță la termenul din 25.09.2007, constatându-se că nu sunt îndeplinite condițiile art.212 al.1 Cod procedură civilă pentru efectuarea unui supliment la acest raport.
- Din analiza și coroborarea actelor depuse de contestatoare și de intervenientă la dosar rezultă că aceasta din urmă exercită o posesie și o folosință de fapt, precară, asupra terenului în litigiu, fără a avea recunoscut un drept absolut de proprietate pe o suprafață mai mare de teren decât cea de 144 mp, pentru care a beneficiat de recunoașterea judiciară a dreptului de proprietate(decizia civilă nr.130/31.01.1995).
- Față de probele administrate în cauză, - acte, expertiză, - în mod legal tribunalul a reținut că intervenienta-proprietară învecinată cu terenul solicitat de contestatoare, a beneficiat în temeiul Legii nr.112/1995 de retrocedarea în natură doar pentru 144 mp teren în loc de 376 mp.
- Analizând cererea de intervenție formulată de (filele 150-152 dosar fond) și încheierile ulterioare, instanța de apel constată că excepția autorității de lucru judecat nu a fost ridicată de intervenientă, fapt care să impună pronunțarea instanței asupra acesteia.
Procedând la examinarea acestei excepții invocate prin motivul 3 de apel, curtea constată că nu sunt îndeplinite condițiile art.1201 Cod civil, neexistând identitate de obiect, cauză și părți între prezenta cauză și hotărârea în grănițuire pronunțată în dosarul nr.9056/2002 al Judecătoriei Piatra Neamț.
Față de considerentele expuse, se va respinge apelul ca nefondat.
Văzând și prevederile art.274 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
E:
Respinge ca nefondat apelul promovat de,împotriva sentinței civile nr.799 din 5 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Obligă apelanta să plătească intimatelor contestatoare 500 lei cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 26 martie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - -
Red.sent.-
Red.- /31.03.2008.
Tehn.- /7 ex.
31.03.2008/1.04.2008.
Președinte:Sorina RomașcanuJudecători:Sorina Romașcanu, Jănică Gioacăș
