Expropriere. Speță. Decizia 76/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - expropriere -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 76
Ședința publică din 18 martie 2009
PREȘEDINTE: Andrieș Catrinel
JUDECĂTOR 2: Dumitraș Daniela
JUDECĂTOR 3: Ciută Oana Grefier - -
MINISTERUL PUBLICA FOST REPREZENTAT PRIN PROCUROR
Pe rol se află judecarea recursului declarat de pârâtul Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale - Direcția Regională Drumuri și Poduri I cu sediul în Municipiul I,-, județul I împotriva sentinței nr. 93 din 20 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit atât pârâtul recurent Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale - Direcția Regională Drumuri și Poduri I cât și reclamantul intimat.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța constatând recursul în stare de judecată, acordă cuvântul la dezbateri.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei ca temeinică și legală.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Reclamantul a chemat în judecată pe pârâții Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale SA și Comisia pentru aplicarea Legii nr. 198/2004 - Instituția Prefectului Județului S și a solicitat modificarea Hotărârii nr. 31 din 20.02.2006 în sensul majorării despăgubirilor pentru suprafața de 618 mp teren la suma de 6180 Euro, cu cheltuieli de judecată.
A motivat cererea prin aceea că valoarea despăgubirilor stabilite este disproporționată în raport cu valoarea de circulație a terenului expropriat, făcându-se astfel o încălcare a art. 481 Cod civil, art. 41 din Constituția României și art. 1 din Legea nr. 33/1994.
Prin sentința civilă nr.925 din 26.06.2007, Tribunalul Suceavaa respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 198/2004 și G 659/2005 din cadrul Prefecturii Județului și admițând în parte acțiunea,a modificat în parte hotărârea nr. 31/2006, în sensul obligării expropriatorului la despăgubiri în sumă de 6013,14 Euro (în loc de 1609,27 lei RON), ori contravaloarea în lei la cursul la data efectuării plății.
Tribunalul a reținut în cauză evaluarea efectuată de expertul și și a înlăturat concluziile expertei ca fiind în dezacord cu prețurile practicate pe piața vânzărilor și cumpărărilor de terenuri din zonă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Prefectura Județului S, arătând, în esență, că nu are calitate procesuală pasivă, astfel că în mod eronat a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată.
A mai declarat recurs în cauză și pârâta Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri
În motivarea recursului s-a arătat că instanța de fond a încălcat dispozițiile imperative ale art. 208 Cod procedură civilă care prevăd că măsurătorile și constatările ocazionate de efectuarea expertizei nu pot fi făcute decât cu citarea părților.
Instanța de fond, s-a pronunțat astfel, pe un raport de expertiză întocmit cu încălcarea dispozițiilor legale în materie, fapt prevăzut de art.105 al.2 Cod procedură civilă. Un alt motiv de recurs îl reprezintă modalitatea în care instanța a înțeles să aleagă evaluarea justă în cauză.
Prin decizia civilă nr. 406 din 16.10.2007 Curtea de Apel Suceavaa admis recursul pârâtei Prefectura Județului S și a modificat sentința atacată, în sensul că a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei.
Prin aceeași decizie s-a constatat nulitatea recursului declarat de cealaltă pârâtă.
Pentru a hotărî astfel, Curtea a reținut, în esență, că pârâta Prefectura județului nu are calitate procesuală pasivă în cauză, în acord cu prev. art.22 din Legea nr.33/1994 și art.2 din legea nr.198/2004.
În ceea ce privește al doilea recurs s-a reținut că pârâta a depus cerere de recurs direct la curtea de apel, fiind incidente în cauză dispozițiile art.302 Cod procedură civilă.
Prin decizia civilă nr. 15 din 11.01.2008 Curtea de Apel Suceava admis contestația în anulare formulată de pârâta Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri I și a anulat în parte decizia atacată, doar în ceea ce privește recursul declarat de contestatoare.
Recursul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Suceava sub nr- din 11.02.2008.
Prin decizia civilă nr. 89/07.03.2008 a Curții de Apel Suceavaa fost admis recursul declarat de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri I, a fost casată sentința civilă nr. 925 din 26.06.2007 a Tribunalului Suceava și trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Prin sentința civilă nr. 93 din 20.01.2009 a Tribunalului Suceavaa fost admisă în parte acțiunea și a fost modificată în parte Hotărârea nr. 31 din 20.02.2006 în sensul majorării despăgubirilor totale stabilite în favoarea reclamantului pentru suprafața de 618 mp de la suma de 1609,27 lei la suma de 23175 lei.
În motivare s-a reținut că evaluarea făcută prin ultimul raport de expertiză reprezintă valoarea reală a terenului deoarece suprafața aparține categoriei intravilan, face parte dintr-o zonă turistică unde valoarea de circulație a terenurilor este mai mare, iar din înscrisurile depuse la dosar rezultă un preț de vânzare de 10-20 euro/mp.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Direcția Regională de Drumuri și Poduri I, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor s- arătat că instanța nu a verificat dacă afirmațiile celor doi experți au suport legal, respectiv dacă localitatea este zonă turistică în sensul prevăzut de Ordonanța Guvernului nr. 58/1998 și dacă acei coeficienți contestați au fost reținuți în mod justificat.
S-a mai arătat că terenul expropriat este o de teren cu laturi neregulate, care face parte din zona de siguranță a drumului și care nu poate fi folosită ca teren construibil.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța constată că recursul este întemeiat.
Conform art. 26 din Legea nr. 33/1994, despăgubirea imobilului se compune din valoarea reală a imobilului, iar la calcularea cuantumului despăgubirilor experții și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ - teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului.
Expertizele efectuate în prezenta cauză stabilesc valori mult diferite pentru terenul supus exproprierii și s-a constatat că, pentru obținerea sumelor respective, experta a folosit metoda comparației prin bonitare (bazată pe nr. 834/1991, dispoziția nr. 191/1993 și nr. 412/92) și metoda comparației directe, prin care valoarea de piață este situată prin compararea proprietății imobiliare cu proprietăți similare, recent vândute sau propuse pentru vânzare.
La rândul lor, experții și au prezentat o singură metodă de calcul, bazată pe aplicarea unei formule în funcție de o serie de indici.
În vederea stabilirii valorii terenului instanța de recurs apreciată că trebuie avută în vedere evaluarea care respectă cât mai îndeaproape prevederile art. 26 din Legea nr. 33/1994, respectiv prețul de piață din zona respectivă și valoarea reală a terenului, acest ultim criteriu incluzând utilitățile și funcțiunile de la momentul exproprierii, precum și zona geografică din care terenul face parte.
Acestor cerințe corespunde raportul de expertiză efectuat de ing., care stabilește o valoare de 537 lei pentru terenul în suprafață de 45 mp (3,38 euro/mp) și de 9.766 lei pentru terenul în suprafață de 573,31 mp (4,82 euro/mp), valori confirmate nu numai de oferta de pe piața imobiliară (între 2 și 20 euro/mp), dar și de tranzacțiile încheiate în zona respectivă la momentul exproprierii (contract de vânzare-cumpărare nr. 1158 din 25 mai 2006 de la fila 180 din dosar nr. 2032/C/2006).
Instanța mai are în vedere și faptul că suprafața expropriată este o îngustă, cu formă neregulată, într-o zonă neconstruibilă ca urmare a restricțiilor de folosire, iar situarea parcelei într-o zonă cu potențial turistic nu determină aplicarea coeficienților specifici "zonei turistice", în sensul prevăzut de art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 58/1998.
Față de toate aceste aspecte, Curtea reține că prima instanță nu a făcut o apreciere obiectivă a tuturor variantelor prezentate și nu a verificat legalitatea și temeinicia susținerilor din expertiza avută în vedere, motiv pentru care, în temeiul art. 312 raportat la art. 304 pct. 9 Cod pr. Civilă, va admite recursul și va modifica în parte sentința în sensul majorării despăgubirilor la suma de 10.303 lei.
Vor fi menținute dispozițiile sentinței care nu contravin prezentei decizii.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale - Direcția Regională Drumuri și Poduri I cu sediul în Municipiul I,-, județul I împotriva sentinței nr. 93 din 20 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă în dosar nr-.
Modifică în parte sentința civilă nr. 93 din 20 ianuarie 2009 Tribunalului Suceava, în sensul că majorează despăgubirea totală stabilită în favoarea reclamantului de la suma de 1609,27 lei la suma de 10.303 lei pentru suprafața de 618 mp. teren identic cu 526/635, 526/636 și 527/528 din 305.
Menține dispozițiile sentinței care nu contravin prezentei decizii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 18 martie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Dact
2 ex./13.04.2009
CURTEA DE APEL SUCEAVA
IV. Caracterizarea cererii în raport de care s-a soluționat pricina - expropriere
II. Soluția în apel
III.Soluția în recurs- admis recursul, modificată în parte sentința
ÎN CIVIL
JUDECĂTORIA II.CURTEA DE APEL SUCEAVA
Sentința nr. Decizia nr. 76/18.03.2009
Judecător Dosar nr- Complet: - - - -
- -
II.TRIBUNALUL
Sentința nr. 93/20.01.2009
Judecători
Instanța de recurs a constatat incidența motivului prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod pr.civilă și a reținut că trebuie avută în vedere evaluarea care respectă cât mai îndeaproape prevederile art. 26 din 33/1994, respectiv prețul de piață din zonă și valoarea reală a terenului, acest ultim criteriu incluzând utilitățile și funcțiunile de la momentul exproprierii, cât și zona geografică din care terenul face parte.
În consecință, instanța de recurs a coborât limita despăgubirilor la suma de 10.303 lei, conform unei variante din raportul de expertiză întocmit de ing..
Președinte:Andrieș CatrinelJudecători:Andrieș Catrinel, Dumitraș Daniela, Ciută Oana
