Fond funciar. Speta. Decizia 1237/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
-Secția civilă mixtă-
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ nr. 1237/R/2008
Ședința publică din 11 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Trif Doina JUDECĂTOR 2: Moșincat Eugenia
JUDECĂTOR 3: Galeș Maria
Judecător: - -
Grefier: - -
Pe rol este pentru azi soluționarea recursului civil introdus de pârâta reclamantă reconvențională Comisia Locală de aplicare a Legii 18/1991 O în contradictoriu cu intimatul reclamant pârât reconvențional domiciliat O- - 4 .130, Comisia Județeană 18/1991 B împotriva deciziei civile nr. 254/A din 16 mai 2005 pronunțată de Tribunalul Bihor O în dosar nr. 531/2005, prin care a fost schimbată în totalitate sentința civilă nr. 6119 din 10 noiembrie 2004 pronunțată de Judecătoria Oradea în dosar nr. 7248/2003, având ca obiect plângere la Legea 18/1991.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă reprezentanta recurentei reclamante reconvenționale consilier juridic în baza delegației nr. - din 11 septembrie 2008 emisă de recurentă, lipsă fiind intimații.
Procedura de citare este legal îndeplinită.-
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței, că recursul este scutit de plata taxei de timbru, după care:
Reprezentanta recurentei reclamante reconvenționale, nu solicită alte probe.
Nefiind alte probe sau excepții de invocat, instanța închide faza probatorie și acordă cuvântul reprezentantei recurentei reclamante reconvenționale, asupra recursului.
Reprezentanta recurentei reclamante reconvenționale susține recursul astfel cum a fost formulat și motivat în scris, solicită admiterea lui, modificarea în totalitate a hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii principale și admiterea cererii reconvenționale potrivit motivelor acesteia, fără cheltuieli de judecată.
Curtea de Apel
deliberând:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.6119 din 10 noiembrie 2004, Judecătoria Oradeaa respins excepția tardivității formulării cererii invocată de pârâta Comisia Municipală de aplicare a Legii nr.18/1991
A respins acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtelor Comisia Municipală de aplicare a Legii nr.- O și Comisia Județeană de aplicare a Legii nr.18/1991 B, ca neîntemeiată.
A admis cererea reconvențională formulată de pârâta Comisia Municipală de aplicare a Legii nr.18/1991 O în contradictoriu cu reclamantul pârât reconvențional.
A constatat nulitatea absolută a adeverinței de proprietate nr.3820/14.09.1993 emisă de Comisia Municipală pentru aplicarea Legii fondului funciar O și a constatat invalidată poziția nr.142/1591 din anexa nr.9/A, privind pe reclamant, precum și nulitatea absolută parțială a B nr.95/V/23.12.1991 în ceea ce-l privește pe reclamant.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut că, prin adeverința nr.3820/1993, reclamantului i s-a constituit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 0,50 ha în baza nr.95/V/23.12,1991, ulterior prin nr.95/V/23.12.1991 a fost invalidată, aspect ce i-a fost comunicat reclamantului prin adresele nr.81805/2003 și 87842/2003, comunicându-i-se de asemenea că adeverința nr.3820/1993 a fost anulată și că se poate adresa Judecătoriei Oradea cu plângere.
S-a mai constatat de instanța de fond că deși s-a făcut dovada expedierii adreselor, reclamantul nu a făcut dovada primirii lor.
În ceea ce privește fondul cauzei,din cuprinsul carnetului de muncă al reclamantului a rezultat că acesta a lucrat tot în domeniul agriculturii, în cadrul -uri, -uri, etc.
Conform art.19 alin.1 din Legea nr.18/1991, persoanele care nu au avut calitate de cooperatori, dar care au lucrat în orice mod ca angajați în ultimii 3 ani în cooperativă sau în asociații cooperatiste, li se pot atribui terenuri în proprietate, reținându-se că, -urile, -urile, -urile, nu pot fi asimilate cu -urile.
În ceea ce privește cererea reconvențională, conform art.III din Legea nr.169/1997 sunt lovite de nulitate absolută, printre altele, actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în temeiul Legii nr.18/1991, în favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituire sau constituiri.
Împotriva acestei sentințe, în termen, legal timbrat a declarat apel solicitând admiterea lui și schimbarea în totalitate a hotărârii în sensul admiterii acțiunii principale și respingerea acțiunii reconvenționale.
Prin decizia civilă nr.254/A din 16 mai 2005, Tribunalul Bihor Oa admis ca fondat apelul civil introdus de, în contradictoriu cu Comisia Municipală O și Comisia Județeană B pentru aplicarea Legii nr.18/1991 împotriva sentinței civile nr.6119 din 10.11.2004,pronunțată de Judecătoria Oradea pe care a schimbat-o în totalitate în sensul că a admis acțiunea formulată de împotriva Comisiei locale de aplicare a Legii nr.18/1991 și Comisia județeană de aplicare a Legii nr.18/1991 și a obligat pârâtele să emită pe seama reclamantului titlul de proprietate pentru suprafața de 0,50 ha conform adeverinței nr.3820/1993.
A respins acțiunea reconvențională formulată de Comisia Municipală de aplicare a Legii nr.18/1991
Au fost obligate intimatele la 3.000.000 lei cheltuieli de judecată în favoarea apelantului.
Pentru a pronunța astfel, instanța de apel a reținut că, susținerile intimatelor preluate de instanța de fond au fost combătute de înregistrările din carnetul de muncă al apelantului, din care a rezultat că, începând cu anul 1957 acesta a lucrat ca tractorist în cadrul unor unități agricole: S, fiind adevărat că doar în anul 1989 fost încadrat la.
S-a mai apreciat de instanța de apel că, chiar din cele invocate de Comisia municipală pentru aplicarea Legii nr.18/1991 (- în notele de ședință de la fila 41 - dosar fond) rezultă că, -urile erau organizații de stat care stabileau doar raporturi contractuale cu cooperativele agricole de producție.De aici rezultând că, finalitatea era aceeași, numai că, mecanizatorul nu încheia contract de muncă cu -ul ca care presta munca, contractul său de muncă fiind încheiat cu -ul,iar literatura de specialitate s-a pronunțat în sensul asimilării -urilor cu -urile.
Pentru aceste motive, instanța de apel a admis acțiunea principală și în același timp a respins acțiunea reconvențională, nefiind întrunite condițiile Legii nr.169/1997 pentru constatarea nulității adeverinței provizorii.
Împotriva acestei decizii în termen legal a declarat recurs apelanta pârâtă - reclamantă reconvențională Comisia Locală de aplicare a Legii nr.18/1991 O, scutită de plata taxelor de timbru, solicitând admiterea acestuia, modificarea în totalitate a deciziei în sensul respingerii acțiunii principale și admiterii cererii reconvenționale.
Prin decizia civilă nr. 1139/R din 15 noiembrie 2005 pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosar nr. 3759/2005 a fost admis ca fondat recursul civil introdus de Comisia Locală de aplicare a Legii 18/1991 O împotriva deciziei civile nr.254 din 16 mai 2005, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care a modificat-o în parte în sensul că:
A fost respins ca nefondat apelul declarat de împotriva sentinței civile nr.6119 din 10 noiembrie 2004, pronunțată de Judecătoria Oradea pe care a păstrat-o în totalitate.
Pentru a pronunța această decizie instanța de recurs a reținut că, prin adeverința nr.3820/2003 Comisia locală de aplicare a Legii nr.18/1991 în baza hotărârii nr.95/V/25.12.1991 a Comisiei județene B, i s-a constituit intimatului dreptul de proprietate asupra a 0,50 ha teren, în baza art.18 din Legea nr.18/1991.
Din adeverința nr.537/20 decembrie 2002 emisă de SC" IMPORT EXPORT NUFĂRUL"SA O - fila 15 dosar fond - se reține faptul că intimatul a avut funcția de mecanic utilaje la fostul O, în perioada 5.08.1989 - 1.06.1992, potrivit contractului de muncă nr.1789/5 august 1989 aflat la dosar fond - fila 16.
Din analiza carnetului de muncă seria nr.- - filele 20 - 33 dosar fond - se reține faptul că intimatul anterior perioadei susmenționate, a mai fost angajat la., S, Centrul Militar, O, neexistând o altă mențiune din care să reiasă că și anterior anului 1989 ar mai fi lucrat la CAP.
Instanța de recurs a mai reținut că, potrivit art.18 alin.1 din Legea nr.18/1991 membrilor cooperatori activi ce nu au adus teren în cooperativă, sau au adus mai puțin de 5000. precum și celor ce neavând calitatea de cooperatori au lucrat în orice mod ca angajați în ultimii 3 ani în cooperativă sau asociații cooperatiste, li se pot atribui loturi ori, din analiza acestei dispoziții legale se reține că pentru a beneficia de acest drept, condiția esențială era cea să fi lucrat ca angajați la.P sau alte organizații cooperatiste în ultimii 3 ani anterior intrării în vigoare a legii.
Art.1 alin.4 din Decretul Consiliului de Stat nr.93/28.03.1983 privind aprobarea Statutului Cooperativelor Agricole de Producție preciza că, Stațiunea pentru mecanizarea agriculturii reprezintă principalul mijloc prin care statul asigură mecanizarea lucrărilor în cooperativele agricole de producție, iar conform art.2 alin.1 lit."d", agricolă de producție își înfăptuiește scopul pentru care a luat ființă prin conlucrarea strânsă în producție, pe bază de contract cu stațiunea pentru mecanizarea agriculturii.
Din analiza și interpretarea acestor dispoziții legale, s-a reținut că -urile, -urile, -urile erau organizații de stat ce conlucrau pe bază de contracte cu fostul, deci nu erau organizații cooperatiste în sensul art.18 din Legea nr.18/1991, greșit reținând instanța de apel contrariul, criticile aduse fiind fondate.
Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire revizuientul, solicitând admiterea cererii.
Prin decizia civilă nr. 907/29 mai 2008 fost admisă ca fondată cererea de revizuire introdusă de domiciliat în O,-, - 5,.1,.3, județul B, în contradictoriu cu intimații Comisia Locală de aplicare a Legii 18/1991 O și Comisia Județeană 18/1991 cu sediul în O, Parcul, județul B, împotriva deciziei civile nr.1139/R din 15 noiembrie 2005, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, pe care a anulat-o și s-a fixat termen pentru rejudecarea recursului la data de 11 septembrie 2008, camera 39, orele 9,oo, pentru când au fost citate părțile, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de control a reținut că, otrivit p. art.322 alin.1 pct.5 Cod procedură civilă, revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere, dacă, după darea hotărârii s-au descoperit înscrisuri doveditoare reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori, s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere, iar, art.324 alin.5 Cod procedură civilă, prevede că în astfel de situații, termenul pentru exercitarea acestei căi extraordinare de atac este de o lună de zile de la data la care s-au descoperit înscrisurile ce se invocă.
Actul nou, invocat de revizuient ca motiv al cererii de revizuire, este adeverința nr.111 din 5 martie 2008, emisă de SC IMPORT EXPORT NUFĂRUL SA -O, -fila 4 dosar revizuire, din care se reține faptul că, acesta a avut calitatea de angajat pe perioadă nedeterminată ca mecanic utilaje, nu a adus pământ în fostul CAP, termenul de o lună pentru depunerea cererii, stabilit de art.324 alin.5 Cod procedură civilă, fiind respectat.
Problema esențială în speță a fost aceea a clarificării dacă adeverința invocată ca act nou, înscris doveditor al dreptului pretins nu a putut fi înfățișată în cursul soluționării dosarului în care s-a pronunțat decizia supusă cererii de revizuire, dintr-o împrejurare mai presus de voința acestuia. Sigur că, la o privire sumară a acestui aspect, concluzia imediată ar fi cea pe care o susține intimata, în sensul că revizuientul avea posibilitatea anterior pronunțării deciziei să facă demersuri pentru depunerea la dosar a acesteia, dar, este un fapt notoriu ce nu trebuie dovedit că, astfel de act se obține după lungi demersuri de-a lungul nu a unor zile,luni ci chiar ani tocmai datorită faptului că fiecare instituție a statului sau succesoare a fostului CAP îndrumă părțile solicitante de la una la alta fără a-i rezolva situația. Problema preluării arhivei fostului CAP de către o altă societate, într-adevăr nu a fost singulară, în foarte multe zone existând dificultate pentru identificarea preluatorului, astfel că, raportat la toate considerentele expuse, certitudinea ce derivă este aceea că revizuientul nu a avut posibilitatea prezentării înscrisului datorită unor împrejurări mai presus de voința sa, ce se circumscriu astfel dispozițiilor art.322 alin.1 pct.5 Cod procedură civilă.
Procedând la reanalizarea recursului declarat de Comisia Locală de aplicare a Legii 18/1991, instanța reține următoarele:
Adresa nr. 537/2 decembrie 2002 eliberată de SC Nufărul SA, coroborată cu evidențele ce rezultă din copia cărții de muncă a intimatului atestă faptul că acesta și-a desfășurat activitatea zeci de ani în unități cu profil agricol CAP, IAS, etc. Ca atare chiar dacă purtau denumiri diferite, desfășurau activități conexe și complementare care serveau aceluiași scop, dezvoltarea producției agricole. Ori și CAP-urile chiar dacă inițial s-au dorit a fi organizații cooperatiste, în timp au ajuns să fie tot administrate de stat la fel ca și -urile, -urile sau IAS-urile, ce conlucrau strâns cu CAP-urile.
Așa fiind, nu se poate reține criticile formulate de recurentă în sensul că intimatul nu ar fi întrunit condițiile cerute de art. 18 alin. 1 din Legea 18/1991 pentru a fi îndreptățit la atribuirea unui lot de 5000. în proprietate, activitatea desfășurată de acesta în unitățile sus amintite, așa cum rezultă și din carnetul de muncă, încadrându-se în interpretarea largo sensu în noțiunea de asociații cooperatiste așa cum erau și funcționau în agricultura socialistă de până la 1989, toate deservind aceeași politică agrară scopul neputând fi realizat decât prin conlucrarea tuturor acestor unități agricole.
Așadar, recursul declarat în cauză este nefondat, hotărârea instanței de apel fiind temeinică și legală mai ales că trebuie respectat și principiul stabilității actelor juridice, respectiv odată ce i s-a eliberat adeverință de împroprietărire în 1993 și folosit vreme de 10 ani terenul ce i-a fost constituit în proprietate, fără a fi fost tulburat, intimatul putea invoca și prescripția achizitivă ce paralizează acțiunea reconvențională formulată de recurentă, așa încât și pe acest considerent soluția instanței de apel este justă și echitabilă iar recursul fiind nefondat va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil declarat de pârâta reclamantă reconvențională Comisia Locală de aplicare a Legii 18/1991 O în contradictoriu cu intimatul reclamant pârât reconvențional domiciliat O- - 4 .130, Comisia Județeană 18/1991 B împotriva deciziei civile nr. 254/A din 16 mai 2005 pronunțată de Tribunalul Bihor O pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
Pronunțată în ședința publică din 11 septembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - - -
Red.dec.TD
24.09.2008.
Jud recurs R --
Dact IM/2 ex./24.09.2008.
Președinte:Trif DoinaJudecători:Trif Doina, Moșincat Eugenia, Galeș Maria
