Fond funciar. Speta. Decizia 1754/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1754/R/2009 | |
Ședința publică din 30 septembrie 2009 | |
Instanța constituită din: | |
PREȘEDINTE: Tania Antoaneta Nistor | --- - |
JUDECĂTORI: Tania Antoaneta Nistor, Traian Dârjan Marta | - - -- - |
GREFIER: | TARȚA |
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul recurent CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI, împotriva deciziei civile nr. 41/A din 4 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Bistrița - N în dosarul nr-, privind și pe reclamantul intimat CONSILIUL LOCAL N și pârâta intimată COMISIA JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în cauză, la prima, la doua și la treia strigare a cauzei se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin cererea formulată și înregistrată prin serviciul de registratură al instanței la data de 24 și 25 septembrie 2009, reclamantul-intimat Consiliul Local Nas olicitat comunicarea motivelor de recurs formulate de pârâtul recurent și actele existente în probațiune la dosar în vederea formulării poziției procesualefață de acestea.
Instanța, verificând citativul (fila 5) și dovada de îndeplinire a procedurii de citare cu reclamantul-intimat Consiliul Local N, aflată la fila 8 din dosar, constată că acestui intimat i-au fost comunicate motivele de recurs, motiv pentru care respinge cererea ca neîntemeiată.
Se constată de asemenea că prin memoriul de recurs, pârâtul Consiliul Local al Comunei a solicitat judecarea cauzei în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă.
Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 2299 din 11 noiembrie 2004 s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamant Consiliul local al orașului N împotriva pârâților Consiliul local al comunei și Comisia Județeană B- și în consecință a dispus modificarea Titlului de proprietate nr. - din 20 noiembrie 2000 eliberat de Comisia Județeană B-N în numele Consiliului local al comunei, în sensul diminuării suprafeței de teren cu vegetație forestieră reconstituit prin acest titlu, cu 54, 7 ha teren cu vegetație forestieră.
Prima instantă a reținut că suprafața de teren din litigiu într-adevăr este pe teritoriul cadastral al comunei, însă această suprafață de teren a fost trecută în patrimoniul Orașului N încă din anul 1925, astfel că aceasta nu se putea reconstituii în favoarea Comunei.
Drept urmare, se impune modificarea titlului de proprietate în sensul de a se scădea din suprafața totală de teren cu vegetație forestieră atribuit comunei, suprafața de 66,24 ha, teren cu vegetație forestieră din care 6 ha aparține Bisericii Ortodoxe
Drept urmare, după intrarea în vigoare a Legii nr.18/1991, republicată în anul 1998, nu era temei legal ca și această suprafață de pădure să se reconstituie în favoarea comunei de vreme ce ultimul proprietar a fost orașul
Ca atare, în temeiul art.III din 169/1997 și art.54 și următoarele din Legea nr.18/1991, republicată în anul 1998, instanța a admis în parte acțiunea și a dispus modificarea titlului de proprietate emis în numele Consiliului local al comunei, în sensul diminuării suprafeței de teren cu vegetație forestieră cu 54,7 ha.
Prin decizia civilă nr. 44/2005 pronunțată de Tribunalul Bistrița -N s-a admis apelul declarat de pârâtul Consiliul local al comunei, sentința a fost schimbată în întregime în sensul că s-a respins ca neîntemeiată acțiunea reclamantului în esență, pentru lipsa calității de beneficiar al măsurii reparatorii ce echivalează cu absența dreptului subiectiv de a solicita modificarea titlului de proprietate emis în favoarea pârâtului.
Prin decizia civilă nr.1615/R/2005 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosar nr. 6388/2005 s-a admis recursul declarat de reclamantul Consiliul local al orașului N, s-a casat decizia instanței de apel și s-a trimis cauza pentru judecarea pe fond a apelului declarat, si completarea probatoriului administrat.
Prin decizia civilă nr. 41/A/4 mai 2009 Tribunalului Bistrița -N fost admis apelul declarat de pârâtul Consiliul Local al comunei împotriva sentinței civile nr.2299/2004 pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosarul nr.673/2004, pe care a schimbat-o în parte în sensul că a modificat Titlul de proprietate nr.- din 20.11.2000 eliberat de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor B-N în sensul că reduce suprafața de teren reconstituită în favoarea Consiliului local de 1409 ha 700 mp cu suprafața de - mp identificată în VI UA 20, UA 20B și UA 20C, conform raportului de expertiză tehnică judiciară completat întocmit de experții, și, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
A fost obligat pârâtul Consiliul Local al comunei să plătească reclamantului Consiliul Local al orașului N suma de 300 lei cheltuieli de judecată.
A fost obligat apelantul Consiliul Local al comunei să plătească intimatului Consiliul Local N suma de 2808 lei cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul reținut că sunt nefondate riticile apelantului vizând netemeinicia acțiunii în nulitatea titlului de proprietate determinată de necontestarea actelor premergătoare eliberării acestuia, respectiv a Hotărârii Comisiei Județene nr. 183/9 iunie 2000, prin care s-a admis propunerea cererii Consiliului local de fond funciar de soluționare favorabilă a cererii Consiliului local nr. 608/1998, au fost rezolvate în prim ciclu procesual de Curtea de Apel Cluj prin Decizia nr. 1615/R/2005, ale cărei dezlegări de drept sunt obligatorii potrivit art.315 alin.1 Cod procedură civilă. S-a statuat în sens contrar celui afirmat de apelant, astfel că fără succes se reiterează această critică de către apelant în cel de-al doilea ciclu procesual al apelului.
În ceea ce privește întinderea proprietății reconstituită prin titlul de proprietate examinat, judicios a criticat pârâtul dispoziția primei instanțe de modificare a suprafeței restituite în sensul diminuării acesteia, însă nu în limitele indicate de apelant în principal respectiv cu 54,7 ha teren, ci în subsidiarul cererii de apel, respectiv cu 36,3 ha. Probele administrate suplimentar în apel au demonstrat desființarea comunei și trecerea fostului ei teritoriu administrativ în componența orașului Din expertizele efectuate la fond și în apel tribunalul a reținut că terenul cu vegetație forestieră atribuit prin titlul de proprietate atacat pârâtului reprezintă proprietatea reclamantului atestată de înscrisurile atașate cererii de restituire adresată aceleiași comisii de fond funciar doar în privința parcelelor identificate cadastral astfel: UP VI, UA 20A- 31,5 ha, UA 20B -3,4 ha și UA 20 - 1,4 ha cu suprafața totală de 369.489 mp, identificate cu date de carte funciară CF 123, nr. top 26756-26765, respectiv în CF 11, evidențiată unitar în schițele atașate la dosar 85 dosar fond, respectiv 202-203 și 362-363 dosar apel.
Urmare a verificărilor întreprinse, au conchis experții în apel că diminuarea suprafeței atribuită pârâtului prin titlul de proprietate nr.-/2000 vizează doar suprafața de 369.489 mp, înainte descrisă cu date cadastrale și de carte funciară
În temeiul art.274 Cod procedură civilă pârâtul a fost obligat să-i plătească reclamantului suma de 300 lei cheltuieli de judecată în fața primei instanțe, reprezentând din onorariul experților, avându-se în vedere că acțiunea promovată a fost admisă doar în parte, iar în apel va fi obligat apelantul să plătească intimatului suma de 2808 lei cheltuieli de judecată reprezentând din onorariul expert, în considerarea soluției pronunțate de reformare parțială a sentinței apelate, costurile procesuale fiind suportate exclusiv de către intimat.
Împotriva acestei decizii declarat recurs în termen pârâtul Consiliul Local al comunei, solicitând casarea deciziei civile nr. 41/A/2009 Tribunalului Bistrița -N, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare primei instanțe.
În motivarea recursului pârâtul arătat că, prin Hotărârea nr. 183/09.06.2000 Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor BNis -a restituit dreptul de proprietate pentru 1.409,7 ha teren cu vegetație forestieră și această hotărâre nu a fost contestată la judecătorie în termen de 30 de zile de la comunicare.
S-a arătat că reclamantul intimat Consiliul Local a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pe alte numere topografice decât cele reconstituite în favoarea comunei prin hotărârea nr. 183/2000.
Recurentul invocat faptul că Sentința nr. 123/1925 constituie un act abuziv și nelegal, prin care s-a atribuit pădurea locuitorilor din satul, ca o recompensă pentru activitatea de pe front a locuitorilor acestei comune.
A fost criticat modul în care fost administrată probațiunea, în sensul că nu s- dat curs solicitării de depune documentația care a stat la baza hotărârii de validare a dreptului de proprietate și nu s-a efectuat o contraexpertiză, deși expertiza inițială era întocmită cu greșeli foarte mari.
S- mai arătat că terenul revendicat de reclamant nu este înscris în titlul de proprietate contestat. Deși instanța a constatat că hotărârea nr. 183/2000 nu putea fi contestată pentru că nu a fost comunicată reclamantului, la documentația de presă de Comisia județeană există dovada comunicării hotărârii și reclamantul este acuzat de pasivitate, întrucât nu uzat de procedura prevăzută de legea fondului funciar.
Recurentul apreciat că nu se poate modifica un titlu de proprietate, atâta vreme cât există o hotărâre comisiei județene, care stat la baza emiterii acestuia și s-a mai invocat lipsa interesului legitim al reclamantului în promovarea acțiunii.
Nu s-au depus întâmpinări. Consiliul Local N solicitat comunicarea recursului, dar această cerere fost respinsă, deoarece după cum rezultă din dovada de îndeplinire procedurii de citare (8), odată cu citația, i-a fost comunicat și recursul.
Analizând decizia pronunțată raportat la motivele de recurs invocate, curtea constată că recursul este nefondat, urmând a-l respinge pentru următoarele considerente:
Prima critică invocată de pârâtul recurent vizează împrejurarea că reclamantul nu contestat Hotărârea nr. 183/09.06.2000 Comisiei Județene în baza căreia i s- reconstituit dreptul de proprietate. Prezenta cauză se află în al doilea ciclu procesual și în primul ciclu procesual în recurs a fost invocată această critică pârâtului și instanța de recurs dezlegat această problemă. Instanța de recurs a analizat această critică Hotărârea Comisiei Județene B N nr. 183/2000 a tranșat în sensul că nu sunt incidente dispozițiile art. 53 al. 2.18/1991, deoarece reclamantul este un terț fată de aceea hotărâre a Comisiei Județene de aplicarea 18/1991. Procedura prevăzută de dis pozițiile legale mai sus invocate este incidentă doar părților din raportul juridic de reconstituirea dreptului de proprietate, respectiv persoana în favoarea căreia s-a emis aceea hotărâre și comisia de aplicarea 18/1991. Apoi, tot prin decizia civilă nr. 1615/R/22.06.2005 pronunțată de Curtea de Apel Cluj s-a reținut că reclamantul justifică interes legitim pentru solicitarea modificării titlului de proprietate pârâtului, deoarece a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru 66,2 ha și această cerere nu fost rezolvată. Nulitatea unui titlu de proprietate nu este condiționată, potrivit art. III din Legea nr. 169/1996, unei hotărâri sau titlu de proprietate emis în favoarea reclamantului.
Având în vedere că prin decizia civilă nr. 1615/R/2005 instanța de recurs, în primul ciclu procesual a statuat atât asupra interesului reclamantului, cât și asupra necontestării Hotărârii nr. 183/09.06.2000, aceste dezlegări sunt obligatorii pentru judecători, potrivit art. 315 Cod proc.civ., curtea constată că aceste critici nu se mai impune a fi analizate pentru considerentele mai sus reținute.
Susținerea că sentința civilă nr. 123/1925 este un act abuziv și nelegal, nu poate fi reținută de către instanță, atâta vreme cât nu s- dovedit că aceasta fost modificată în căile de atac. Fiind vorba de o hotărâre judecătorească, aceasta este intrată în puterea lucrului judecat și trebuie respectată ca atare. Prin urmare nu poate fi reținută această critică.
Recurentul a invocat insuficienta probațiune administrată în cauză, însă această critică nu poate fi reținută, deoarece, în apel, după trimiterea spre rejudecare, a fost suplimentată probațiunea s-au depus actele în baza cărora s-a pronunțat Hotărârea nr. 183/2000 cererea formulată de reclamant pe cere recurentul pârât nu a soluționat- În apel s-a efectuat și o contraexpertiză, care a concluzionat ca și prima expertiză că pentru terenul în litigiu în suprafață de - mp. din titlul de proprietate emis în favoarea pârâtului, reclamantul deține acte de proprietate, care coroborate cu cererea formulată justifică prezenta acțiune.
Această critică vizând probațiunea administrată, nu este nici aceasta un motiv de nelegalitate prev. de art. 304.Pr.Civ. Recurentul pârât a solicitat casarea și trimiterea cauzei spre rejudecare primai instanțe, dar această solicitare nu se justifică deoarece instanțele au administrat probațiunea care se impunea, starea de fapt a fost corect reținută și nu există nici un motiv de anularea hotărârii.
Având în vedere aceste considerente curtea în temeiul art. 312 al1 Pr.Civ. va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Consiliul Local al Comunei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI, împotriva deciziei civile nr. 41/A din 4 mai 2009 Tribunalului Bistrița - N, pronunțată în dosarul nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 30 septembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Tania Antoaneta Nistor, Traian Dârjan Marta
- - - - - - -
GREFIER
TARȚA
Red. dact. GC
5 ex/23.10.2009
Jud. apel:,
Președinte:Tania Antoaneta NistorJudecători:Tania Antoaneta Nistor, Traian Dârjan Marta
