Fond funciar. Speta. Decizia 622/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ -
Dosar nr-
Complet II recurs
DECIZIA CIVILA NR. 622/R/2008
Ședința publică din 16 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Ioan Lazăr JUDECĂTOR 2: Maria Galeș
JUDECĂTOR 3: Dana Cigan
Judecător - -
Grefier - -
Pe rol, soluționarea recursurilor civile declarat de recurenta reclamantă EPISCOPIA ROMÂNĂ UNITĂ CU O, cu sediul în O,-, județul B alături de ROMÂNE UNITE CU B,O, M, respectiv PAROHIILE ROMÂNE UNITE CU O, ALEȘD, -, CATEDRALA, DE C, VADU, SEMINARULUI, II IOȘIA, III NUFĂRUL, DE C, MILITARĂ SF. G B, DE B, CALEA M, M, GHIDA, DE, PETREU, LUI, și MĂNĂSTIREA DOMNULUI, toate reprezentate de -ia Română Unită cu - de O, recurentul pârât SCHITUL ORTODOX -, cu sediul în nr.439, județul B în contradictoriu cu intimații pârâți ORTODOXĂ, COMISIA LOCALĂ PENTRU APLICAREA LEGII 18/1991 și COMISIA JUDEȚEANĂ B PENTRU APLICAREA LEGII 18/1991 împotriva deciziei civile nr 1003/A din 29 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor prin care a fost schimbată în parte sentința civilă nr. 1797 din 9 decembrie 2004 pronunțată de Judecătoria Beiuș, având ca obiect: fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședință publică
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei,învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru, după care:
Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1797 din 9 decembrie 2004 Judecătoria Beiușa admis în parte acțiunea formulată de reclamanta EPISCOPIA ROMÂNĂ UNITĂ CU O împotriva pârâtelor ORTODOXĂ, SCHITUL -, COMISIA LOCALĂ și COMISIA JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LEGII 18/1991, a dispus anularea TP nr. 1238/12 februarie 2002 emis de Comisia Jud. B de aplic. A 18/1991 precum și a Încheierii de întabulare nr.2091/26 Mai 2003, rectificarea înscripțiilor de CF de sub 4 și restabilirea situației anterioare de CF de sub 1 pentru imobilul cu nr. top. 4051 din CF 2912 și revenirea la situația anterioară de CF 597; a dispus anularea în partea TP nr.1038/2002 emis la data de 8 decembrie 1997 de Comisia Județeană B de aplic. A 18/1991 pentru cota de 2157/35160 mp. din nr. top. 4050 precum și a încheierii de întabulare nr.2091 din 26 mai 2003 de sub 4 și revenirea la situația anterioară de CF 597; a respins capătul de cerere anularea în partea TP 1038/8 decembrie 1997 pentru cota de 3000/35160 mp. din nr. top. 4050 precum și a contractului de donație autentificat cu nr. 349/2002 de BNP și a încheierii de întabulare nr.3071 din 27 august n2001 și 550/19 februarie 2002 și revenirea la situația anterioară de CF; a admis în parte cererile de intervenție formulate de intervenientele ROMÂNE UNITE CU ( ) B - O, M și PAROHIILE ROMÂNE UNITE CU ( ) O, ALEȘD, -, CATEDRALA, DE C, VADU, SEMINARULUI, II IOȘIA, III NUFĂRUL, DE C, MILITARĂ SF. G B, DE B, CALEA M, M, GHIDA, DE, PETREU, LUI, și MĂNĂSTIREA DOMNULUI, toate reprezentate de -ia română Unită cu -catolică de O; a obligat pârâtele în solidar la plata sumei de 750 lei cu titlul cheltuieli de judecată către reclamantă.
Pentru a pronunța această hotărâre prim a instanță a constatat pe baza probelor administrate că în mod nejustificat Comisia de aplicare a 18/1991 și Comisia Jud. de aplic. a Legii 18/1991 Bae liberat titlurile de proprietate nr.1038 și 1238 în favoarea și a Bisericii Ortodoxe deoarece terenul care face obiectul acestor titluri a constituit proprietatea -iei române Unite cu, conform situației de CF 597.
În ceea ce privește anularea TP 1038/1997 pentru cota de 3000 din 35160 din nr. top.4050 instanța de fond a apreciat că se impune respingerea acestui capăt de cerere deoarece această suprafață a fost dobândită în proprietate de ortodoxă finiș în anul 2001 în baza unui titlu de proprietate și a fost transmis în anul 2002 cu titlu de donație în favoarea, care a dobândit acest teren cu bună credință, construindu-și casă de locuit și chilii.
Referitor la cererile de intervenție, a apreciat că intervenientele justifică același interes ca și reclamanta, cu care formează un tot unitar.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel în termen legal atât reclamanta EPISCOPIA ROMÂNĂ UNITĂ CU și intervenientele în cauză cât și pârâta SCHITUL -.
Prin decizia civilă nr. 1003/A din 29 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihors -a admis ca fondat apelul civil introdus de reclamanta EPISCOPIA ROMÂNĂ UNITĂ CU O și intervenienții ROMÂNE UNITE CU ( ) B - O, M și PAROHIILE ROMÂNE UNITE CU ( ) O, ALEȘD, -, CATEDRALA, DE C, VADU, SEMINARULUI, II IOȘIA, III NUFĂRUL, DE C, MILITARĂ SF. G B, DE B, CALEA M, M, GHIDA, DE, PETREU, LUI, și MĂNĂSTIREA DOMNULUI, toate reprezentate de -ia Română Unită cu -catolică de O precum și apelul introdus de pârâta SCHITUL ORTODOX - în contradictoriu cu intimații ORTODOXĂ, COMISIA LOCALĂ PENTRU APLICAREA LEGII 18/1991 și COMISIA JUDEȚEANĂ B PENTRU APLICAREA LEGII 18/1991 împotriva sentinței civile nr. 1797 din 9 decembrie 2004 pronunțată de Judecătoria Beiuș, pe care a schimbat-o în parte în sensul că:
S-a dispus anularea în parte a Titlului de Proprietate nr. 1238/12 noiembrie 2002 emis de Comisia Jud. B de aplicare a 18/1991 în sensul că s-a redus suprafața de teren reconstituită în favoarea pârâtei Schitul Ortodox - din topograficul 4050 de la suprafața de 32157 mp. la suprafața de 8347 mp. și restabilirea situației anterioare de CF 2173 de sub 1 pentru suprafața de 23.810 mp.
Au fost menținute restul dispozițiilor hotărârii atacate.
Din considerentele deciziei,din examinarea copiei de carte funciară nr.597 și 2873 se constată că reclamanta Oaa vut calitate de proprietar asupra imobilelor cuprinse în top.4050 și 4051, dreptul acesteia fiind întabulat sub 1 cu titlu de posesie faptică cu încheierea 10762/1905.
Întrucât reclamanta a avut calitate de proprietar inițial al imobilului în litigiu, ca fiind cea deposedată de teren prin actele normative specifice regimului comunist, ser apreciază că reclamanta este persoana îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate în baza legii n18/1991 modificată, pentru suprafețele pe care le-a deținut în proprietate.
Sub acest aspect, este de observat că reclamanta a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului înscris în top. 4050 și 4051 ha. Data de 20 ianuarie 1998 și 10 martie 2000, cerere care nu poate fi considerată ca fiind tardivă față de dispozițiile art. 33 pct. 1 din Legea 1/2000.
Referitor la terenul cu nr. top.4050, revendicat de către reclamantă, instanța reține următoarele:
Prin Titlul de Proprietate atacat cu nr. 1238/2002, s-a reconstituit în favoarea apelantei pârâtei Schitul, dreptul de proprietate asupra suprafeței de 32157 mp. din suprafața totală a topograficului 4050 de 35160 mp.
Dreptul de proprietate asupra diferenței de 3000 mp. din acest topografic s-a reconstituit prin titlul de proprietate 1038/97 în favoarea Bisericii ortodoxe, care a donat în anul 2002 această suprafață de teren, astfel că acest așezământ religios deține în proprietate în prezent întreaga suprafață de teren din top. 4050 finiș, ce a aparțin ut inițial reclamantei.
Din coroborarea extrasului de Carte funciară nr. 2873, cu raportul de expertiză topografică întocmit în cauză de expert, instanța reține că pe acest topografic pârâta Schitul a edificat cu bună credință anumite construcții, respectiv, chilii, arhondaric, etc. evidențiate în schița anexă a raportului de expertiză, construcții cu terne aferent în suprafață de 11.347 mp.
Este evident că imobilul astfel constituit din construcții și terenul în suprafață de 11.347 mp. din top. 4050 finiș este necesar pentru funcționarea așezământului religios Schitul, or legislația fondului funciar asigură în astfel de situații constituirea dreptului de proprietate cu privire la suprafețele de teren necesare desfășurării activității specifice a unor asemenea așezăminte de cult și folosirii judicioase a construcțiilor.
Față de această situație faptică a terenului cuprins în top. 4050, se apreciază că în mod greșit prima instanță menținut dreptul de proprietate a pârâtei Schitul, doar pentru cei 3000 mp. obținuți prin donație și a dispus restabilirea situației de Carte funciară pentru restul de teren.
Sub acest aspect, este de observat că din eroare instanța de fond s-a referit în dispozitivul hotărârii la Titlul de proprietate nr.1038/1997, deși suprafața de teren de 32.157 mp. din top.4050, s-a reconstituit în favoarea prin Titlul de proprietate nr.1238/2002.
De asemenea, instanța de apel a avut în vedere că suprafața reconstituită prin Titlul de proprietate nr.1238/2002 în favoarea, titlu nemodificat, este de 32157 mp. și nu 2157 mp. cum în mod eronat apare în Cartea funciară nr. 2873 sub 4.
În raport de situația faptică a imobilului cuprins în nr. top. 4050, de împrejurarea că pe acest teren sunt edificate construcții care împreună cu suprafețele de teren aferent de 11.347 mp. sunt necesare funcționării acestui așezământ de cult, instanța de apel a apreciat că se impune menținerea ca valabil a Titlului de proprietate nr. 1039/1997, în ceea ce privește suprafața de 3.000,p. din acest topografic, a contractului de donație prin care pârâta Schitul a dobândit suprafața de 3.000 mp. precum și a Titlului de proprietate nr.1238/2002, dar numai în ceea ce privește suprafața de 8.347 mp. care împreună cu suprafața de teren obținută prin donație, formează terenul aferent construcțiilor destinate utilizării acestora.
Prin urmare, cu privire la nr. top. 4050, s-a dispus anularea în parte a Titlului de proprietate nr.1238/2002, în sensul că se s- reducs suprafața de teren reconstituită în favoarea de la suprafața de 32.157 mp. la suprafața de 8.347 mp. urmând ca pârâta apelantă să-și păstreze dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 11.347 mp.
În ceea ce privește topograficul 4051, s-a apreciat că în mod greșit s-a reconstituit dreptul de proprietate al pârâtei Schitul ortodox, prin 1238/2002, întrucât această pârâtă nu a avut niciodată un drept de proprietate asupra acestui teren, pe care în prezent, conform raportului de expertiză, nu sunt evidențiate construcții, astfel că se impune anularea în parte a 1238/2002 prin înlăturarea din acesta a top. 4051 și restabilirea situației anterioare de Cf, cum corect a dispus prima instanță.
S-a apreciat nefondate susținerile apelantei Schitul cu privire la legalitatea Titlului de Proprietate nr.1238/2007 în ceea ce privește cele două topografice cu nr. 4050 și 4051.
Legea 18/1991 este o lege cu caracter reparator prin care se urmărește readucerea în patrimoniul foștilor proprietari a terenului de care au fost deposedați, iar faptul că în prezent Schitul ocupă o suprafață de 11.347 mp. ca teren aferent construcțiilor edificate cu bună credință, nu duce la concluzia că apelanta pârâtă ar fi îndreptățită la reconstituirea în totalitate a dreptului de proprietate cu privire la acest teren, o asemenea măsură ar reprezenta o deturnare a legii fondului funciar de la adevăratul ei scop, în detrimentul fostului proprietar.
Conform dispozitivului hotărârii atacate, instanța de fond a dispus anularea Titlului de proprietate nr.1038/1997 pentru cota de 2157/35160 mp. din top. 4050 și restabilirea situației anterioare de Cf de sub 1 în favoarea Bisericii, mai puțin cei 3.000 mp. obținuți prin donație.
Însă instanța de fond nu a observat că suprafața totală reconstituită în favoarea pârâtei prin nr.1238/2002 din top.4050 nu este 2.157 mp., ci 32.157 mp. astfel că anulându-se Titlul de proprietate doar5 pentru suprafața de 2.157 mp. nu mai este posibilă restabilirea situației anterioare de Carte funciară.
Față de clarificarea acestei situații în apel și precizarea suprafeței care se înlătură din TP. Nr.1238/2002, respectiv 8347 mp. și nu 2.157 mp. instanța a apreciat că se impune admiterea apelului formulat de reclamantă și de intervenienți, de observat fiind că cererea intervenienților are caracterul unei cereri de intervenție formulată în interesul reclamantei.
Întrucât instanța de fond a menținut dreptul de proprietate al pârâtei Schitul numai în ceea ce privește suprafața de 3.000 mp. din top. 4050 obținuți prin donație, iar instanța de fond a majorat suprafața menținută de la 3.000 mp. la 11.347 mp. ca reprezentând teren aferent construcțiilor, s-a admis și apelul formulat de apelanta pârâtă.
Împotrivadeciziei au declarat recurs reclamanta și intervenienții pe de o parte, iar pe de altă parte pârâta Schitul Ortodox.
Reclamanta și intervenienții solicită modificarea hotărârilor pronunțate în cauză, în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost aceasta formulată, în sensul anulării Titlului de proprietate nr. 1038 /1997 și a încheierii de întabulare nr. 3071/2002, cu consecința anulării inscripțiilor din CF 2873, în sensul restabilirii situației anterioare sub B1. Mai solicită recurentele a se dispune și anularea contractului de donație autentificat sub nr. 349/2002 de BNP.
Sub aspectul modalității de soluționare a apelurilor declarate în dosar, solicită modificarea deciziei tribunalului în sensul respingerii apelului pârâtului Schitul Ortodox.
În dezvoltarea criticilor formulate, reclamanta și intervenienții apreciază că instanțele au recunoscut în favoarea un drept de proprietate în lipsa oricărui fundament juridic, împroprietărind o persoană juridică dintr-un teren care a aparținut -iei Române Unite cu, după cum rezultă din înscrierile din CF 597. Mai mult, se argumentează că nu rezultă din nici una din probele administrate că imobilele în cauză ar fi fost vreodată în posesia sau administrația Bisericii Ortodoxe, posesie care să justifice eventual o transmisiune în favoarea, operațiune juridică față de care pârâtul să poată invoca o bună credință și o aparență de drept.
Dimpotrivă, apreciază recurenții,în realitate s-a dovedit reaua credință a terțului subdobânditor cu titlu gratuit, cu atât mai mult cu cât a fost de notorietate în zonă că -ia dorește să-și recupereze imobilele deținute anterior instaurării perioadei comuniste.
Analizând actele și lucrările de la dosar, Curtea reține că într-adevăr în CF 597 apare sub B 1 înscris dreptul de proprietate al -iei asupra imobilelor descrise în foaia de avere.
În anul 2001, respectiv în anul 2003 parcelele 4050 și 4051 sunt transnotate în CF 2873, respectiv 2912 în favoarea Bisericii Ortodoxe, și respectiv a Ortodox.
Mai trebuie menționat faptul că după eliberarea titlului de proprietate în favoarea Bisericii Ortodoxe din aceasta donează cota de 3000/35.160 părți din parcele cu nr. top 4050 în favoarea Ortodox.
Dreptul și interesul reclamantei și al persoanelor juridice interveniente este clar evidențiat prin înscrierile de carte funciară, imobilele ieșind din patrimoniul -iei fără a exista un acord al titularului în acest sens, adică în mod abuziv.
Cu toate acestea instanța, sub aspectul lipsirii de efecte juridice, a titlurilor de proprietate atacate, va păstra soluția instanței de apel considerând că datorita dispozițiilor legale aplicabile în momentul eliberării actelor constitutive de drepturi constituirea în sine a proprietății nu a reprezentat o încălcare a normelor de drept determinând o situație juridică protejată de cadrul general al principiilor bunei credințe și aparenței de drept.
Astfel, Legea nr. 18/1991 așa cum fost modificată prin Legea nr. 169/1997, a prevăzut limite maxime de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea cultelor religioase, operând concomitent principiul general potrivit căruia unitatea administrativă putea apoi să dispună de terenurile rămase la dispoziția sa.
cererile în limita legală din acel moment al recurentei, Comisia Locală înțeles să constituie un drept de proprietate și în favoarea Bisericii Ortodoxe din care a donat o porțiune din terenul astfel dobândit.
Dacă până în acest moment al transferului dreptului de proprietate era posibilă repunerea în situația anterioară, ulterior această repunere este protejată de principiul aparenței dreptului deoarece în calitate de proprietar tabular Schitul solicită și obține autorizații de construire( filele 4,5 dosar fond) și, după cum apar mențiunile din foaia de avere, în prezent, în colile funciare 2912 și 2873, a edificat o biserică, o biblioteca și mai multe chilii.
În aceste condiții, instanța apreciază corectă decizia tribunalului dea menține constituirea dreptului de proprietate în favoarea pentru porțiunea aferentă bisericii și chiliilor, intimatul fiind constructor de buna credință.
Totodată, însă, făcând aplicarea art. 1 din Protocolul 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, instanța de recurs apreciază că pierderea imobilelor respective reflectată în patrimoniul -iei cât trebuie compensată prin despăgubiri sau acordarea unui teren de aceeași întindere prin compensare, astfel încât sub acest aspect, făcând aplicarea dispozițiilor art. 304 pct 9 cod procedură civilă, instanța va admite recursul.
Referitor la recursul Ortodox se constată că pârâtul a solicitat instanței respingerea intervențiilor formulate în cauză, nefiind îndeplinite condiții de fond și de formă a admiterii acestora.
O altă critică este reprezentată de soluția instanțelor în ceea ce privește parcela cu nr. top 4052 deoarece acestea s-au pronunțat asupra unui imobil care nu a făcut obiectul acțiunii și nici a apelului.
Mai invocă recurentul că terenurile din litigiu sunt terenuri cu destinație agricolă și nu terenuri forestiere și oricum reclamantei i s-a reconstituit suprafața maximă legală, astfel încât acțiunea este lipsită de obiect.
Opinia recurentului în ceea ce privește cererile de intervenție este neîntemeiată deoarece însuși pârâtul a fost cel care a ridicat - și reiterează și în recurs această problemă - excepția privind lipsa de interes a reclamantei în formularea acțiunii, în condițiile în care Comisia Județeană B de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor i-a recunoscut dreptul de proprietate în limita maximă prevăzută de lege.
Pentru a înlătura această apărare reclamanta a fost obligată să facă dovada că există alte persoane juridice care se bucură de independență patrimonială și care sunt îndreptățite la rândul lor la reconstituirea dreptului de proprietate, astfel încât limita maximă de reconstituire a proprietății este cu totul alta decât cea la care face referire pârâtul.
Practic, cererile de intervenție sunt într-adevăr în interesul reclamantei deoarece prin ele se tinde a se dovedi tocmai întinderea acestei limite ce a fost pusă în discuție în fața instanțelor.
Instanța va admite, însă, recursul sub un alt aspect și anume cel al explicitării hotărârilor pronunțate în cauză deoarece, într-adevăr, parcela 4052 nu a reprezentat obiect al cercetării din partea instanței, neexistând o sesizare în acest sens, ori în condițiile în care instanța de fond dispus anularea titlului de proprietate nr. 1238/2002 printr-o anumită interpretare s-ar putea înțelege că actul a fost anulat în întregime, deși ulterior se face referire în mod expres la parcela cu nr. top 4051.
Față de modul în care au fost admise recursurile, cheltuielile de judecată urmează a fi compensate, in baza dispozițiilor art. 276 cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E CI DE:
ADMITE ca fondat recursurile civile declarate de recurenta reclamantă EPISCOPIA ROMÂNĂ UNITĂ CU O, cu sediul în O,-, județul B alături de ROMÂNE UNITE CU B,O, M, respectiv PAROHIILE ROMÂNE UNITE CU O, ALEȘD, -, CATEDRALA, DE C, VADU, SEMINARULUI, II IOȘIA, III NUFĂRUL, DE C, MILITARĂ SF. G B, DE B, CALEA M, M, GHIDA, DE, PETREU, LUI, și MĂNĂSTIREA DOMNULUI, toate reprezentate de -ia Română Unită cu - de O și de recurentul pârât SCHITUL ORTODOX -, cu sediul în nr.439, județul B în contradictoriu cu intimații pârâți ORTODOXĂ, COMISIA LOCALĂ PENTRU APLICAREA LEGII 18/1991 și COMISIA JUDEȚEANĂ B PENTRU APLICAREA LEGII 18/1991 împotriva deciziei civile nr 1003/A din 29 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o modifică în parte în sensul că:
SCHIMBĂ ÎN PARTE sentința civilă nr.1797 din 9 decembrie 2004 pronunțată de Judecătoria Beiuș, și în consecință:
OBLIGĂ intimatele pârâte COMISIA LOCALĂ PENTRU APLICAREA LEGII 18/1991 și COMISIA JUDEȚEANĂ B PENTRU APLICAREA LEGII 18/1991 să stabilească măsuri compensatorii pentru suprafața de 11347 mp în favoarea reclamantei.
sentința în sensul că dispoziția de anulare a Titlului de Proprietate nr. 1238 din 12 noiembrie 2002 și a Încheierii de întabulare nr. 2091 din 26 mai 2003 sunt parțiale, neafectând dreptul recurentului Schitul Ortodox asupra cotei deținute din parcela cu nr. top 4052.
MENȚINE restul dispozițiilor deciziei.
MENȚINE restul dispozițiilor sentinței.
COMPENSEAZĂ cheltuielile de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 16 aprilie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - - - -
Președinte:Ioan LazărJudecători:Ioan Lazăr, Maria Galeș, Dana Cigan
