Fond funciar. Speta. Decizia 746/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE-
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 746
Ședința publică din data de 8 2008
PREȘEDINTE: Veronica Grozescu
JUDECĂTORI: Veronica Grozescu, Cristina Paula Brotac Andra
- -- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de intervenienta FUNDATIA PATRIMONIU A ACADEMIEI ROMÂNE, cu sediul în B, Calea 13 nr. 13 împotriva deciziei civile nr.330 pronunțată la data de 16 aprilie 2008 de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimata-reclamantă Obștea de pe B și intimatele-pârâte Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate și Comisia Județeană B pentru stabilirea dreptului de proprietate.
Recurs scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns recurenta-intervenientă Fundația Patrimoni Academiei Române, reprezentată de avocat din Baroul d e Avocați P, potrivit împuternicirii avocațiale aflate la fila 14 dosar, lipsind intimata-contestatoare Obștea de pe B și intimatele Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate și Comisia Județeană B pentru stabilirea dreptului de proprietate.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Avocat depune xerocopia încheierii Tribunalului Buzău pronunțată la data de 9 mai 2008 în dosarul nr- având obiect identic cu cel al prezentei cauze.
Având cuvântul pentru recurenta-intervenientă arată că alte cereri nu mai are de formulat și solicită cuvântul în dezbateri.
Curtea ia act de declarația apărătorului recurentei-interveniente, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat având cuvântul pentru recurenta-intervenientă, arată că hotărârea pronunțată de Tribunalul Buzău este nelegală atât sub aspectul respingerii cererii de sesizare a Curții Constituționale cât și sub aspectul respingerii recursului declarat împotriva încheierii respective prevăzut de art.304 pct.9 Cod pr.civilă.
Apreciază că Tribunalului Buzău, fără a face o corectă analiză a probelor administrate în cauză a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale cu motivarea că se urmărește tergiversarea soluționării cauzei, cu consecința prejudicierii grave a intereselor Obștii de pe
Consideră că prin hotărârea pronunțată de instanța de apel au fost încălcate disp.art. 256,257 și 258 Cod pr.civilă întrucât nu a existat o unitate de vederi între membrii completului de judecată care, soluționând recursuri identice ca obiect în alte dosare, au pronunțat soluții diferite.
Concluzionând, arată că prin modul diferit de motivare a hotărârilor pronunțate în dosare cu obiect identic, membrii completului de judecată nu au realizat majoritatea prevăzută de disp.art.258 alin.1 Cod pr.civilă.
Solicită admiterea recursului, casarea deciziei civile nr.330 pronunțată la data de 16 aprilie 2008 de Tribunalul Buzău, în sensul admiterii cererii de sesizare a Curții Constituționale.
CURTEA
Deliberând asupra procesului civil de față;
Prin sentința civilă nr.330 pronunțată de Tribunalul Buzău la data de 16 aprilie 2008 s-a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a disp.art. 2441al.2 Cod pr.civilă și a disp.art. 29 al.6 din Legea nr. 47/1992, formulată de intervenienta Fundația Patrimoniu a Academiei Române.
S-a admis recursul declarat de Obștea " De pe B" împotriva încheierii din 4.06.2007 pronunțată de Judecătoria P în dosarul nr. 1345/2006, în contradictoriu cu intimatele Comisia Locală pentru Aplicarea Legii Fondului Funciar, Comisia Județeană B pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor și Fundația Patrimoniu a Academiei Române.
S-a casat încheierea Judecătoriei P și s-a trimis cauza la aceeași instanță de fond, pentru continuarea judecății.
Pentru a dispune astfel, tribunalul a reținut că, prin cererea introdusă la Judecătoria la data de 21 iulie 2006 și înregistrată sub nr.1345/2006, reclamanta Obștea "De pe B", a chemat în judecată Comisia Locala pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar și Comisia Județeană B pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor, solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună anularea Hotărârii nr.350 din 16 iunie 2006, adoptată de Comisia județeană B și obligarea pârâtelor la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafețele de teren individualizate în cererea de retrocedare formulată în temeiul Legii nr.247/2005.
În motivarea cererii sale, reclamanta a arătat că, în fapt, cu privire la existența Hotărârii nr.350 din 16 iunie 2006 fost informată de Comisia Locală pentru aplicarea legilor fondului funciar cu adresa nr.1935 din 10 iulie 2006. În cuprinsul acestei adrese se învederează că cererea sa de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafețele de pădure deținute a fost respinsă, justificat de lipsa documentelor care să ateste suprafața de teren revendicată și amplasamentul acesteia.
Reclamanta a precizat că, în condițiile în care dreptul său de proprietate este probat prin înscrisuri a căror valabilitate și opozabilitate este dincolo de orice dubiu, Comisia locală avea îndatorirea legală să stabilească ea însăși atât suprafața, cât și amplasamentul terenurilor aflate în proprietatea indiviză, forțată și perpetuă a membrilor obștii.
Pârâta Comisia locala pentru aplicarea legilor fondului funciar, în baza art.115 cod pr.civilă a formulat întîmpinare, în cuprinsul căreia a solicitat respingerea acțiunii, susținând în esență că terenurile pretinse de reclamantă au fost retrocedate Obștii și respectiv că, în cauză nu sunt îndeplinite cerințele imperative prev.de art. 11 și art. 39 din Regulamentul aprobat prin HG nr.890/2005.
Cu aceleași argumente a formulat întâmpinare și Comisia județeană B pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, solicitând respingerea plângerii ca neîntemeiată.
La data de 8 ianuarie 2007, Fundația Patrimoniu a Academiei Române, a formulat în contradictoriu cu Obștea "De pe B" cerere de intervenție în interesul Comisiei locale pentru aplicarea legilor fondului funciar și al Comisiei județene B pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, solicitând instanței respingerea plângerii formulată de Obștea "De pe B" si menținerea hotărârilor pronunțate de cele două comisii.
Această cerere de intervenție a fost încuviințată în principiu de către instanța de fond prin încheierea din 29 ianuarie 2007 (fila 113 dosar fond).
La data de 20 aprilie 2007, Fundația Patrimoniu a Academiei Române, a solicitat instanței de fond suspendarea judecății cauzei, în temeiul art.244 alin.(1) pct.1 din Codul d e procedură civilă, întrucât la data de 11 aprilie 2007 înregistrat la ribunalul Buzău -Secția civilă, sub nr-, cererea de revizuire a Sentinței civile nr.99 din 14 martie 1946 Tribunalului Buzău, invocată de Obștea "De pe B" ca fundament al reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră.
Apreciind că în cauză sunt îndeplinite cerințele art.244 din Codul d e procedură civilă, întrucât plângerea ce formează obiectul cauzei este fundamentată pe Sentința civilă nr.99/1946 a Tribunalului Buzău și că această sentință este supusă revizuirii aflată pe rolul Tribunalului Buzău, instanța de fond a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluționarea definitivă și irevocabilă a dosarului nr- aflat pe rolul Tribunalului Buzău.
Împotriva acestei încheieri, Obștea "De pe B" a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și pentru netemeinicie.
Invocând motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 din Codul d e procedură civilă, recurenta a apreciat că suspendarea judecății cauzei este nelegală, întrucât dezlegarea pricinii nu depinde de soluționarea cererii de revizuire formulată de intervenientă.
La data de 19 martie 2008, recurenta a precizat că cererea de revizuire nu vizează stabilirea existenței sau inexistenței unui drept al Academiei Române, ci numai constatarea ca fiind fals a unui act prin care s-a demonstrat succesiunea în timp a drepturilor obștilor moșnenești din 1723 și până în 1946.
Pentru aceste motive s-a solicitat admiterea recursului și trimiterea cauzei la instanța de fond pentru continuarea judecății.
La data de 16 aprilie 2008, Fundația Patrimoniu aAcademiei Române a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.244 indice 1 alin.(2) din Codul d e procedură civilă, precum și a dispozițiilor art.29 alin.(6) din Codul d e procedură civilă, solicitând admiterea cererii, pronunțarea unei încheieri de sesizare a instanței de contencios constituțional, prin care să se dispună scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea dosarului la Curtea Constituțională pentru competenta soluționare a excepției invocate.
Având în vedere dispozițiile art.2 din Titlul XIII al Legii nr.247/2005, privind soluționarea cu celeritate a cauzelor privind aplicarea legilor fondului funciar și apreciind că, prin invocarea acestei excepții, ca de altfel și prin suspendarea judecării cauzei, intervenienta urmărește tergiversarea soluționării cauzei, cu consecința prejudicierii grave a intereselor Obștii "De pe B", tribunalul a respins cererea acesteia de sesizare a Curții Constituționale.
În acest sens, tribunalul a apreciat că instanța în fața căreia se susține neconstituționalitatea nu trebuie, pur și simplu, doar să ia act de susținerea părții că o lege sau numai una ori unele din prevederile acesteia sunt neconstituționale, fără să verifice, fie și sumar, dacă de acestea depinde soluționarea cauzei și nu sunt străine de natura pricinii.
În ceea ce privește recursul declarat de recurenta Obștea "De pe B", tribunalul a apreciat că acesta este fondat, reținând în esență că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prev.de art.244 al.1, pct. 1 Cod procedură civilă, dezlegarea prezentei cauze nedepinzând, în tot sau în parte de existența dreptului ce face obiectul judecății în dosarul nr- al Tribunalului Buzău, dosar ce a fost strămutat, conform încheierii din 17.03.2008 a Înaltei Curți de Casații și Justiție la ribunalul Suceava.
Împotriva acestei decizii, cu referire strictă la soluția de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale, a declarat recurs în termenul legal prev.de art. 29 al.6 din Legea 47/1992, republicată, intervenienta Fundația Patrimoniu a Academiei Române, criticând-o ca nelegală.
Recurenta a susținut că prin soluția de respingere a cererii de revizuire a Curții Constituționale, tribunalul a încălcat dispozițiile Legii nr.47/1992, întrucât pronunțarea unei astfel de măsuri este validată de legiuitorul român doar în situația în care excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, nicidecum pentru motive de tergiversare a soluționării cauzei sau pentru prejudicii grave aduse părților din proces, astfel cum a argumentat Tribunalul Buzău.
Totodată recurenta a reiterat susținerile invocate în dosarul Tribunalului Buzău pentru susținerea excepției de neconstituționalitate a disp.art. 2441al.2 cod procedură civilă și respectiv ale art. 29 al.6 din Legea nr. 47/1992.
In al doilea motiv de recurs s-a arătat că cei trei judecători care au pronunțat decizia recurată au soluționat în aceeași zi alte două recursuri identice, deciziile pronunțate având redactări diferite, iar modul diferit de redactare al temeiurilor faptice și legale ale cererilor de sesizare a Curții Constituționale conduce la concluzia că membrii completului de judecată nu au realizat majoritatea cerută de art.258 al.1 cod pr.civilă, pronunțând astfel hotărâri nelegale.
S-a solicitat admiterea recursului, modificarea practicalei și pe fond, admiterea cererii de sesizare a Curții Constituționale și înaintarea dosarului instanței de control constituțional.
In drept, recursul a fost întemeiat pe disp.art. 304 pct. 9 cod procedură civilă.
Recursul a fost motivat în termenul legal, în raport de disp.art. 29 al.6 din Legea nr.47/1992 republicată, coroborat cu art. 303 al.2 și art. 100 Cod procedură civilă.
Intimatele nu au fost reprezentate în instanță și nu și-au formulat apărări, deși au fost citate cu această mențiune, conform disp.art. 308 al.2 cod pr.civilă.
Examinând hotărârea recurată, prin prisma criticilor formulate, în raport de normele procedurale incidente, Curtea constată că recursul este fondat în limitele și pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
În speță, recurenta a investit Tribunalul Buzău cu o cerere de sesizare a Curții Constituționale, în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate a disp.art. 2441al. 2 cod pr.civilă și a disp.art. 29 al. 6 din Legea nr. 47/1992 republicată.
Potrivit disp.art. 29 al. 1,2,3 din Legea nr. 47/1992 republicată, tribunalul avea obligația de a verifica dacă textele de lege a căror neconstituționalitate s-a invocat vizează acte normative în vigoare, dacă au legătură cu cauza și dacă au mai fost constatate ca neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.
Tribunalul a pus în discuția părților această cerere în ședința publică din data de 16.04.2008 și a dispus prin practicaua deciziei respingerea sa, acordând părților cuvântul pe fondul cauzei, în condițiile în care, conform mențiunii expres existentă în practicaua deciziei, apărătorul ales al recurentei i-a adus la cunoștință că declară recurs împotriva măsurii de respingere a cererii de sesizare a Curți Constituționale
( fila 24 dosar).
Soluția de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale a fost reiterată de Tribunalul Buzău și în dispozitivul deciziei pronunțată la data de 16.04.2008, iar potrivit considerentelor deciziei, argumentele avute în vedere de instanță la pronunțarea acestei soluții au constat în faptul că " prin invocarea acestei excepții, ca de altfel și prin suspendarea judecării cauzei, intervenienta urmărește tergiversarea soluționării cauzei, cu consecința prejudicierii grave a intereselor Obștei " De pe B".
S-a mai arătat că tribunalul " nu trebuia să ia act pur și simplu de susținerea părții că o dispoziție legală este neconstituțională, fără să verifice, fie și numai dacă de aceasta depinde soluționarea cauzei și dacă nu este străină de natura pricinei".
Raportat la motivarea soluției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale, se constată că este confuză, întrucât, dacă inițial măsura a fost justificată prin trimiterea la tergiversarea cauzei și prejudicierea gravă a intereselor reclamantei, ulterior se face trimitere la condițiile prev.de art. 29 al.1, 2 și 3 din Legea nr.47/1992 republicată, fără a se putea stabili însă dacă aceste cerințe au fost sau nu efectiv verificate în speță, sau se rezumă doar la o referire de principiu.
Procedând astfel, tribunalul a pronunțat o soluție nelegală, întrucât, pe de o parte, motivele tergiversării soluționării cauzei și prejudicidicierii grave a intereselor părții adverse exced cerințelor exprese și limitativ prevăzute de legiuitorul român în al.6 al art. 29 din Legea nr. 47/1992 republicată, care conferă instanțelor de judecată dreptul de califica excepția de neconstituționalitate ca inadmisibilă și de a dispune respingerea cererii de sesizare a Curții Constituționale.
Mai multe decât atât, procedând la verificarea îndeplinirii cerințelor reglementate de art. 29 în al.1,2 și 3 din același act normativ, se constată că textele de lege a căror neconstituționalitate a fost invocată de către recurenta-intervenientă vizează dispozițile normative în vigoare și care au legătură cu obiectul cauzei.Astfel, primul text de lege invocat - art. 2441al. 2 Cod procedură civilă constituie temeiul de drept în baza căruia s-a exercitat recurs de partea adversă - Obștea De pe B împotriva încheierii de suspendare din 4.06.21007 pronunțată de Judecătoria P în dosarul nr. 345/2006, iar cel de-al doilea text de lege- art. 29 al. 6 din Legea nr.47/1992 republicată- reglementează măsurile pe care le poate dispune o instanță de judecată în fața căreia s-a formulat o cerere de sesizare a Curții Constituționale- condiție în care s-a aflat și Tribunalul Buzău, care pentru soluționarea cererii de sesizare a Curții Constituționale, trebuie să respecte dispozițile alineatului 6 al art. 29 din Legea nr.47/1992, republicată.
In speță este îneplinită și ultima condiție reglementată de al.3 al art. 29, întrucât niciunul din textele de lege invocate de către recurenta-intervenientă nu a fost constatat ca neconstituțional printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.
Totodată, prin decizia pronunțată Tribunalul Buzăua încălcat și dispozițiile reglementate de al. 6 al art.29 din Legea nr. 47/1992 republicată, întrucât în situația în care a dispus respingerea cererii de sesizare a Curții Consatituționale (indiferent de motivarea nelegală și confuză a acesteia) avea obligația imperativă de a pronunța o încheiere, care se atacă cu recurs, în termen de 48 de ore de la pronunțae.
Deși i s-a adus la cunoștință de către recurenta intervenientă că a declarat recurs împotriva soluției de respingere a măsurii de sesizare a Curții Constituționale, în mod nelegal, încălcând flagrant disp.art. 29 al.6 din Legea nr. 47/1992 republicată și dreptul la apărare al recurentei, tribunalul a procedat la judecarea pe fond a cauzei, în condițiile în care, conform textului de lege mai sus menționat, avea obligația de a pronunța o încheiere și de a acorda un termen de judecată pentru a permite soluționarea recursului declarat de intervenientă împotriva încheierii de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale.
Concluzionând, Curtea constată că primul motiv de recurs formulat de intervenientă este fondat, Tribunalul Buzău pronunțând o soluție nelegală, atât ca fond cât și ca formă, ce încalcă flagrant disp.art. 29 al.1,2,3 și 6 din Legea nr.47/1992 republicată și dreptul la apărare al recurentei, astfel cum acesta este reglementat de art. 24 din Constituție, art. 129 cod procedură civilă și de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, atrăgând astfel incidența cazului de casare prev. de art. 304 pct.5 cod pr.civilă.
Cu referire la cel de-al doilea motiv de recurs, Curtea urmează să înlăture susținerile intervenientei, neexistând nicio dovadă cu privire la neîndeplinirea principiului majorității, reglementat de art. 258 al. 1 cod pr.civillă, hotărârea recurată fiind pronunțată și semnată de toți judecătorii din complet, argumentele legate de redactarea diferită a altor două hotărâri pronunțate în cauze identice, de către același complet fiind lipsite de relevanță din punctul de vedere al textului de lege menționat.
În considerarea acestor motive de fapt și de drept, Curtea, constatând că în cauză sunt îndeplinite cerințele prev.de art. 29 al.1, 2 și 3 din Legea nr.47/1992 republicat, în temeiul disp.art. 312 al.1,2, și 3 cod procedură civilă coroborat cu art. 304 pct. 5 cod procedură civilă va casa decizia pronunțată de Tribunalul Buzău și va trimite cauza aceleiași instanțe.
Instanța de trimitere va proceda, în conformitate cu disp.art. 29 al.4 din Legea nr. 47/1992 republicată, la pronunțarea unei încheieri în care va expune argumentat punctul său de vedere și al părților din proces cu privire la excepția de neconstituționalitate invocată de către intervenientă, urmând ca potrivit disp.art. 29 al.5 din același act normativ să dispună sesizarea Curții Constituționale în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate a art.2441al. 2 cod procedură civilă și a art. 29 al. 6 din Legea nr. 47/1992 republicată și suspendarea judecării cauzei până la soluționarea acestei excepții.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de intervenienta FUNDATIA PATRIMONIU A ACADEMIEI ROMANE, cu sediul în B, Calea 13 nr. 13 împotriva deciziei civile nr.328 pronunțată la data de 16 aprilie 2008 de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimata- reclamantă OBȘTEA DE PE B și intimatele-pârâte COMISIA LOCALĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE și COMISIA JUDEȚEANĂ B PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE.
Casează decizia și trimite cauza la aceeași instanță pentru a dispune suspendarea judecății și sesizarea Curții Constituționale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 8 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Veronica Grozescu, Cristina Paula Brotac Andra
- - - - - - -
GREFIER,
Red./AV
3 ex/11.09.2008
1345/2006 Judec.
rec- Trib.
judec. rec.,
G și
Președinte:Veronica GrozescuJudecători:Veronica Grozescu, Cristina Paula Brotac Andra
