Fond funciar. Speta. Decizia 848/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 848
Ședința publică de la 30 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alexandrina Marica
JUDECĂTOR 2: Dan Spânu
JUDECĂTOR 3: Emilian Lupean
Grefier: - - -
Pe rol, judecarea recursului formulat de petentul împotriva deciziei civile nr. 119 din data de 19 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr- și a sentinței civile nr. 9825 din data de 13 iunie 2008, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C, PRIMARUL MUNICIPIULUI C, CONSILIUL LOCAL C - COMISIA LOCALĂ DE APLICARE A LG. 10/2001 și, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul petent, reprezentat de avocat, lipsind intimații PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C, PRIMARUL MUNICIPIULUI C, CONSILIUL LOCAL C - COMISIA LOCALĂ DE APLICARE A LG. 10/2001 și.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Avocat pentru recurentul petent, a depus la dosar un set de înscrisuri.
Instanța constatând că nu au mai fost cereri de formulat sau excepții de invocat, a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat pentru recurentul petent, a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei atacate în sensul admiterii apelului iar pe fond admiterea acțiunii și anularea Dispoziției nr. 32775/07.12.2007 emisă de Primarul Municipiului C, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
La data de 23.07.2007, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții Primăria Municipiului C și pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea parțială a Dispoziției nr. 7627/2005, a Primarului municipiului C, prin care i s-a atribuit pârâtului, în baza Legii 10/2001, întreaga suprafață de teren situată în C,- (nr. nou 21).
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că a avut calitatea de chiriaș în imobilul menționat, astfel încât, în baza Legii 112/1995, a efectuat demersuri în vederea cumpărării apartamentului deținut în această calitate, iar prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 128/1997 a devenit proprietarul acestui apartament.
A mai arătat că, în baza aceluiași contract, i s-a atribuit în folosință terenul în suprafață de 98 mp aferent construcțiilor, precum și o cotă indiviză din teren în suprafață de 89 mp, cu destinație de cale de acces.
A precizat că, în acest context, dispoziția emisă pe numele pârâtului încalcă drepturile proprietarilor apartamentelor ce compun imobilul din-, drepturi ce decurg din Legea nr. 112/1995, în sensul că dispoziția a fost emisă în mod nelegal pentru întreaga curte, deși pentru suprafața de teren ocupată de construcție și cea afectată unei servituți legale trebuiau stabilite măsuri reparatorii în echivalent.
Prin decizia civilă nr.646/19.10.2007, Tribunalul Dolja declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova, cu motivarea că acțiunea promovată de reclamant tinde la desființarea parțială a dispoziției respective - față de care reclamantul este terț -, astfel încât, în cauză, nu sunt aplicabile disp. art 26, alin. 3 din Legea nr. 10/2001.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova, sub nr-.
La termenul din 22.02.2008, intimatul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca nefondată, cu motivarea că dreptul de folosință al reclamantului asupra terenului aferent apartamentului - așa cum a fost reglementat prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 188/1997 - este protejat în baza art. 4 din dispoziția criticată; în susținere, a depus Dispoziția nr. 7627/01.04.2005 a Primarului municipiului
La termenul din 28.03.2008, reclamantul a precizat acțiunea introductivă, solicitând anularea Dispoziției nr. 32775/07.12.2007 a Primarului municipiului C, dispoziție care o modifică pe cea anterioară, în speță, Dispoziția nr. 7627/2005; în susținere, a depus Dispoziția nr. 32775/07.12.2007.
La termenul din 09.05.2008, reclamantul a depus la dosar o nouă precizare, arătând că înțelege să solicite anularea Dispozițiilor nr. 7627/2005 și nr. 32775/200, emise de Primarul municipiului C, întrucât au fost emise cu încălcarea disp. art. 21 și 37 din Normele Metodologice de Aplicare a Legii nr. 112/1995; a invocat principiul irevocabilității actelor administrative, întrucât, odată intrate în circuitul civil, actele administrative emise au produs efecte și nu mai pot fi anulate decât de instanța de judecată.
Prin sentința civilă nr.9825 din 13 iunie 2008, pronunțată de Judecătoria Craiova, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că reclamantul, prin cererea introductivă, a solicitat instanței să dispună anularea parțială a Dispoziției nr. 7627/2005 a Primarului municipiului C, prin care i s-a atribuit pârâtului, în baza Legii 10/2001, întreaga suprafață de teren situată în C,- (nr. nou 21), cu motivarea că, în acest mod, s-a încălcat dreptul său de folosință asupra terenului aferent apartamentului cumpărat în baza Legii 112/1995.
Precizând acțiunea la termenul din 28.03.2008 și, respectiv, 09.05.2008, reclamantul a arătat că înțelege să solicite anularea Dispozițiilor nr. 7627/2005 și nr. 32775/2007 emise de Primarul municipiului C, întrucât au fost pronunțate cu încălcarea disp. art. 21 și 37 din Normele Metodologice de Aplicare a Legii nr. 112/1995; a invocat principiul irevocabilității actelor administrative.
Prima instanță a reținut că în favoarea pârâtului s- dispus restituirea parțială și în natură a imobilului situat în-, compus din construcție și teren aferent în suprafață de 616,24 mp. Prin aceeași dispoziție, s-a stabilit în sarcina pârâtului obligația de respecta drepturile dobândite de foștii chiriași prin efectul Legii nr. 112/1995.
Prima instanță a reținut că anularea Dispoziției nr. 7627/2005 nu se justifică, fiind fără dubiu că aceasta protejează - prin prevederile art. 2 - dreptul de folosință al reclamantului asupra terenului aferent apartamentului proprietatea sa, astfel cum a fost stabilit prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 188/1997.
Nici anularea Dispoziției nr. 32775/2007 nu se justifică în cauză, fiind evident că acest act administrativ a fost emis în executarea deciziei nr. 229/06.02.2007 a Tribunalului Dolj, astfel încât principiul irevocabilității actelor administrative nu a fost încălcat.
Împotriva acestei sentințe civile a declarat apel reclamantul -, arătând că dispozițiile nr.7627/2005 și nr.32775/2007 au fost emise pentru o suprafață de teren mai mare decât la cea care era îndreptățit intimatul-pârât și numai în subsidiar invocau principiul nevalabilității actelor administrative.
Astfel, în mod nelegal, Primarul Mun. Cae mis cea de-a doua dispoziție pentru suprafața de 411,24 mp, intimatul-pârât fiind îndreptățit numai la suprafața de 320,16 mp, iar pentru diferență să i se acorde despăgubiri.
Apelantul-reclamant a mai arătat că Primarul nu putea să separe dreptul său de proprietate în două, atribuind unei persoane folosința, iar alteia nuda proprietate, întrucât legea nu-i permite să retrocedeze terenul de sub clădirile restituite și nu poate să impună sarcini terenului retrocedat.
Prin decizia civilă nr. 119 din 19.02.2009, Tribunalul Dolja respins apelul declarat de apelantul petent, împotriva sentinței civile nr. 9825 din - pronunțată de Judecătoria Craiova, în contradictoriu cu intimații Primăria municipiului C, Primarul municipiului C, Consiliul Local C - Comisia Locală de aplicare a Legii 10/2001,.
Pentru a pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Prin dispoziția contestată s-a aprobat restituirea în natură a imobilului din C,-, compus din construcție în suprafață de 22,7. pivniță în comun în suprafață de 8,81. și teren aferent în suprafață de 411,24. impunându-se pârâtului obligația respectării prevederilor art.13 din Legea 10/2001. Pentru restul construcției deținute cu contracte de vânzare - cumpărare s-a propus acordarea de despăgubiri.
În cuprinsul Dispoziției nr. 32775/2007 s-a făcut mențiunea că modificarea dispoziției emisă anterior se face în conformitate cu 229/2007 a Tribunalului Dolj, conform căreia a fost anulată în parte dispoziția 7627/2005, în sensul că la pct.1 se trece suprafața de 411,24. cu excluderea suprafeței de 205 mp, proprietatea numitei.
Din cuprinsul contractului de vânzare - cumpărare nr. 188/1997 s-a constatat că reclamantul este proprietarul locuinței situată în C,-, compusă din 2 camere în suprafață de 73,99. magazie și împrejmuire, atribuindu-se acestuia în folosință pe durata existenței construcției terenul aferent de 18,35m.
p.Potrivit dispozițiilor Legii 10/2001 - art. 1, restituirea imobilelor preluate abuziv de stat se face în natură. Dispoziția contestată a fost emisă cu respectarea dispozițiilor legii 10/2001, ale Legii 112/1995 și ale normelor de aplicare a acesteia.
Reclamantul a invocat nelegalitatea actului contestat, susținând că suprafața de teren atribuită prin dispoziție este mai mare decât cea la care este îndreptățit pârâtul, invocând în favoarea sa dispozițiile art. 37 din HG 20/1996 și art. 21 din Legea 112/1995, potrivit cărora în cazul vânzării către chiriași a apartamentelor și anexelor gospodărești, dreptul de proprietate se dobândește și asupra terenului aferent.
Criticile formulate în acest sens de către apelant sunt neîntemeiate, bazându-se pe o interpretare eronată a dispozițiilor legale invocate.
Potrivit art. 37 din HG20/1996 "în situațiile de vânzare către chiriași a apartamentelor și, când este cazul, a anexelor gospodărești și a garajelor aferente, dreptul de proprietate se dobândește și asupra terenului aferent, cu respectarea dispozițiilor art. 26 alineatul ultim din lege, adică a celor ce depășesc suprafața aferentă construcțiilor."
Potrivit art. 21 din Legea 112/1995 "O dată cu restituirea în natură și dobândirea dreptului de proprietate asupra apartamentelor se dobândește și dreptul de proprietate asupra terenurilor aferente, așa cum au fost determinate la data trecerii în proprietatea statului, cu excepția suprafețelor ocupate și aferente altor construcții și dotări edilitare realizate, cu aprobări legale, după această dată."
Aceste dispoziții legale invocate de către reclamant sunt aplicabile în cazul imposibilității restituirii în natură a imobilului către fostul proprietar, dar nu sunt aplicabile în cauză, unde restituirea s-a dispus prin actul contestat, dar numai în parte, întrucât pentru o parte din construcție există contract de vânzare - cumpărare.
Potrivit art. 2 din Legea 112/1995 "Persoanele prevăzute la art. 1 beneficiază de restituirea în natură, prin redobândirea dreptului de proprietate asupra apartamentelor în care locuiesc în calitate de chiriași sau a celor care sunt libere, iar pentru celelalte apartamente primesc despăgubiri în condițiile art. 12.
În cazul apartamentelor trecute în proprietatea statului pentru care s-au primit despăgubiri, dacă sunt ocupate de foștii proprietari sau sunt libere, ele se restituie în natură. Redobândirea dreptului de proprietate este condiționată de restituirea sumei primite cu titlu de despăgubire, actualizată în condițiile prevederilor art. 13."
Prin urmare, atât Legea 112/1995 cât și Legea 10/2001 instituie principiul restituirii în natură a imobilelor preluate în mod abuziv de către stat, cu excepția cazului în care restituirea în natură nu mai este posibilă, fie datorită demolării construcției, fie datorită înstrăinării în totalitate a acesteia, în mod legal, ipoteză ce nu a fost dovedită în cauză, reclamantul neputând să indice vreo normă legală în acest sens.
Atâta timp cât restituirea în natură este posibilă, chiar și în parte, fostul proprietar este îndreptățit la aceasta, astfel că motivele de nulitate invocate de reclamant sunt neîntemeiate.
Prin dispoziția a cărei anulare se cere s-a propus acordarea de despăgubiri pentru imobilul ce face obiectul contractului de vânzare - cumpărare ce constituie titlul de proprietate al reclamantului, astfel fiind înlăturată partea din imobil proprietatea reclamantului de la restituirea în natură. În privința dreptului de folosință recunoscut reclamantului prin contract, s-a apreciat că nu se aduce atingere acestuia prin dispoziția emisă pârâtului, contractul de vânzare - cumpărare fiind opozabil pârâtului.
Prin urmare, nici criticile formulate în acest sens nu sunt întemeiate. Dreptul de proprietate al reclamantului nu devine unul incert, așa cum susține acesta, imobilul ce face obiectul contractului de vânzare - cumpărare fiind exclus de la restituirea în natură către pârât, pentru această parte din imobil primind despăgubiri; reclamantul este protejat prin chiar excluderea obiectului vânzării de la restituirea în natură și nu prin disp. art. 2 din Dispoziția 7627/2005; nu Primarul impune anumite sarcini imobilului restituit, ci prin dispozițiile legale amintite sunt stabilite anumite reguli de restituire a imobilelor către persoanele îndreptățite.
Împotriva ambelor hotărâri a declarat recurs petentul, criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie.
Critica vizează modul în care instanțele au interpretat dispozițiile Lg. 10/2001 și Lg. 112/1995, privind noțiunea de teren liber și nu s-a ținut cont de actele juridice încheiate între reclamant și Consiliul Județean, prin Sectorul de Servicii Publice.
Ulterior, reclamantul și-a completat motivele de recurs, în sensul că acestea au fost dezvoltate, având în vedere modificările Lg. 10/2001.
Recursul este nefondat.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului rezultă că reclamantul a solicitat instanței să se dispună anularea dispoziției nr. 7627/2005, a Primarului mun. C, prin care s-a atribuit pârâtului, în baza Lg. 10/2001, suprafața de teren, situată în C,- (21), cu motivarea că, în acest mod, s-a încălcat dreptul de folosință asupra terenului, cumpărat în baza lg. 112/1995.
Ulterior, reclamantul și-a precizat acțiunea, solicitând și anularea dispoziției nr. 32775/2006, emisă de Primarul mun. C, deoarece și aceasta a încălcat dispozițiile Lg. 112/1995 și Normele Metodologice de Aplicare a acestei legi, invocând principiul irevocabilității actelor.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului rezultă că pârâtul este fostul proprietar al imobilului situat în C,-, în prezent nr. 21, și în baza dispoziției nr. 7627/2005 i-a fost atribuită suprafața de teren aferentă imobilului, ce formează curtea imobilului compus din mai multe apartamente.
În baza Lg. 112/1995, la 17.05.1997, reclamantul a cumpărat unul din apartamentele pe care îl ocupa, în calitate de chiriaș, atribuindu-se terenul aferent construcțiilor și o cotă indiviză de teren, cu destinația cale de acces.
Având în vedere această situație de fapt, se apreciază că soluțiile instanțelor sunt legale și temeinice, deoarece acestea au dat o interpretare corectă atât dispozițiilor Lg. 10/2001, cât și ale Lg. 112/1995 și a Normele Metodologice de Aplicare a acestei legi.
Astfel, atât Lg. 10/2001, care dă dreptul restituirii în natură a imobilelor preluate abuziv de stat, dar și Lg. 112/1995, art. 21 cât și art. 37 din HG 20/1996 instituie principiul restituirii în natură a imobilelor preluate în mod abuziv de stat, exceptând situațiile în care restituirea în natură nu mai este posibilă, datorită demolării sau înstrăinării în totalitate a imobilului.
Cum restituirea în natură parțială este posibilă, fostul proprietar, adică pârâtul, este îndreptățit să primească în proprietate și suprafețele de teren aferente imobilului, astfel că dispozițiile emise de Primar și invocate de reclamant sunt legale, deoarece prin aceste dispoziții, în favoarea reclamantului, s-a înlăturat de la restituirea în natură a apartamentului dobândit de către reclamant.
Prin aceasta, dreptul de proprietate al reclamantului nu a devenit incert, așa cum acesta a susținut, deoarece în mod expres fost înlătura de la restituirea în natură către pârât, acesta din urmă primind despăgubiri pentru acest apartament.
Mai trebuie amintit că prima dispoziție emisă de Primarul mun. C, prin art. 2 protejează dreptul de folosință al reclamantului asupra terenului aferent apartamentului proprietatea sa, iar a doua dispoziție fost emisă în baza deciziei nr. 229/2007, a Tribunalului Dolj, prin care s-a trecut la restituirea proprietății terenului în suprafață de 411,24mp, către pârât, cu specificarea că rămân în vigoare prevederile art. 2 din prima dispoziție, prin care este protejat dreptul de folosință al reclamantului asupra terenului aferent, proprietatea sa.
Având în vedere aceste considerente, instanța apreciază că dispozițiile Lg. 10/2001 și ale Lg. 112/1995 au fost corect aplicate de instanțe, astfel că motivele invocate de recurent sunt neîntemeiate, urmând ca, în baza art. 312 alin.1 Cod pr. civ. să se respingă recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul împotriva deciziei civile nr. 119 din data de 19 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr- și a sentinței civile nr. 9825 din data de 13 iunie 2008, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C, PRIMARUL MUNICIPIULUI C, CONSILIUL LOCAL C - COMISIA LOCALĂ DE APLICARE A LG. 10/2001 și.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 30 Iunie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. jud. -
Tehn.
2 ex./08.07.2009
Președinte:Alexandrina MaricaJudecători:Alexandrina Marica, Dan Spânu, Emilian Lupean
