Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 104/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 104
Ședința publică de la 27 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristiana Angelescu
JUDECĂTOR 2: Viorica Olariu
Grefier: - -
S-a luat în examinare cererea de apel formulată de împotriva sentinței civile nr. 85 din 19 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Iași,în contradictoriu cu intimatul Primarul Municipiului I,având ca obiect Legea nr. 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că apelul este la primul termen de judecată după repunerea pe rol; apelantul a depus prin serviciul de registratură precizări,prin care solicită judecata și în lipsă.
Nemaifiind alte cereri de formulat,instanța consideră apelul în stare de judecată și văzând că apelantul a solicitat și judecata în lipsă,a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA DE APEL:
Asupra apelului civil de față;
Prins sentința civilă nr. 85 din 19.01.2009 a Tribunalului Iașis -a admis excepția autorității de lucru judecat invocată de Primarul Municipiului Respinge acțiunea civilă formulată de reclamantul în contradictoriu cu Primarul Municipiului I pentru autoritate de lucru judecat.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că:
Din actele și lucrările dosarului, rezultă că excepția autorității de lucru judecat invocată de Primarul Municipiului I este întemeiată.
La dosarul cauzei au fost depuse sentința civilă nr. 2755 din 06.12.2006 a Tribunalului Iași, prin care s-a respins acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu Primarul Municipiului I, cât și decizia civilă nr. 52 din 11.04.2007 a Curții de APEL IAȘI prin care s-a respins apelul formulat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 2755 din 06.12.2006 a Tribunalului Iași, precum și sentința civilă nr. 741 din 26.03.2007 a Tribunalului Iași și decizia civilă nr. 137 din 03.10.2007 a Curții de APEL IAȘI, prin care s-a respins acțiunea și respectiv apelul reclamantului.
Cum prin cererea ce face obiectul prezentei cauze reclamantul reiterează aceleași aspecte referitoare la dispoziții administrative emise în baza Legii nr. 10/2001 care au fost deduse judecății, în prezent fiind pronunțate hotărâri definitive în cauze, se constată îndeplinite condițiile autorității de lucru judecat potrivit dispozițiilor art. 1201 Cod civil, urmând astfel a se admite excepția autorității de lucru judecat invocată de Primarul Municipiului I și a se respinge acțiunea reclamantului.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, întrucât în permanență a solicitat în contradictoriu cu Prefectul Județului I să se analizeze Ordinul nr. 142/17.05.2001 emis de acesta și să se pronunțe asupra calității sale de proprietar a suprafeței de 1.709. preluată de stat abuziv și fără nici un titlu, sens în care a formulat și notificare ce a fost trimisă Prefecturii Județului I și nu în baza Legii nr. 10/2001 cum greșit a reținut instanța de fond care a pronunțat o hotărâre nelegală și netemeinică.
Apelul este fondat.
Verificând actele și lucrările dosarului, instanța de apel reține că:
Potrivit art. 129(6) Cod procedură civilă în toate cazurile judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății.
În speță, prin acțiunea introductivă de instanță reclamantul a solicitat ca în contradictoriu cu Prefectul Județului I recunoașterea dreptului de proprietate avut la data preluării abuzive din 1963, punerea în posesie cu suprafața de teren preluată abuziv de 1.709. situată în I,--110 și 112 și analizarea Ordinului nr. 142 din 17.05.2001 emis de Prefect, dar mai ales a documentației care a stat la baza emiterii acestuia prin care se atestă limitele fostei proprietăți.
Prin urmare chiar dacă reclamantul nu a știut să dea acțiunii sale o calificare juridică exactă, din lecturarea petitului acțiunii sale precum și din precizările ulterioare depuse la dosarul cauzei, rezultă că acesta a înțeles să cheme în judecată Prefectul Județului I, ca urmare a emiterii Ordinului nr. 142/2001 pentru a i se recunoaște dreptul de proprietate, calitatea de proprietar avută la data preluării abuzive, fără titlu valabil și să i se restituie suprafața de 1.709. teren situată în I,--110 și 112 (fila 8, 9 dosar de fond).
Cu toate acestea instanța de fond a reținut că reclamantul a formulat contestație împotriva dispoziției nr. 3541 din 04.12.2006 emisă de Primarul Municipiului I, soluția pronunțată astfel fiind în contradictoriu cu Primarul Municipiului
Prin urmare, deși instanța avea obligația a se pronunța cu privire la toate capetele de cerere cu judecata cărora a fost investită față de toate părțile implicate în conflictul judiciar, în mod greșit instanța de fond a schimbat obiectul pricinii deduse judecății prin cererea de chemare în judecată așa cum a înțeles să o formuleze și să o precizeze ulterior reclamantul.
Ca atare, la termenul din 18.03.2009, Curtea, potrivit art. 295 Cod procedură civilă, a invocat din oficiu excepția necompetenței sale materiale în soluționarea cauzei în raport de cererea cu care a fost investit Tribunalul Iași, în sensul că pe tot parcursul judecării cauzei la Tribunalul Iași, reclamantul a solicitat chemarea în judecată a Prefectului Județului I, care a emis Ordinul nr. 142 din 17.05.2001, iar întâmpinarea depusă la dosar de Primarul Municipiului I are în vedere dispozițiile Legii nr. 10/2001, invocând excepția autorității de lucru judecat în ceea ce privește dispoziția nr. 3541 din 04.12.2006, excepție ce este întemeiată în cauza de față.
Prin urmare, față de petitul acțiunii cu care a fost investit tribunalul, Curtea constată că în mod greșit această instanță s-a considerat competentă în a soluționa litigiul conform dispozițiilor Legii nr. 10/2001, deși reclamantul a precizat în permanență că înțelege să se judece cu Prefectul Județului I, care a emis Ordinul nr. 142/2001 în baza căruia a solicitat recunoașterea dreptului său de proprietate și punere în posesie asupra suprafeței de 1.709. situat în I,--110 și 112.
În consecință, în conformitate cu dispozițiile art. 297 alin. 2 Cod procedură civilă urmează a se anula sentința fondului cu trimiterea cauzei spre competentă soluționare Judecătoriei Iași, potrivit dispozițiilor Legii nr. 18/1991.
Pentru toate aceste considerente, raportate la motivele de apel invocate și care sunt fondate, urmează a se admite apelul formulat de împotriva sentinței civile nr. 85 din 19.01.2009 a Tribunalului Iași, pe care o va anula și va trimite cauza spre competentă soluționare Judecătoriei Iași.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite apelul formulat de împotriva sentinței civile nr. 85 din 19 ianuarie 2009 Tribunalului Iași, pe care o anulează.
Trimite cauza spre competentă soluționare la Judecătoria Iași.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 27 Mai 2009.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
22.06.2009
2 ex.-
Președinte:Cristiana AngelescuJudecători:Cristiana Angelescu, Viorica Olariu
