Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 106/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 106/
Ședința publică din 26 Iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Daniel Radu președinte secție
JUDECĂTOR 2: Florina Andrei
Grefier: - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra, apelurilor civile declarate de reclamantele, și, împotriva sentinței civile nr.139 din 17 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă, în dosarul nr-.
Procedura, legal îndeplinită.
Apelurile sunt scutite de plata taxei de timbru.
Dezbaterile de fond asupra apelurilor au avut loc la data de 12 iunie 2009, susținerile părților fiind consemnate în scris în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar în urma deliberării s-a pronunțat următoarea soluție.
CURTEA
Asupra apelului civil de față, deliberând, constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată la data de 29.09.2006, reclamantele, și au chemat în judecată pe pârâta SC SA Pitești, solicitând instanței, prin hotărârea ce va pronunța, să fie obligată pârâta să le restituie în natură suprafața de aproximativ 1130 mp teren situat în Pitești,- cu vecinătățile indicate, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantele au arătat că sunt moștenitoarele autorului Stavre G, calitate în care, în condițiile Legii 10/2001 au notificat-o pe pârâtă, solicitând restituirea în natură a terenului în litigiu.
Se precizează că imobilul în suprafață de aproximativ 2000 mp a intrat în patrimoniul autorului în baza contractului de vânzare nr.4773/16.11.1933, că a fost preluat de stat în baza Decretului nr.92/1950, dar fără titlu și că până în prezent, în baza legilor anterioare de reparație, reclamantelor le-a fost reconstituit dreptul de proprietate prin titlurile de proprietate nr.-/2001 și nr.-/2002, asupra unei suprafețe de 830 mp teren.
Deși terenul este liber, în mod nejustificat pârâta refuză să dispună restituirea acestuia către reclamante, deși, prin sentința civilă nr.85/2003 pronunțată de Tribunalul Argeș - definitivă și irevocabilă - a fost obligată să emită o decizie sau dispoziție prin care să-și precizeze punctul de vedere cu privire la notificarea formulată de reclamante, sub sancțiunea plății daunelor cominatorii în sumă de 500.000 lei vechi, pe zi de întârziere.
Se precizează de asemenea că, în ce privește terenul în litigiu, în decretul de naționalizare, la poziția nr.181, este trecută o altă persoană, respectiv G, iar în ce privește autorul reclamantelor, Stavre G, nu îi erau aplicabile dispozițiile art.I din Decretul 92/1950, nefiind industriaș, moșier, bancher sau mare comerciant, sau element al marii burghezii.
La data de 09.01.2007, pârâta a formulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii.
. faptul că activul "Fabrica de butoaie" din care face parte și suprafața de teren în litigiu a intrat în proprietatea statului în baza Legii 119/1948, că deține terenul în baza certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria - nr.2320/1995, eliberat de Ministerul Industriilor în cadrul procesului de privatizare, ca urmare a încheierii cu Fondul Proprietății de Stat a contractului de vânzare cumpărare de acțiuni nr.AG/23/16.09.1999 și că la data apariției Legii 10/2001, statul nu mai avea calitatea de acționar, invocat cu prioritate pârâta, excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția tardivității formulării acțiunii.
S-a arătat în acest sens că fiind vorba de o societate cu capital integral privat, în conformitate cu dispozițiile art.27 alin.2 din Legea 10/2001, reclamantele trebuiau să se adreseze cu notificare instituției publice implicate care a efectuat privatizarea, actualul AVAS, și neefectuând acest demers, reclamantele sunt decăzute din dreptul de a formula acțiunea de față.
La aceiași dată, pârâta a formulat cerere de chemare în garanție a Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului B, solicitând instanței, ca în situația în care va cădea în pretenții, să fie obligată chemata în garanție la plata contravalorii în cuantum actualizat, a terenului și construcțiilor eventual restituite în natură reclamantelor.
La dosar s-au depus actele de care părțile au înțeles să se folosească în soluționarea cauzei, a fost atașat dosarul nr.3174/2002 al Tribunalului Argeș, s-au dispus și s-au efectuat expertize tehnice de către expertul judiciar specialitatea construcții G și de către expertul judiciar specialitatea topografie cadastru.
După administrarea probatoriului, Tribunalul Argeș, prin sentința civilă nr.139 din 17 iunie 2008 respins atât acțiunea, cât și cererea de chemare în garanție și a obligat reclamanții să plătească expertului judiciar suma de 389 lei reprezentând diferență onorariu expert.
Pentru a se pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamantele sunt moștenitoarele defunctului Stavre G, decedat la data de 10.10.1953 care, prin contractul de vânzare - cumpărare nr.4773/16.11.1933 a dobândit terenul în suprafață de 2000. situat în Pitești,-, județul A, cu vecinătățile indicate în act, împreună cu construcțiile, toate de zid vechi, învelite cu fier și o magazie din scândură și plantațiile existente pe teren.
S-a susținut de către reclamante că terenul a fost naționalizat, în baza Decretului nr.92/1950, pe numele altei persoane, respectiv pe numele G, măsura naționalizării având ca obiect imobile cu destinație de locuință respectiv 10 apartamente situate în Pitești,-, str.-. -, nr.18.
Prin titlurile de proprietate nr.-/2002 și nr.-/2001, în condițiile Legii fondului funciar, reclamantelor și, dar și numitei le-a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață totală de 830. situat în Pitești str.-.
Prin sentința civilă nr.85/2003 pronunțată de Tribunalul Argeș, definitivă și irevocabilă, pârâta a fost obligată să emită o dispoziție sau decizie prin care să precizeze punctul de vedere cu privire la notificarea formulată de reclamante.
Această sentință a intrat în puterea lucrului judecat, iar mențiunile acesteia coroborate cu calitatea pârâtei de deținătoare a terenului justifică calitatea procesuală pasivă a SC SA Pitești, având în vedere că, potrivit art.27 alin.1 din Legea nr.10/2001 modificată, în cazul imobilelor preluate fără niciun titlu, acestea se restituie în natură, indiferent de faptul că societatea în al cărei patrimoniu se găsesc la data apariției legii era sau nu una cu capital privat, iar față de refuzul de a emite dispoziția prevăzută de art.28 din Legea nr.10/2001, acțiunea nu este tardiv formulată.
Reclamantele nu au făcut însă dovada că sunt persoane îndreptățite la restituire, în sensul cerut de dispoz.art.4 alin.2 din Legea nr.10/2001, republicată, respectiv că autorul lor Stavre Gaa vut calitatea de proprietar la momentul preluării terenului de către stat.
Astfel, prin expertiza tehnică specialitatea construcții s-au identificat pe teren mai multe construcții, realizate în perioada 1934 - 1956, or, este evident că nu poate exista identitate între acestea și cele cu destinația de locuințe ce au făcut obiectul Decretului nr.92/1950.
Nici expertul judiciar, specialitate topografie cadastru nu a concluzionat fără îndoială între identitatea terenului menționat în contractul de vânzare - cumpărare nr.4773/1933 și terenul deținut de pârâtă.
În concluzie, tribunalul a apreciat, față de aceste considerente că reclamantele nu au făcut dovada calității de persoane îndreptățite la restituire astfel că, în baza art.26 alin.3 din Legea nr.10/2001 republicată a respins acțiunea ca neîntemeiată, iar pe cale de consecință, în baza art.60 alin.1 Cod pr.civilă a respins și cererea de chemare în garanție.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel în termen legal reclamantele și -, precum și reclamantele - și -, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Reclamantele - și -, arată, în dezvoltarea apelului că au demonstrat calitatea lor procesuală activă, precum și faptul că sunt moștenitoarele fostului proprietar deposedat, Stavre G, bunicul lor. Acesta din urmă a fost proprietarul imobilului conform contractului de vânzare nr.4773/16.10.1933, iar acesta a trecut în proprietatea statului, fără titlu, prin Decretul - lege nr.92/1950, poziția 181, deoarece la poziția 181 din decret figurează numele G, în loc de Stavre
Instanța nu a interpretat în mod corect concluziile expertizei, coroborate cu celelalte înscrisuri, din care rezultă că terenul solicitat este în prezent situat în- și este același cu cel cumpărat de bunicul lor în anul 1933, situat în str. -.- nr.18.
Terenul deținut de SC SA nu se limitează numai la suprafața de teren ce a aparținut bunicului lor - și astfel nu are relevanță faptul că acele construcții existente pe teren la nivelul anului 2008, nu mai sunt identice cu cele existente în anul 1933.
Reclamantele - și, prin apelul declarat susțin că toate construcțiile identificate prin expertiză pe teren au fost extinderi ale sediului fostei Fabrici de Butoaie realizate după anul 1950.
De asemenea, instanța a ignorat concluziile expertizei topografice, potrivit căreia terenul în litigiu corespunde celui din actul primar, respectiv face parte din cei 2000. ce face obiectul contractului de vânzare - cumpărare nr.4773/16 noiembrie 1933.
- mult, terenul a fost delimitat în planul topografic din anii 1930 - 1932.
Nu există niciun dubiu că terenul în litigiu este cel preluat nelegal de la autorul lor.
Precizează aceste apelante că, în măsura în care instanța de apel consideră că se impune, solicită suplimentarea probelor cu înscrisuri, din care să rezulte existența, anterior anului 1950 construcției marcate cu C2 de către experta G și o expertiză de determinare a vechimii fizice a acestei construcții, prin comparare cu vechimea restului construcției din care face parte.
Pentru toate aceste motive se solicită admiterea apelurilor, schimbarea sentinței, iar pe fond admiterea acțiunii.
La termenul de judecată din data de 13 februarie 2009, instanța a încuviințat, la cererea apelantelor proba cu o expertiză tehnică, specialitatea construcții, în vederea stabilirii vechimii fizice a construcției aflată pe terenul în litigiu, marcată cu C2 în expertiza efectuată la fond.
Lucrarea a fost întocmită de către expert tehnic ing., care a concluzionat, în raport de materialele din care s-a realizat această construcție, cât și de tehnologia de execuție folosită, că atelierul de producție C2 a fost realizat la o dată ulterioară anului 1934-1935.
Intimata SC SA Pitești a depus la dosar, întâmpinare, prin care solicită respingerea apelurilor.
În cuprinsul acesteia arată că instanța de fond nu le-a respins acțiunea având în vedere numai rapoartele de expertiză întocmite în cauză, situația stării actuale a clădirilor nefiind elocventă, întrucât în decurs de mai bine de 50 ani acestea au suferit îmbunătățiri rezultate din necesitatea retehnologizării.
Acțiunea a fost respinsă pe considerentul că reclamantele nu au făcut dovada de persoane îndreptățite la restituire. Au făcut decât dovada că sunt moștenitoarele lui Stavre G, dar nu au făcut dovada că autorul lor era proprietarul terenului în litigiu la data preluării abuzive.
Verificând actele de la dosar, în raport cu criticile formulate, Curtea constată că apelurile sunt fondate.
Instanța de fond a respins acțiunea, neintrând în cercetarea fondului, cu motivarea că reclamantele nu au făcut dovada că sunt persoane îndreptățite la restituire, respectiv că autorul lor, Stavre Gaa vut calitatea de proprietar la momentul preluării terenului de către stat.
Această statuare a primei instanțe este contrară probatoriului administrat, din care rezultă în mod cert că autorul reclamantelor a fost proprietarul terenului în litigiu până în momentul naționalizării.
Aastfel, prin adresa nr.41400 din 17 decembrie 2002 Primăriei Municipiului Pitești, se confirmă faptul că imobilele situate în Pitești,- și str. -.- nr.28 au fost naționalizate prin Decretul nr.92/1950, la poziția nr.181 (27 dosar fond).
În Decretul de naționalizare, la poziția 181 nu apare Stavre -. autorul reclamantelor, ci G, ca fiind naționalizat cu 10 apartamente pe cele două străzi sus precizate.
Fosta stradă -.-, nr.28 este aceeași cu-, așa după cum rezultă din adresa nr.27238 din 29.08.2000 eliberată de Primăria municipiului Pitești de la fila 32 dosar.
Prin urmare, deși persoana vizată prin decretul de naționalizare este G, în realitate a operat naționalizarea pentru Stavre
Această situație de fapt rezultă din adeverința nr.2982/13 februarie 1991 eliberată de către aceeași primărie, în care se arată că la numărul matricol 440, nr. rol fiscal 5037, figurează Stavre G cu un imobil compus din casă de zid acoperită cu tablă, din șase camere, trei bucătării și două magazii din anul 1942 până la data de 20.04.1950 când a fost naționalizată.
Rezultă deci în mod cert că deși nu este nominalizat Stavre G în decretul de naționalizare, în realitate au fost naționalizate imobilele proprietatea sa din str.-.-, nr.28, în prezent- din Pitești.
În ceea ce privește terenul în litigiu, acesta a fost proprietatea bunicului reclamantelor, Stavre G încă din anul 1933, conform contractului de vânzare - cumpărare nr.4773 din 16 noiembrie 1933.
Acest teren, așa după cum concluzionează și expertiza tehnică efectuată la fond de expertul tehnic ing., apare delimitat în planul topografic din anii 1930-1932, aflat în arhiva Primăriei Pitești, identificarea terenului s-a făcut în funcție de planul de amplasament vizat de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară A (anexa nr.1), teren care face parte din terenul de 2000. ce face obiectul contractului de vânzare - cumpărare nr.4773/16.11.1933 (196 și următoarele dosar fond) și din care reclamantele au obținut prin procedura prevăzută de Legea nr.18/1991, respectiv cu titlurile de proprietate nr.-/2002 și nr.-/2001 numai 830. în str.-.
Prin urmare, reclamantele au făcut dovada că autorul lor a fost proprietarul terenului în litigiu la momentul preluării acestuia de către stat.
Cât privește inexistența identității între construcțiile identificate pe teren și construcțiile cu destinația de locuințe ce au făcut obiectul Decretului nr.92/1950 reținută ca atare de către tribunal, nici nu este posibilă o asemenea identitate din moment ce naționalizarea nu a operat pentru construcțiile cu destinația de locuințe specificate în Decretul nr.92/1950, ci pentru imobilele existente în str.-.-, nr.28, respectiv terenul și casa din zid, proprietatea autorului Stavre.
Pentru cele ce preced, criticile invocate sunt întemeiate, astfel că, în baza art.297 Cod pr.civilă, având în vedere că prima instanță a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului, se vor admite apelurile și se va desființa sentința cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelurile declarat de reclamantele, și, împotriva sentinței civile nr.139 din 17 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă, în dosarul nr-.
Desființează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 iunie 2009, la Curtea de Apel Pitești - secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.
TC/6 ex.
1.07.2009
Jud fond.
Președinte:Daniel RaduJudecători:Daniel Radu, Florina Andrei
