Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 109/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.109/
Ședința publică din 25.03.2009
PREȘEDINTE: Simona Bacșin
JUDECĂTOR 2: Anica Ioan
Grefier - - -
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
La ordine fiind soluționarea apelului civil declarat de pârâta INSTITUȚIA PRIMARULUI MUNICIPIULUI B, cu sediul în B, nr.1 împotriva sentinței civile nr.766/30.10.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul civil nr-.
La apelul nominal au răspuns pentru apelanta-pârâtă INSTITUȚIA PRIMARULUI MUNICIPIULUI B, consilier juridic în baza delegației depusă la dosar, intimata-reclamantă, personal, lipsă fiind intimații-reclamanți,.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul că prin serviciul registratură s-au depus 2 ex. note scrise de către intimații-reclamanți, după care;
Nemaifiind alte cereri, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în dezbateri.
Reprezentantul apelantei-pârâte având cuvântul solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat. Intimații au solicitat prin contestația formulată să se dispună acordarea de despăgubiri pentru parte din imobilul situat în B,-. Instanța de fond nu a reținut că în temeiul Legii 112/1995 Judecătoria Brăila pronunță dosarul nr.6947/1999 prin sentința civilă nr.5350/26.07.1999 definitivă și investită cu formulă executorie, este admisă contestația numitei și a fost obligată la plata despăgubirilor ce se vor calcula pentru imobilul mai sus menționat. Consideră că pentru acest imobil s-ar acorda despăgubiri de două ori iar intimații puteau să se îndrepte împotriva numitei. Solicită menținerea ca legală și temeinică a Dispoziției nr.34346/2008.
Intimata având cuvântul consideră că instanța de fond Tribunalul Brăilaa analizat toate aspectele speței și a constatat că intimații erau îndreptățiți la măsuri reparatorii prin echivalent constând în despăgubiri. Faptul că numita a încasat despăgubiri pentru tot imobilul nu poate aduce atingere dreptului contestatorilor de a fi despăgubiți în baza Legii 10/2001, pentru partea din imobil care a aparținut autoarei lor, pentru care au dovedit calitatea de persoane îndreptățite și nu justifică soluția de respingere dispusă prin dispoziția contestată. a fost prima soție de care a divorțat în 1966 vărul acestora. Calitatea de persoană îndreptățită nu a fost recunoscută de Primărie. Consideră că instanța de fond a analizat toate actele. Solicită respingerea apelului și menținerea sentinței instanței de fond.
Reprezentantul apelantei precizează că și prin art.3 din dispoziție se indică beneficiarii despăgubirilor doar pentru o suprafață.
Intimata menționează că această cauză a făcut obiectul contestației față de propunerea făcută prin Dispoziția Primarului Municipiului B, propunere ce nu a respectat prevederilor sentinței civile nr.847/2006 a Tribunalului Brăila, iar Primăria a considerat că trebuie să i se dea un rest.
Curtea rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra apelului civil de față:
Din actele și lucrările dosarului rezultă următoarele:
Prin sentința civilă nr.766/30.10.2008 Tribunalul Brăilaa admis contestația formulată de contestatorii:, în contradictoriu cu intimata Instituția Primarului Mun. B, a anulat dispoziția nr. 34346/22.04.2008 și a admis cererea pentru acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent constând în despăgubiri pentru partea din imobilul situat în B- formată din teren și construcții în suprafață de 424 mp.
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut că prin contestația formulată contestatorii au susținut că dispoziția emisă de Primarul Municipiului este netemeinică și nelegală întrucât nu a respectat hotărârea instanței de judecată, arătând că prin sentința civilă nr. 505/2002 a Tribunalului Brăila, decizia nr.121/2004 cât și sentința nr.847/2006 au constatat calitatea lor de moștenitori, astfel că se poate concluziona că numai prin fraudarea legii a putut beneficia numai de despăgubirile de care trebuia să beneficieze toți moștenitorii. Faptul că doar unul din moștenitori a încasat despăgubirile pentru imobil nu poate lipsi pe ceilalți moștenitori de dreptul de a beneficia la rândul lor de măsurile reparatorii ce li se cuvin, art.4 din Legea 10/2001 stabilind că atunci când restituirea este cerută de mai multe persoane îndreptățite coproprietari ai imobilului solicitat dreptul de proprietate se constată sau se stabilește în cote părți ideale, potrivit dreptului comun. Contestatorii au precizat că cererea de notificare care a fost admisă de instanța de judecată s-a referit la întregul imobil din B,- cuprinzând construcții și teren în suprafață de 480 mp așa cum este înscris în actul de proprietate.
Prin întâmpinare, intimata Instituția Primarului Municipiului Bas olicitat să se respingă acțiunea ca nefondată și să se mențină ca legală și temeinică dispoziția nr.34346/2008, precizând că după apariția Legii nr.247/2005 instituțiile investite cu soluționarea notificărilor emit doar dispoziții prin care se propune acordarea de despăgubiri conform Titlului VII din Legea nr.247/2005 nemaifiind îndreptățite să calculeze și cuantumul acestor despăgubiri.
Din actele și lucrările dosarului instanța constată în fapt următoarele:
Prin actul de vânzare autentificat sub nr.1869/11.10.1941 a dobândit imobilul format din construcții, plantații și împrejmuirile existente pe terenul în suprafață totală de 480 mp situat în B, str. - fostă-(filele 218,219).
Prin actul de donație imobiliară autentificat sub nr.1007/19.09.1949 a donat nepotului său un apartament în suprafață de 56 mp din imobilul situat în B-(fila 220).
În anul 1950 prin Decretul nr.92/1950 imobilul din B- a fost naționalizat, în lista anexă la decret figurând ca proprietar al imobilului.
Potrivit actelor de stare civilă și certificatului de moștenitor nr.645/28.11.1974, la data de 23.08.1974 a decedat (fostă -născută ), rămânând ca moștenitori și frații acesteia, contestatorii din prezenta cauză fiind nepoții defunctei, respectiv este fiica lui, fiul lui, fii lui.
La data de 30.12.1945 s-a căsătorit cu, căsătorie care a fost desfăcută prin sentința nr.24/11.01.1966. a decedat la data de 16.01.1985, moștenitoare fiind fiica sa . Aceasta a decedat la data de 16.07.1994, moștenitoare fiind mama sa conform certificatului de moștenitor nr.717/6.04.1995(fila 235).
Prin cererea înregistrată sub nr.21174/25.07.1996 la Comisia de aplicare a Legii 112/1995 a solicitat acordarea de despăgubiri pentru imobilul situat în B-.
Prin Hotărârea nr.1035/7.05.1999 emisă de Comisia Județeană de aplicare a Legii 112/1995 B s-a respins cererea lui, dar prin sentința civilă nr.5350/26.07.1999 a Judecătoriei Brăilas -a admis contestația formulată de, s-a desființat hotărârea nr. 1035/7.05.1999 și a fost obligată Comisia la plata despăgubirilor ce se vor calcula conform art.12 din Legea 112/1995.
Prin Hotărârea nr.1053/9.09.1999 Comisia Județeană de aplicare a Legii 112/1995 Baa cordat lui despăgubiri în suma de 353.148.452 lei, Ministerul Finanțelor achitând această sumă la data de 26.01.2000 conform adresei nr.26483/14.08.2006.
Prin notificarea nr. 1076/21.03.2001, înregistrată sub nr. 18655/21.03.2001 la Consiliul Local al Municipiului B, contestatorii, au solicitat, potrivit dispozițiilor Legii 10/2001, restituirea în natură sau despăgubiri bănești pentru partea din imobilul rămas prin moștenire în suprafață de 434 mp situat în B-
Conform Dispoziției nr.7378/24.09.2002 s-a respins cererea formulată de contestatori pe motiv că nu au dovedit calitatea de persoane îndreptățite să beneficieze de măsurile reparatorii reglementate de dispozițiile Legii nr.10/2001, reținându-se și că situația imobilului a fost soluționată definitiv în baza Legii 112/1995.
Prin sentința civilă nr.847/4.10.2006 a Tribunalului Brăila rămasă definitivă și irevocabilă la data de 22.02.2007 s-a admis contestația formulată de către, și, s-a modificat Dispoziția nr.7378/2002 în sensul că s-a admis ca fondată cererea formulată de petenții, și și s-a constatat calitatea petenților de persoane îndreptățite la despăgubirile legale cuvenite pentru imobilul situat în B-, alături de numita.
Prin Dispoziția nr.34346/22.04.2008 emisă de Instituția Primarului Municipiului B s-a respins cererea de restituire în natură și cererea de acordare de despăgubiri bănești pentru imobilul notificat situat în B- compus din construcții și teren în suprafață de 317,17 mp motivat de faptul că pentru acest imobil s-au primit despăgubiri în baza Legii 112/1995 conform sentinței civile nr.5350/26.07.1999 a Judecătoriei Brăila; pentru imobilul notificat-teren în suprafață de 162,83 mp(constând în diferența dintre suprafața real măsurată-480 mp și cea despăgubită în baza Legii 112/1995-317,17 mp) situat în B- s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile titlului VII din Legea 247/2005, beneficiarii despăgubirilor fiind, și.
Fiind nemulțumiți că nu s-a respectat sentința nr. 847/4.10.2006 care a făcut referire la despăgubiri pentru imobilul situat în B- în integralitatea lui reprezentând construcții și teren în suprafață de 480 mp contestatorii au formulat prezenta contestație.
În drept, potrivit art.4 din Legea nr.10/2001 în cazul în care restituirea este cerută de mai multe persoane îndreptățite, dreptul de proprietate se constată sau se stabilește în cote părți ideale, potrivit dreptului comun, de cotele moștenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura profitând ceilalți moștenitori ai persoanei îndreptățite care au depus în termen cererea de restituire.
Conform art. 26 al. 1 din Legea nr.10/2001 dacă restituirea în natură nu este posibilă, entitatea investită cu soluționarea notificării este obligată ca prin decizie, sau după caz, prin dispoziție motivată să acorde persoanei îndreptățite în compensare alte bunuri sau servicii ori să propună acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, în situația în care măsura compensării nu este posibilă sau aceasta nu este acceptată de persoana îndreptățită.
Tribunalul a reținut că potrivit probelor administrate în cauză, contestatorii, și au făcut dovada calității de persoane îndreptățite în sensul Legii 10/2001 la măsuri reparatorii pentru imobilul situat în B- ce a aparținut autoarei lor.
Imobilul era format în totalitatea sa din construcții și teren în suprafață de 480 mp, dar din acest imobil autoarea a înstrăinat prin donație un apartament în suprafață de 56 mp lui. Prin urmare contestatorii erau îndreptățiți la măsuri reparatorii pentru diferența de 424 mp din imobilul situat în B-, dar prin dispoziția contestată nu li s-a recunoscut acest drept, limitându-se de a se propune acordarea de despăgubiri doar pentru diferența de 162,83 mp pentru care nu a fost despăgubită în baza Legii 112/1995.
Tribunalul a considerat că era persoana îndreptățită la măsuri reparatorii cu privire la apartamentul în suprafață de 56 mp donat lui dar a încasat despăgubiri în baza Legii 112/1995 pentru suprafața de 317,17 mp din imobilul situat în B-. Tribunalul a apreciat că acest aspect nu poate aduce atingere dreptului contestatorilor de a fi despăgubiți în baza Legii nr.10/2001 pentru partea din imobilul ce a aparținut autoarei lor pentru care au dovedit calitatea de persoane îndreptățite și nu justifică soluția de respingere dispusă prin dispoziția contestată.
Pentru considerentele mai sus reținute, tribunalul a admis ca fondată contestația formulată, a anulat dispoziția nr.34346/22.04.2008 emisă de Instituția Primarului Municipiului B și a admis cererea pentru acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent constând în despăgubiri pentru partea din imobilul situat în B- formată din construcții și teren în suprafață de 424 mp.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel Instituția Primarului mun. susținând că instanța de fond nu a reținut că în temeiul Legii nr. 112/1995 Judecătoria Brăilas -a pronunțat în dosarul nr. 6947/1999 prin sentința civilă nr. 5350/26.07.1999 definitivă și investită cu formulă executorie prin care s-a admis contestația numitei și în consecință s-a desființat hotărârea nr. 1035/07.05.1999 a Comisiei Județene pentru aplicarea Legii nr. 112/1995 și a obligat-o la plata despăgubiri calculate pentru imobilul situat în B-.
Prin dispoziția Primarului Municipiului nr. 34346 /2008 nu s-a contestat calitatea reclamanților de moștenitori colaterali și prin art. 3 s-au indicat ca beneficiari ai despăgubirilor iar art.1 din dispoziție este legal întocmit întrucât despăgubirile calculate pentru imobilul din B- au fost acordate numitei în temeiul Legii nr. 112/1995 fiind acoperit astfel în totalitate abuzul săvârșit de stat.
A solicitat admiterea apelului și respingerea contestației cu menținerea dispoziției atacate.
Apelul declarat nu poate fi primit.
Instanța de fond a ținut cont de hotărârea nr.1053/!999 Comisiei Județene de
aplicarea Legii nr. 112/1995 B prin care i s-a acordat numitei suma de 353.148.452 lei dar totodată a ținut seama și de hotărârile judecătorești pronunțate în baza Legii nr.10/2001 la cererea reclamanților și care au autoritate în speța de față. Astfel prin acele hotărâri judecătorești anterioare s-a constatat calitatea de persoane îndreptățite a reclamanților la măsuri reparatorii pentru imobilul în discuție alături de.
In mod corect instanța de fond a anulat dispoziția Primarului care a respins notificarea reclamanților cu motivarea că pentru acest imobil s-au acordat despăgubiri la Legea nr. 112/1995 conform sentinței civile nr. 5350/1999 a Judecătoriei Brăila.
Faptul că s-au acordat despăgubiri în temeiul Legii nr.112/1995 nu exclude dreptul reclamanților de a beneficia de despăgubiri în baza Legii nr. 10/2001, această situație fiind reglementată de art.20 din Legea nr.10/2001 modificată.
De asemenea instanța de fond în mod corect, pornind de la calitatea de persoane îndreptățite a reclamanților cât și a numitei calitate stabilită prin hotărâri judecătorești definitive a procedat la calcularea întinderii dreptului de proprietate a fiecărui beneficiar in funcție de stare civilă a acestora.
În concluzie soluția primei instanțe fiind temeinică și legală apelul declarat va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apeluldeclarat de pârâta INSTITUȚIA PRIMARULUI MUNICIPIULUI B, cu sediul în B, nr.1 împotriva sentinței civile nr.766/30.10.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul civil nr-,ca nefondat.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 25.03.2009.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Red.AI-22.04.2009
Dact.MH-22.04.2009/8 ex.
Fond:
.
Președinte:Simona BacșinJudecători:Simona Bacșin, Anica Ioan
