Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 116/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Nr.-operator 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.116
Sedința publică din 18 mai 2009
PREȘEDINTE: PROF.-.DR.- -
JUDECĂTOR 1: Univ Lidia Barac
GREFIER: - -
S-au luat în examinare apelurile declarate de reclamantul și pârâta împotriva Sentinței civile nr.51/4.02.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta intimată Comuna reprezentat prin Primar, având ca obiect Legea nr. 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat pârâta apelantă prin avocat, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentantul pârâtei apelante a depus adeverința medicală în dovedirea stării, precare, de sănătate, care l-a împiedicat în susținerea cauzei, la ședința de judecată de la termenul anterior, astfel cum s-a dispus prin Încheierea de ședință din 27.04.2009.
Instanța a respins, ca neîntemeiată, cererea de amânare depusă, prin serviciul Registratură, de către reclamantul apelant pentru a lua cunoștință de conținutul întâmpinărilor, întrucât, la dosarul cauzei, nu au fost depuse întâmpinări de către intimați.
Instanța a pus în discuție excepția de nemotivare a hotărârii atacate și a acordat, totodată, cuvântul în susținerea apelului.
Reprezentantul pârâtei apelante, având cuvântul, a solicitat admiterea apelului, modificarea hotărârii atacate în sensul de a admite contestația, în scopul acordării de despăgubiri iar, în subsidiar, a solicitat casarea cu trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât hotărârea atacată nu a fost motivată.
CURTEA
Deliberând asupra apelului de față, reține următoarele:
Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Arad sub nr. 8059/06.10.2006 contestatorul a solicitat anularea în parte a Dispoziției nr. 257/05.09.2006 emisă de Primarul Comunei, în ceea ce privește acordarea de despăgubiri pentru imobilele cuprinse în F nr. 793 nr. top 4614, 4615, 4616 și F 2275, numitei, în sensul înlăturării acesteia din cuprinsul dispoziției atacate și acordarea întregii reparații reclamantului, ca singur moștenitor al defunctelor proprietare de F, precum și anularea în parte și în ceea ce privește măsura de despăgubire prin echivalent și acordarea de despăgubiri în natură.
La termenul de judecată din 8.11.2006, în baza art. 164 Cod procedură civilă, s-a dispus conexarea dosarului nr- la dosarul de față, obiectul cauzei constituindu-l contestația formulată de împotriva Dispoziției nr. 257/2006, emisă de Primarul comunei, prin care s-a solicitat modificarea în parte a acesteia, în sensul că acordarea de despăgubiri pentru imobilele cuprinse în F nr. 722 și F 2275 să se facă doar față de aceasta, în calitate de persoană îndreptățită conform legii.
Prin Sentința civilă nr.51/4.02.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr- s-au respins contestațiile formulate de contestatorii și împotriva Dispoziției nr.257/5.09.2006, emisă de Primarul comunei, reținându-se, în considerentele hotărârii că, în baza Sentințelor civile nr.536 și 537/2002, pronunțate de Tribunalul Arad, irevocabile, a fost emisă Dispoziția nr. 257/2006, în sensul acordării de despăgubiri pentru imobilele în litigiu atât pentru cât și, în calitate de moștenitori, în baza Certificatului de moștenitor nr. 235/1996 eliberat de P G, a Certificatului de calitate de moștenitor nr. 101/2004, eliberat de P - C și a Sentințelor civile nr. 536 și 537/2002.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel, în termen legal, atât contestatoarea, la 18.03.2009, cât și contestatorul, la 27.03.2009.
Contestatoarea a solicitat admiterea apelului, modificarea în parte a hotărârii instanței de fond, în sensul admiterii contestației sale, schimbarea în parte a Dispoziției nr. 257/2006 emisă de Primarul Comunei, în sensul acordării despăgubirilor pentru imobilele înscrise în F 793 și 2275, doar în favoarea ei, în calitate de persoană îndreptățită, cu înlăturarea intimatului. Au fost solicitate cheltuieli de judecată.
În motivarea apelului, contestatoarea a criticat sentința instanței de fond, ca nelegală, întrucât aceasta nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în contestația depusă în cauză, ignorând faptul că procedura administrativă reglementată de Legea nr. 10/2001 trebuie respectată întocmai atât de persoanele îndreptățite, cărora li se adresează, cât și de autoritățile competente. Sub acest aspect, a precizat că, deși potrivit legii, au calitate de persoane îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate, ea și ( decedat la data de 25.06.2004), notificările lor au fost respinse prin Dispozițiile nr. 207 și 208/2002, ambele contestate de, în timp ce nu a atacat Dispoziția nr. 209/2002, deși aceasta se referea exclusiv la el.
Prin urmare, susține apelanta, Dispoziția nr. 209/2009 a Primarului comunei a rămas definitivă, în aceste condiții nemaiputând fi îndreptățit la acordarea de despăgubiri și, în consecință, nici, introdus în timpul procesului, în calitate de moștenitor al defunctului, nu mai poate invoca acest drept.
Contestatoarea a precizat că, în cauză, dreptul ei, exclusiv, de a beneficia de despăgubirile cuvenite pentru imobilele înscrise în F nr. 793 și 2275, a fost stabilit, irevocabil, prin Sentințele civile nr. 536 și 537/2002, în baza cărora Primarul Comunei a emis Dispoziția nr. 257/2006, cu includerea, însă, greșită și a numitului, deși acesta nu mai justifica calitatea de persoană îndreptățită.
Contestatorul - apelant, în apelul său, a solicitat, de asemenea, admiterea lui, modificarea Dispoziției nr. 257/2006 emisă de Primarul Comunei, în sensul acordării despăgubirilor doar în favoarea lui, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea apelului,contestatorul a criticat argumentul instanței de fond privind imposibilitatea restituirii în natură a terenului, chiar și în ipoteza în care imobilele au fost demolate, neadministrarea probatoriului necesar stabilirii că primăria nu are alte bunuri sau servicii de oferit în compensare, instanța omițând să examineze contestația sub toate aspectele invocate în scris.
În ceea ce privește calitatea numitei, de moștenitoare, acesta a precizat că nu i-o contestă, însă este de gradul 5, grad prohibit de lege, conform art. 4 din Legea nr. 10/2001, iar hotărârile judecătorești irevocabile invocate de aceasta, pronunțate în procedura specială, prevăzută de Legea nr. 10/2001, nu pot stabili calitatea de moștenitor a unei persoane, într-o astfel de procedură, cu încălcarea normelor de competență reglementate de art. 1 Cod procedură civilă.
Pentru aceste considerente, în baza art. 295 Cod procedură civilă, contestatorul a solicitat admiterea apelului, anularea în totalitate a sentinței civile și, rejudecând, admiterea contestației astfel cum a fost formulată și precizată.
Examinând apelurile prin prisma motivelor invocate în scris de către cei doi contestatori apelanți, în raport de actele depuse la dosar și dispozițiile art. 296 Cod procedură civilă și art. 6 din CEDO, Curtea constată că sunt întemeiate și se impune admiterea lor și, în baza art. 297 Cod procedură civilă, desființarea Sentinței civile și trimiterea cauzei spre rejudecare la ribunalul Arad.
Astfel, prin contestațiile înregistrate pe rolul Tribunalului Arad, atât contestatoarea cât și contestatorul, au solicitat instanței de fond, Tribunalul Arad, modificarea în parte a Dispoziției nr. 257/2006 emisă de Primarul Comunei, în sensul înlăturării din cuprinsul acesteia și acordarea întregii reparații ( despăgubiri) unuia dintre ei ( în concret, contestă calitatea de persoană îndreptățită a numitului, care la rândul lui, solicită înlăturarea de la acordarea a acestor despăgubiri a numitei ), ambii invocând în contestațiile lor mai multe argumente aduse în sprijinul justificării calității de persoană îndreptățită la primirea exclusiv a acestor despăgubiri, iar, pe de altă parte, motivele pentru care consideră că trebuie înlăturată cealaltă parte.
În acest sens, contestatorul a susținut că el este singurul beneficiar al despăgubirilor solicitate de autorul său prin notificarea formulată în baza Legii nr.10/2001, pentru imobilele înscrise în F 793 și 2275, invocând certificatul de moștenitor nr. 235/26.09.1996 eliberat de PGd in L ( fila 10 dosar - al Tribunalului Arad ).
În același timp, contestatorul a susținut că numita nu poate beneficia de prevederile Legii nr.10/2001, în baza unui certificat de calitate de moștenitor, întrucât art. 695 și urm. cod civil raportat la art. 4 din G 498/2005, certificatul de moștenitor înlătură certificatul de calitate de moștenitor, iar actele de stare civilă nu fac dovada acceptării succesiunii.
În ceea ce privește modul de soluționare a notificării, contestatorul a susținut că au fost încălcate dispozițiile art. III din Legea nr.247/2005, întrucât el a solicitat restituirea în natură a acestor imobile care sunt libere și, deci, pot fi restituite în baza art. 10 din Legea nr. 10/2001, actualizată, iar, în subsidiar, acordarea de despăgubiri prin echivalent în sensul acordării de imobilele sau terenuri în compensare de o valoare corelativă cu a celor revendicate.
Contestatoarea, în contestația sa, înregistrată la data de 13.10.2006, a invocat, de asemenea, în sprijinul cererii sale de înlăturare a numitului de la beneficiile Legii nr.10/2001, faptul că autorul său nu a atacat Dispoziția nr. 209/2002 emisă de Primarul comunei, care îl privea exclusiv, astfel încât el nu mai poate susține că are calitate de persoană îndreptățită în condițiile legii.
Pe de altă parte, aceasta susține că Sentințele civile nr.536 și 537/2002, pronunțate de Tribunalul Arad, instituie obligarea Primarului comunei, doar în ceea ce o privește, fără a se face mențiune în favoarea numitului, astfel încât, în mod nelegal - susține contestatoarea, Dispoziția nr. 257/2006, emisă de Primarul Comunei, a inclus la beneficiile măsurilor reparatorii și pe numitul.
În raport de aceste argumente, succint prezentate în apel, invocate și susținute detaliat de părți, Curtea constată că instanța de fond nu a examinat și nu a răspuns aspectelor invocate de contestatori, în privința calității de persoană îndreptățită și a actelor depuse în acest sens, de fiecare parte, ceea ce echivalează cu necercetarea fondului litigiului dedus judecății.
Art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, consacră principiul accesului efectiv la justiție și care presupune, din această perspectivă, că instanțele au obligația să analizeze și să soluționeze o cerere adresată de un justițiabil, prin oferirea unui răspuns concret și punctual asupra motivelor de fapt și de drept cu care a fost investită, exigență impusă, de altfel, și de art. 261 Cod procedură civilă.
Jurisprudența CEDO este constantă și consecventă în legătură cu acest subiect, instanța europeană statuând că instanțele au obligația să-și motiveze deciziile, chiar dacă nu trebuie să dea neapărat un răspuns detaliat la fiecare argument invocat de parte, existând posibilitatea precizării argumentelor de răspuns.
. obligației instanței este variabilă, depinzând de natura deciziei și de circumstanțele pertinente ale speței, fără asigurarea, însă, a obligației de a da părții un răspuns specific, particular, concret și explicit cu privire la motivele de nelegalitate invocate în cererea sa ( cauza Ruig Torija vs. Spania - CEDO, Hot. din 9.12.1994 - Seria - nr. 303 -A).
În acest context, analizând comparativ conținutul deciziei civile ( apel), Curtea constată că instanța de fond a omis să aibă în vedere exigențele impuse de normele procedurale interne cuprinse în art. 261 Cod procedură civilă, asociate cu jurisprudența CEDO, în privința art. 6 din Convenție și astfel, contestatorii au fost privați de dreptul de a avea acces la judecata efectivă, concretizat în lipsa unor răspunsuri concrete ale instanței de fond, cu privire la argumentele invocate de fiecare contestator în propria contestație.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelurile declarate de reclamantul și pârâta împotriva Sentinței civile nr.51/4.02.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.
Desființează sentința civilă apelată și dispune trimiterea cauzei pentru rejudecare la aceeași instanță, Tribunalul Arad.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi, 18 MAI 2009
Pentru d-na președinte JUDECĂTOR 2: Marinela Giurginca
PROF.-.DR.- - - -
aflată în concediu de odihnă
semnează d-na vicepreședinte
a Curții de Apel Timișoara
Grefier
- -
RED.G/11.06.2009
DACT.B/6EX/11.06.2009
INST.FOND- - Tribunalul Arad
Se comunică:
APELANT - RECLAMANT |
- A,. ales în STR. -, nr. 8-10, Județ |
APELANTA - PARATĂ |
- A LA. CIV. AV. " ȘI, BV., nr. 19,. 1, Județ |
- A, nr. 7, - 4,. 11, Județ |
INTIMATA- PARATĂ |
COMUNA. PRIN PRIMAR -, nr. 319, Județ |
Judecători:Univ Lidia Barac, Marinela Giurginca
