Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 1168/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
COMPLETUL - I/
DECIZIA CIVILĂ NR. 1168/2008 -
Ședința publică din 2 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Pantea Viorel judecător
- R - - JUDECĂTOR 2: Roman Florica
- - - - JUDECĂTOR 3: Bocșe Elena
- - - - grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de reclamanții domiciliat în I,-/A, - 1,. A,. 5, județul I și domiciliată în O,-, -. 59, județul B în contradictoriu cu intimatul pârât STATUL ROMÂN, prin MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva deciziei civile nr. 236 din 11 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, prin care a fost anulată în totalitate sentința civilă nr. 6338 din 29 octombrie 2007 pronunțată de Judecătoria Oradea în dosar nr-, având ca obiect: plângere în baza Legii nr. 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă pentru recurenții reclamanți și - ambii lipsă, avocat, în baza împuternicirii avocațiale din 17.04.2008 emisă de Baroul Bihor - Cabinet individual, și reprezentanta intimatului pârât STATUL ROMÂN, prin MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, consilier juridic, în baza delegației nr. 38/D din 2.09.2008.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei de timbru și timbru judiciar, după care:
Nefiind probe ori cereri de formulat, instanța acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurenților reclamanți solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat în scris, casarea hotărârii pronunțată de Tribunalul Bihor ca fiind nelegală, în principal respingerea apelului declarat de pârât și menținerea sentinței primei instanțe, iar în subsidiar, trimiterea cauzei la instanța de apel pentru soluționarea fondului pricinii, precum și obligarea părții intimate la cheltuieli de judecată. Arată în esență că tribunalul în mod greșit a admis excepția de necompetență materială a judecătoriei ca instanță de fond, excepție invocată de pârâtă, cât timp în speță nu este vorba despre plângere împotriva dispoziției primarului ci despăgubiri, al căror cuantum a fost stabilit prin expertiză. Invocă practica de condamnare a Statului Român în cauze similare și împrejurarea că pârâtul nu a criticat fondul cauzei prin apelul declarat.
Reprezentanta intimatului pârât solicită respingerea recursului și menținerea deciziei recurate, fără cheltuieli de judecată. Învederează că în speță este vorba de un imobil preluat în baza Decretului nr. 92/1950, în mod abuziv, de la foștii proprietari, iar reglementarea situației acestuia este prevăzută de Legea nr. 10/2001, care la art. 26 stabilește competența tribunalelor în primă instanță pentru soluționarea litigiilor având ca obiect astfel de imobile. Mai mult, Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate pune în executare sentința pronunțată de Judecătoria Oradea deoarece nu are legătură cu cauza, existând Comisia Centrală de stabilire a despăgubirilor pentru imobilele ce fac obiectul Legii nr. 10/2001, în consecință, în mod corect excepția de necompetență a judecătoriei a fost admisă.
CURTEA DE APEL
deliberând,
Constată că, prin sentința civilă nr. 6338 din 29 octombrie 2007 pronunțată de Judecătoria Oradea în dosar nr-, s-a admis cererea formulată de reclamanții și împotriva Statului Român, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, și a fost obligat pârâtul să plătească reclamanților suma de 496.470 lei cu titlu de despăgubiri, la care se va adăuga dobânda legală începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la îndeplinirea efectivă a obligației; pârâtul a fost obligat să plătească reclamanților suma de 11.160 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
În considerentele sentinței se reține în esență că după apariția Legii nr. 10/2001, reclamanții au formulat în calitate de moștenitori ai defunctului -, trei cereri pentru declararea nulității absolute a contractelor de vânzare - cumpărare încheiate în baza Legii nr. 112/1995 de Statul Român cu foștii chiriași. Prin sentințele civile nr. 762/2003, 2729/2003 și 2057/2003 pronunțate de Judecătoria Oradea în dosarele nr. 11146/2002, 11148/2002 și 11147/2002 (filele 21-38), cererile acestora au fost respinse, soluția fiind păstrată de instanța de control judiciar.
Examinând cuprinsul acestor hotărâri rezultă că, exceptând prima sentință, instanța de judecată a reținut că imobilele ce au făcut obiectul derivat al contractelor de vânzare - cumpărare au fost proprietatea antecesorului reclamanților, fiind preluate de Statul Român în baza Decretului nr. 92/1950. O asemenea măsură, prin prisma prevederilor art. 2 alin. 1 lit. a din Legea nr. 10/2001 constituie o preluare abuzivă ce îndreptățește fostul proprietar sau moștenitorii acestuia să solicite despăgubiri.
Prin Legea nr. 10/2001 modificată succesiv și republicată, au fost stabilite o serie de modalități de despăgubire a foștilor proprietari, între care și acordarea de acțiuni la fondul proprietatea. În sarcina statului există obligația pozitivă de a respecta dreptul de proprietate, simpla adoptare a unor măsuri reparatorii în concordanță cu normele internaționale nefiind suficientă dacă nu este urmată de măsuri concrete de aplicare într-un termen rezonabil, astfel încât posibilitatea acordării de măsuri reparatorii să nu fie o simplă iluzie.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâta Direcția -ă a Finanțelor Publice B, în reprezentarea Ministerului Economiei și Finanțelor, solicitând admiterea apelului și modificarea în tot a sentinței atacate în sensul respingerii cererii.
În motivarea apelului se invocă lipsa competenței materiale a Judecătoriei Oradea în conformitate cu prevederile art. 159 alin. 1 Cod procedură civilă, art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001. Se mai invocă lipsa calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor.
Tribunalul Bihor, prin decizia civilă nr. 236 din 11 aprilie 2008 pronunțată în dosar nr-, a admis apelul, a anulat în totalitate sentința primei instanțe și a reținut cauza spre rejudecare în primă instanță la Tribunalul Bihor - Secția civilă, cauza urmând a fi repartizată aleatoriu.
Pentru a pronunța astfel, instanța de apel a reținut următoarele:
Reclamanții și au solicitat obligarea Statului Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor, la plata de despăgubiri bănești reprezentând valoarea de circulație a imobilelor situate în O- (3 apartamente în suprafață totală de 255,62 mp), înscrise în nr. 78251 O, nr. top. 968/2, nr. 71107 O, nr. top. 968/3 și nr. 70970 O, nr. top. 968/4. S-a estimat valoarea despăgubirilor la suma de 490.000 RON.
Din chiar cuprinsul cererii de chemare în judecată se desprinde faptul că reclamanții au promovat acțiuni în justiție prin care au invocat preluarea în mod abuziv de către stat a imobilului situat în O,-, precum și nulitatea actelor de vânzare către foștii chiriași, însă aceste acțiuni au fost respinse în mod irevocabil.
Față de apariția Legii nr. 247/2005 (privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente) a fost format dosarul nr. 749/2001 conexat cu nr. 1758/2007 și nr. 2836/2004 (dispoziția Primarului nr. 4086/9.11.2006), având ca obiect acordarea de despăgubiri prin participarea cu titluri de valoare la acțiuni " Fondul Proprietatea", acesta fiind înaintat Consiliului Național al Valorilor Mobiliare pentru soluționare.
Așadar, solicitările reclamanților sunt în sensul acordării despăgubirilor bănești, nefiind mulțumiți cu măsurile dispuse în temeiul Legii nr. 247/2005.
Chiar dacă se invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului ca temei juridic al acțiunii, încadrarea corectă a prezentei cereri se regăsește în dispozițiile Legii nr. 10/2001, modificată prin Legea nr. 247/2005. Obiectul principal al investirii instanței este acțiunea în despăgubiri, ca urmare a neacordării acestora prin dispoziția primarului. Așadar, se contestă dispoziția primarului.
În raport de obiectul cererii, tribunalul constată că sunt incidente, în speță, prevederile Legii nr. 10/2001, modificată prin Legea nr. 247/2005, lege care are în vedere regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6.03.1945 - 22.12.1989. Într-o atare situație, contestațiile sau cererile contra dispoziției emisă în temeiul Legii nr. 10/2001 sunt de competența tribunalului în primă instanță, considerente față de care, în baza art. 297 al. 2 Cod procedură civilă a admis apelul conform dispozitivului deciziei.
Împotriva acestei decizii, în termen au declarat recurs reclamanții, care au solicitat admiterea acestuia și în principal menținerea ca legală și temeinică a sentinței de fond, iar în subsidiar, casarea deciziei cu trimiterea pentru rejudecare în apel.
În motivarea recursului s-a susținut că temeiul juridic al acțiunii formulată de reclamanți îl reprezintă practica Curții Europene a Drepturilor Omului, de condamnare repetată a României la despăgubiri civile în favoarea foștilor proprietari cărora statul le-a preluat abuziv proprietățile în perioada anilor 1945 - 1989, hotărâri prin care s-a reținut că Fondul "Proprietatea" nu este funcțional și prin urmare foștilor proprietari le-au fost preluate bunurile fără o despăgubire echitabilă și efectivă.
Intimatul Ministerul Economiei și Finanțelor s-a opus admiterii recursului.
Analizând decizia recurată prin prisma motivelor invocate și din oficiu, curtea constată că aceasta este nelegală și netemeinică, pentru următoarele considerente:
Tribunalul Bihora schimbat temeiul juridic al acțiunii formulată de reclamanți.
Aceștia au cerut obligarea Statului Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor, la despăgubiri pentru imobilul ce le-a fost preluat abuziv de Statul Român în baza Decretului nr. 92/1950, întemeindu-și acțiunea pe practica Curții Europene a Drepturilor Omului de condamnare a României (Caracas c/a România, Radu c/a România, Jujescu c/a România, etc.) la despăgubiri civile în folosul foștilor proprietari deposedați de bunurile lor fără a li se acorda nici în prezent o despăgubire efectivă și echitabilă.
Curtea Europeană a reținut că reacția Statului Român față de abuzul comis de statul comunist a fost una excesiv întârziată, Fondul "Proprietatea" nu este funcțional nici în prezent, astfel că lipsirea de bunul preluat a foștilor proprietari fără o despăgubire conform cu exigențele Protocolului nr. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, impune despăgubirea echitabilă și efectivă a acestora, sens în care Curtea a obligat Statul Român la plata unor sume reprezentând contravaloarea bunului preluat și a dobânzilor aferente, conform practicii curții.
Acesta fiind temeiul juridic al acțiunii, competența instanțelor este cea de drept comun, în lipsa unor dispoziții speciale care să o înlăture. Cum valoarea despăgubirilor este sub 5 miliarde lei, în mod corect judecătoria a soluționat litigiul.
De altfel, dispozițiile la care face trimitere Tribunalul Bihor, Legea nr. 10/2001 modificată prin Legea nr. 247/2005, nu conțin nici o dispoziție procedurală care să permită tribunalului judecarea în fond a cuantumului despăgubirilor cuvenite foștilor proprietari.
Art. 26 din Legea nr. 10/2001 se referă doar la cenzurarea dispozițiilor emise de primari sau entitățile deținătoare a imobilului, cu privire la posibilitatea restituirii în natură a bunurilor preluate de la foștii proprietari, aceasta fiind singura competentă stabilită în favoarea tribunalului în primă instanță, în materia restituirilor proprietăților confiscate abuziv.
Pentru aceste considerente, tribunalul trebuia să procedeze la judecarea apelului împotriva sentinței Judecătoriei Oradea, sens în care în baza art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă se va casa deciziei instanței de apel și se va trimite cauza la Tribunalul Bihor pentru rejudecare.
Cheltuielile de judecată se vor avea în vedere la reluarea judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE ca fondat recursul civil declarat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr. 236 din 11 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o casează cu trimitere pentru o nouă judecare la Tribunalul Bihor - în apel, ținând seama de considerentele prezentei decizii.
Cheltuielile de judecată și onorariul vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei.
Pronunțată în ședința publică de azi, 2 septembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - R - - - - -
red.R
jud.fond.
jud.apel. -
dact.
2 ex./16.09.2008.
Președinte:Pantea ViorelJudecători:Pantea Viorel, Roman Florica, Bocșe Elena
