Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 119/2009. Curtea de Apel Suceava
Comentarii |
|
Dosar nr- - Legea nr. 10/2001-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA NR. 119
Ședința publică din 14 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Andrieș Catrinel
JUDECĂTOR 2: Ciută Oana
Grefier - -
Pe rol se află judecarea apelului declarat de reclamanta domiciliată în com. Forăști, județul S împotriva sentinței nr. 1237 din 2 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă în dosar nr-.
Concluziile dezbaterilor au fost consemnate în încheierea ședinței de judecată din 7 octombrie 2009, redactată separat și care face parte integrantă din prezenta și când, pentru a da posibilitatea apărătorului ales al reclamantei apelante, avocat, de a depune concluzii scrise la dosar, pronunțarea s-a amânat pentru astăzi 14 octombrie 2009.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra apelului de față, constată:
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava și înregistrată sub nr. 2836/86/28.04.2009, reclamanta, prin mandatar, în contradictoriu cu pârâții Statul Român - prin Ministerul Finanțelor Publice, Primăria Municipiului F - prin primar și "" SA F, a solicitat obligarea pârâților la plata despăgubirilor pentru suprafața de 1,26 ha teren, situat pe raza municipiului F, județul S, preluat abuziv de către stat de la autorul său.
În motivare, a arătat că este moștenitoarea legală a tatălui său, care a deținut în proprietate terenul menționat în contractul de vânzare autentificat din 19.03.1991, iar adeverința nr. 2863/8.12.2003, eliberată de Primăria comunei Forăști confirmă faptul că autorul său figurează înscris în registrul agricol din anii 1950 - 1955 la poziția nr. 126, cu suprafața de 1,26 ha teren situat pe raza municipiului În ciuda demersurilor numeroase pe care le-a întreprins pentru a recupera terenul, nu a reușit să intre în posesia acestuia fiind nevoită să formuleze prezenta acțiune prin care solicită obligarea pârâților la plata contravalorii de piață a terenului, cu titlu de despăgubiri.
În drept, a invocat dispozițiile Legii nr. 10/2001.
Prin sentința civilă nr. 1237 din 02.06.2009, Tribunalul Suceavaa respins ca inadmisibilă acțiunea.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că reclamanta a susținut că a întreprins demersuri numeroase pentru recuperarea terenului, însă acestea au fost contrazise de adresa nr. 10089/08.05.2009, emisă de Primăria municipiului F, din care rezultă că reclamanta nu a depus nici o notificare în baza Legii nr. 10/2001 (18). Termenul pentru formularea notificării s-a împlinit la data de 14.02.2002 și acesta este un termen de decădere, în conformitate cu art. 22 al. 5 din Legea nr. 10/2001. Instanța a mai reținut că nu se aplică decizia nr. XX/19.03.2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Secțiile Unite (conform căreia instanța de judecată este competentă să soluționeze acțiunea persoanei îndreptățite în cazul refuzului nejustificat al entității deținătoare de a răspunde la notificarea părții interesate), deoarece reclamanta nu a făcut nici o dovadă că a formulat cerere de restituire în baza Legii nr. 10/2001.
Împotriva sentinței civile mai sus arătate, a formulat apel, în termen legal, reclamanta.
În motivarea apelului, a arătat că i s-a încălcat dreptul la apărare, prin aceea că i s-a respins cererea formulată la primul termen de judecată de a-și angaja un avocat, în conformitate cu art. 156 al. 1 Cod pr. civilă, încălcându-se și dispozițiile art. 132 Cod pr. civilă. Pe fondul cauzei, reclamanta apreciază că soluția este nelegală întrucât a formulat nenumărate cereri pentru a-și recupera dreptul de proprietate, cereri nesocotite de autorități, iar, oricum prevederile Legii nr. 247/2005 au modificat termenele de introducere a notificării pe care le-a reținut prima instanță. Apelanta a apreciat că prin respingerea ca inadmisibilă a cererii i s-a interzis accesul la justiție.
Analizând cauza, prin prisma motivelor de apel invocate și, în conformitate cu art. 295 Cod pr. civilă, Curtea constată că apelul este nefondat.
În legătură cu primul motiv de apel invocat, Curtea constată că nu s-au încălcat dispozițiile art. 156 al. 1 și 132 Cod pr. civilă întrucât amânarea cauzei pentru lipsa de apărare nu este obligatorie, fiind o facultate a instanței, atunci când această cerere ester întemeiată. În speță, Tribunalul a apreciat că reclamanta a avut timp suficient pentru a-și angaja un apărător iar pronunțarea nu a fost amânată, în conformitate cu art. 132 Cod pr. civilă, reclamanta nesolicitând acest lucru.
Referitor la celelalte susțineri ale reclamantei, în mod just a reținut prima instanță că nu există dovada formulării de către reclamantă a unei notificări în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/2001. În ceea ce privește susținerea că prevederile Legii nr. 247/2005 au modificat termenele de depunere a notificărilor la Legea nr. 10/2001, curtea reține că și aceasta este neîntemeiată. Astfel, Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției aduce o serie de modificări și completări Legii nr. 10/2001, evidențiate punctual prin Titlul I al legii. Aceste modificări nu se referă însă la art. 21 din Legea nr. 10/2001 care instituie un termen de decădere pentru formularea notificărilor.
Nici ultima critică referitoare la încălcarea dreptului de acces la justiție, în conformitate cu art. 6 al, 1 din CEDO, nu poate fi reținută întrucât instituirea unui termen de decădere, în condițiile Legii nr. 10/2001 reprezintă o limitare admisă a acestui drept, în accepțiunea CEDO.
Având în vedere aceste considerente, în conformitate cu art. 295 Cod pr. civilă, Curtea va respinge apelul ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta domiciliată în com. Forăști, județul S împotriva sentinței nr. 1237 din 2 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă în dosar nr-.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 14 octombrie 2009.
Președinte, Judecător, Grefier,
Red.
Tehnored.
5 ex./12.11.2009
Președinte:Andrieș CatrinelJudecători:Andrieș Catrinel, Ciută Oana