Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 128/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 128/
Ședința publică de la 28 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Monica Costea
JUDECĂTOR 2: Daniela Petrovici
Grefier - -
S-a luat în examinare apelul civil, după casare cu trimitere spre rejudecare, formulat de apelantul reclamant, domiciliat în C,-, -.A,.2,.9, împotriva sentinței civile nr. 1994, pronunțată de Tribunalul Constanța la data de 17 octombrie 2006, în dosarul nr. 298/2006, în contradictoriu cu intimații pârâți Consiliul Local și Primarul Municipiului C, ambii cu sediul în C,- și Ministerul Economiei și Finanțelor Publice B, prin C, cu sediul în C, b- -.-, nr. 18 și intimatul intervenient în nume propriu, domiciliat în C,-, -.B,.85, având ca obiectcontestație la Legea nr. 10/2001.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 21 mai 2008 și au fost consemnate în încheierea de amânarea pronunțării din acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru ca părțile să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea asupra cauzei la 28 mai 2008.
- CURTEA -
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată sub nr.298/2006 pe rolul Tribunalului Constanța reclamantul a investit instanța,în contradictoriu cu pârâții Primarul Municipiului C,Consiliul Local C, și Ministerul Finanțelor,cu soluționarea acțiunii civile având ca obiect restituirea imobilului din C,str.1907 nr.41.
A motivat reclamantul că, a formulat notificare în baza /2001,înregistrată sub nr.9207/1127/09.07.2001 la. dar nu a primit niciun raspuns.
Anterior, reclamantul a formulat și cerere de restituire in temeiul /1995 iar prin sentința civilă nr.79/08.02.2000 Tribunalul Constanța a constatat că imobilul in litigiu a fost naționalizat fără titlu valabil,motiv pentru care nu intra sub incidența Legii 112/1995.
Imobilul reclamantului a fost înstrăinat în temeiul /1995 către G cu actul nr.28136/9.12.1996 și către G cu actul nr.28785/30.06.1997 deși in acel moment imobilul era revendicat.
Prin precizările depuse reclamantul a solicitat sa se constate nulitatea absoluta a actelor de înstrăinare,in temeiul art.46 al.2Legea 10/2001,iar Primăria sa fie obligată să lase in deplina proprietate si posesie imobilul revendicat persoanei îndreptățite,emițând decizie de restituire.
După precizări succesive,reclamantul a arătat că solicită nulitatea actelor de înstrăinare in baza art11 alin.2 Normele Metodologice de aplicare a Legii 10/2001 iar pârâți sunt Primarul Municipiului Constanta si Consiliul Local Constanta.
La termenul de judecata din 19.09.2006 s-a depus la dosar cerere de interventie in interes propriu de care,cerere respinsa ca inadmisibila motivat de faptul ca aceasta priveste un alt imobil decât cel ce face obiectul actiunii.
Prin sentința civilă nr.1994/17.10.2006 Tribunalul Constantaa admis exceptia prescrierii dreptului la acțiune pentru cererea având ca obiect anularea contractelor de vânzare-cumpărare si a respins acest capăt de cerere ca prescris.Tribunalul a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtilor si a luat act de renunțarea la judecată fata de Ministerul Finantelor Publice.Totodata,a respins ca nefondata actiunea formulata.
Pentru a pronunța aceasta sentință prima instanță a reținut că potrivit art50 alin.2Legea 10/2001 indiferent de cauza de nulitate,dreptul la acțiune se prescrie in termen de 1 an de la data intrării in vigoare a legii,termen care s-a prelungit succesiv până la 14.08.2002.
In raport de acest termen si de data introducerii actiunii dreptul reclamantului de a solicita anularea contractelor de vânzare cumpărare este prescris.
Intrucât cererea a fost întemeiată pe prevederile /2001 iar Primarul Orașului C și Consiliul Local C au calitatea de "persoană îndreptățită" excepția lipsei calității procesuale pasive a fost apreciată ca neîntemeiată.
În ceea ce privește cererea de restituire în natură a imobilului prima instanță a reținut că, bunul fiind vândut iar contractele de vânzare cumpărare sunt valabil încheiate, reclamantul nu are decât dreptul la despăgubiri.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul iar,Curtea de APEL CONSTANȚA,prin decizia civilă nr.150/27.04.2007, a admis apelul,a schimbat sentința tribunalului și admitând acțiunea în parte, a obligat Primarul Municipiului C să emită dispoziție de acordare în compensare a altor bunuri sau servicii ori să propună acordarea de despăgubiri bănești.
A reținut instanța de apel că reclamantul a făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilului atât cu actul de proprietate cât și cu sentința civilă 79/2000 a Tribunalului Constanța fiind persoană îndreptățită conform art 3Legea 10/2001.
Întrucât bunul a fost înstrăinat s-a apreciat că,în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.26 Legea 10/2001.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs atât reclamantul cât și pârâții Consiliul Local C și Primarul Municipiului
Prin decizia civilă nr.8127/29.11.2007 Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursurile și a casat decizia atacată reținând că instanța de apel nu a lămurit regimul juridic al imobilului și nu a precizat dacă hotărârile judecătorești la care a făcut referire în decizie sunt irevocabile pentru a fi invocate cu autoritate de lucru judecat.
În apel,după casarea cu trimitere,analizând hotărârea atacată,în conformitate cu art.315 Cod procedură civilă,instanța reține:
Reclamantul a investit instanța cu soluționarea acțiunii civile având ca obiect constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare cumpărare nr.28785/1996 și 28136/1996 prin care a fost înstrăinat imobilul situat în C,strada 1907 nr.41.și,în temeiul Legii 10/ 2001,restituirea acestui imobil.
În acțiune cât și prin precizările pe care le-a depus la dosarul de fond,reclamantul a stabilit cadrul procesual arătând părțile, în contradictoriu cu care,înțelege să se judece.
Conform dispozițiilor art.297 Cod procedură civilă instanța de apel va desființa hotărârea atacată numai când instanța de fond a soluționat procesul fără să intre în cercetarea fondului sau când,judecata cauzei s-a făcut în lipsa părții care nu a fost legal citată.
Împrejurarea că, reclamantul care,a depus succesiv mai multe precizări la acțiune,nu și-a stabilit corect cadrul procesual nu este un motiv de nelegalitate a hotarârii și nu atrage desființarea cu trimitere spre rejudecare.
În ceea ce privește cererea de constatare a nulității absolute a celor două contracte de vânzare cumpărare,se constată că în mod corect s-a reținut că dreptul la acțiune este prescris.
Legea 10/2001, pe care și-a întemeiat reclamantul cererea, stabilește un termen de prescripție special,de un an de la data intrării în vigoare a legii,termen prelungit până la 14.08.2002.
Ori,cererea de chemare în judecată a fost formulată la data de 25.01.2006 cu mult după ce termenul de prescripție s-a împlinit.
În cauza de față,conform mențiunilor din certificatul de moștenitor nr.146/02.07.1997,reclamantul se legitimează ca moștenitor legal al proprietarilor imobilului litigios.
Astfel,conform actului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.23338/21.08.1928 și a autorizației de construcție nr.6844/20.05.1930 imobilul a aparținut lui -. iar ca urmare a succesiunii testamentare bunul îi revine sorei acestuia.
Conform autorizației de construcție nr.15757/11.09.1934 aceasta extinde imobilul prin construcția unui nou etaj.
Prin adresa nr.9808/1999 emisă de C precizează că imobilul a fost naționalizat și trecut în proprietatea statului în baza Decretului 92/1950 iar din lista anexă a decretului depusă la dosar apare ca fiind naționalizat pe numele.
Legea 10/2001 în art3 recunoaște dreptul la restituirea bunurilor preluate în mod abuziv nu numai în favoarea foștilor proprietari ci și în beneficiul moștenitorilor legali sau testamentari ai foștilor proprietari persoane fizice.
Cum,reclamantul a făcut dovada calității de succesor cu certificatul de moștenitor sus menționat precum și dovada că autorul său a fost proprietarul bunului la momentul preluării abuzive Curtea apreciază ca reclamantul are calitatea de persoană îndreptățită conform art.3 /2001.
În ceea ce privește imobilul în litigiu,chiar legea reparatorie consideră ca abuzivă naționalizarea realizată în temeiul Decretului 92/1950 astfel încât și din perspectiva obiectului dispozițiile /2001 sunt aplicabile în cauză.
Conform dispozițiilor deciziei de casare,la dosar au fost depuse sentința civilă nr.79/08.02.2000 a Tribunalului Constanța cu mențiunea că este irevocabilă prin decizia 4/09.01.2001 a Curții de Apel prin care a fost respinsă pentru lipsă calitate procesuală pasivă acțiunea în revendicare precum și decizia civilă nr.628/19.12.2006 a Curții de APEL CONSTANȚA prin care, s-a constatat nul recursul declarat împotriva deciziei civile nr.2385/2001 a Tribunalului Constanța care,a schimbat în tot sentința 4252/2001 a Judecătoriei Constanța,în sensul ca s-a respins cererea de constatare a nulității contractelor de vânzare cumpărare.
Întrucât contractele de vânzare cumpărare sunt legal încheiate, bunul ce se solicită a fi restituit fiind înstrăinat anterior adoptării legii reparatorii, reclamantul este îndreptățit doar la măsuri reparatorii prin echivalent conform art 26 Legea 10/2001.
Împrejurarea că reclamantul a cerut restituirea în natură iar instanța apreciază incidente în cauză dispozițiile art 26 Legea 10/2001,deoarece nu mai este posibilă restituirea în natură,nu echivalează cu pronunțarea asupra a ceea ce nu s-a cerut.
Legea reparatorie prevede cu prioritate restituirea în natură a imobilelor dar,dacă aceasta nu mai este posibilă, unitatea deținătoare este obligată să acorde persoanei îndreptățite măsurile reparatorii prin echivalent prevăzute de lege.
Pronunțându-se asupra constituționalității art1alin.1 /2001 Curtea Constituțională a stabilit prin decizia nr.556/2005că"scopul /2001 a fost acela de a institui măsuri reparatorii în interesul proprietarilor ale căror imobile au fost preluate abuziv,nu numai prin restituirea în natură a acestora ci și prin stabilirea de măsuri reparatorii prin echivalent".
Pe cale de consecință,față de considerentele expuse Curtea,apreciind întemeiată critica referitoare la modul de soluționare a cererii de restituire a imobilului,în baza art.296 Cod de procedură civilă va admite apelul și va schimba în parte sentința atacată,în sensul că va obliga Primarul Municipiului C să emită dispoziție motivată de acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent.
Reținând culpa procesuală a intimatului pârât Primarul Municipiului C,în baza art.274alin.1 Cod procedură civilă Curtea îl va obliga la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul civil,după casare cu trimitere spre rejudecare,formulat de apelantul reclamant, domiciliat în C,-, -.A,.2,.9, împotriva sentinței civile nr. 1994, pronunțată de Tribunalul Constanța la data de 17 octombrie 2006, în dosarul nr. 298/2006, în contradictoriu cu intimații pârâți Consiliul Local și Primarul Municipiului C, ambii cu sediul în C,- și Ministerul Economiei și Finanțelor Publice B, prin C, cu sediul în C, b- -.-, nr. 18 și intimatul intervenient în nume propriu, domiciliat în C,-, -.B,.85.
Schimbă în parte sentința atacată în sensul că, admite actiunea în parte și obligă Primarul Municipiului Constanta ca în termenul prevăzut de art.25 alin.1 din Legea nr.10/2001, să emită dispoziție motivată de acordare în compensare a altor măsuri sau servicii ori să propună acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale, în situația în care măsura compensării nu este posibilă sau nu este acceptată de reclamant.
Mentine celelalte dispoziții ale sentintei atacate.
Obligă pârâtul Primarul Municipiului Constanta la 1190 lei cheltuieli de judecată către apelantul-reclamant.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 28.05.2008.
Pentru președinte de complet Pentru jud.-
Jud.- aflată în se aflată în se semn.
Semn.conf.art.261 al.2 cpc conf.art.261 al.2 cpc
VICEPRESEDINTE VICEPRESEDINTE
a a
Pentru grefier -
Lipsă de la instantă se semn.conf.
Art.261 al.2 cpc
PRIM GREFIER
-
Jud.fond.
Tehnored.dec.jud.
11.08.2008/7 ex.
Președinte:Monica CosteaJudecători:Monica Costea, Daniela Petrovici
