Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 131/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 131
Ședința publică de la 19 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Văleanu
JUDECĂTOR 2: Liliana Palihovici
Grefier - -
S-a luat în examinare cererea de apel formulată de împotriva deciziei civile nr. 67/23.01.2008 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimatul, lipsă fiind apelanta și reprezentantul intimatului Primarul Municipiul
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-au comunicat intimatului Primarul Municipiului I motivele de apel și înscrisurile anexă.
Interpelat, intimatul arată că a promovat o altă acțiune la Tribunalul Iași ce a fost soluționată. Precizează că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul părților la dezbateri.
Intimatul învederează instanței că solicită admiterea apelului formulat de.
Declarându-se dezbaterile închise, după deliberare:
CURTEA DE APEL:
Asupra apelului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 67 din 23 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Iașis -a respins pentru lipsa calității procesuale active contestația formulată de reclamantul împotriva dispoziției nr. 867/14.05.2007 emisă de Primarul municipiului
Totodată, s-a respins contestația formulată de reclamanta împotriva dispoziției nr. 867/14.05.2007 emisă de Primarul municipiului
În pronunțarea soluției, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
Prin decizia nr. 668/28.07.1978 emisă de Consiliul Popular al Județului I s-a acceptat donația oferită de, și, Consiliului Popular al Municipiului I, cu privire la suprafața de 590,19 mp teren situat în I,- (fila 44). Ulterior, se întocmește actul de donație autentificat sub nr. 938/14.03.1079 la notariatul de Stat Județean I potrivit căruia, și au donat Statului Român imobilul teren în suprafață de 590,19 mp situat în I, șos. - nr. 32.
La apariția Legii nr. 10/2000, a formulat notificare prin care a solicitat Primarului Municipiului I retrocedarea terenului în suprafață de 590,19 mp situat în I,- și despăgubiri pentru construcția ce fusese edificată pe acesta.
Prin dispoziția nr. 867/14.05.2007 emisă de Primarul Municipiului I, s-a respins cererea formulată de către privind acordarea masurilor reparatorii pentru imobilul construcție și teren din I,- motivat de nedovedirea preluării abuzive de către stat întrucât terenul a fost donat statului prin actul de donație autentificat sub nr. 938/1979 iar pentru imobilul construcție nu au fost depuse acte doveditoare a preluării abuzive de către stat.
Potrivit art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, dispoziția motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptățită în termen de 30 de zile de la notificare.
Reclamantul nu a formulat notificare în condițiile Legii nr. 10/2001, iar dispoziția atacată nu îl vizează, împrejurări în raport de care instanța constată că acesta nu și-a probat legitimarea procesuală în prezenta cauză. Așa fiind, față și de prevederile art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, instanța va respinge pe excepția lipsei calității procesual active, contestația formulată de.
În ce privește contestația formulată de, instanța reține că domeniul de reglementare a Legii nr. 10/2001 este stabilit în art. 1 alin. 1 potrivit căruia "imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizațiile cooperatiste sau de orice persoane juridice în perioada 6 martie 1045 - 22 decembrie 1989 precum și cele preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940 asupra rechizițiilor și nerestituite, se restituie în natură, în condițiile prezentei legi.
Potrivit art. 2 lit. c din Legea nr. 10/2001, prin imobilele preluate în mod abuziv se înțeleg imobilele donate statului sau altor persoane juridice în baza Decretului nr. 410/1948, a Decretului nr. 478/1954 neîncheiate în formă autentică, precum și imobilele donate statului sau altor persoane juridice, încheiate în formă autentică prevăzută de art. 813 Cod civil, în acest din urmă caz dacă s-a admis acțiunea în anulare sau în constatarea nulității donației printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă.
În speță, reclamanta a formulat acțiune pentru constatarea nulității donației, acțiune respinsă prin sentința civilă nr. 575/19.01.2004 pronunțată de Judecătoria Iași, irevocabilă prin decizia nr. 43 din 13.01.2006 a Curții de APEL IAȘI (filele 58 - 61). În aceste condiții, în mod corect s-a reținut de emitentul dispoziției atacate că terenul solicitat de notificantă nu a fost preluat abuziv, respingând pentru acest motiv cererea de restituire formulată cu privire la teren de.
În ce privește construcția ce a existat pe acest teren, din actele depuse de reclamantă rezultă că la 28.04.1978, a solicitat demolarea construcției amplasată pe terenul situat în I,-, ca urmare a avariilor produse în urma cutremurului din 4.03.1977 (fila 21). În baza acestei cereri a fost emisă autorizația de demolare nr. 194/15.07.1978 (fila 23). Situația demolării construcției de către proprietarul acestuia, atestată de actele menționate, exclude ipoteza preluării abuzive aceleiași a construcției de către stat, motiv pentru care în mod corect a fost respinsă și cererea de acordare de măsuri reparatorii, formulată de cu privire la construcție, drept pentru care s-a constatat neîntemeiată contestația formulată de reclamanta împotriva dispoziției nr. 867/14.05.2007 și, în consecință, a fost respinsă ca atare.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel contestatoarea, arătând că în mod greșit instanța de fond i-a respins contestația.
În motivarea apelului, contestatoarea a arătat că în perioada 1978-1979 fost supusă unor abuzuri din partea funcționarilor Primăriei Drept dovadă arată că deși cererea de demolare a imobilului a fost înregistrată sub nr. 22.227/15.07.1978, cu aceeași dată Consiliul popular I emite autorizația nr. 194 de demolare, autorizație în baza căreia s-a preluat abuziv și terenul avut în proprietate.
Arată apelanta că la 28 iulie 1978 fost emisă decizia nr. 668 fără a se formula vreo cerere de ofertă spre donare Consiliului popular a terenului, fiind supusă amenințării în vederea semnării contractului de donație. Susține apelanta că din cei 4 moștenitori ai fostului proprietar au semnat doar trei, astfel încât solicită anularea actului de donație ce a fost ilegal întocmit.
Analizând actele și lucrările dosarului, raportat la motivele de apel învederate și dispozițiile legale incidente în cauză, Curtea constată că apelul formulat este neîntemeiat, urmând a fi respins pentru considerentele de mai jos.
În mod judicios instanța de fond prin hotărârea pronunțată a reținut că reclamanta nu a făcut dovada întrunirii cerințelor instituite prin dispozițiile art. 2 lit. "c" din Legea nr. 10/2001 cu privire la imobilul construcție și teren situat în I,-, în privința căruia a solicitat acordarea de măsuri reparatorii.
Din probatoriul administrat rezultă că imobilul ce face obiectul litigiului a fost donat statului prin actul de donație autentificat sub nr. 938 din 14.03.1979 de către numiții, și.
Judicios instanța de fond a avut în vedere incidența dispozițiilor art. 2 lit. "c" din Legea nr. 10/2001 potrivit cărora "prin imobile preluate în mod abuziv se înțelege: c) imobilele donate statului sau altor persoane juridice în baza decretului nr. 410/1948 privind donațiunea unor întreprinderi de arte grafice, a decretului nr. 479/1954 privitor la donațiile făcute statului neîncheiate în formă autentică, precum și imobilele donate statului sau altor persoane juridice încheiate în formă autentică prevăzută de art. 813 din Codul civil, în acest din urmă caz dacă s-a admis acțiunea în anulare sau în constatarea nulității donației printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
Apelanta nu are calitatea de persoană îndreptățită a obține măsuri reparatorii în baza Legii nr. 10/2001, motivat de faptul că nu a făcut dovada preluării abuzive a imobilului notificat conform dispozițiilor înscrise în art. 2 alin. 1 lit. "c" teza finală din Legea nr. 10/2001.
La dosarul cauzei se află sentința civilă nr. 575/2004 pronunțată de Judecătoria Iași, rămasă definitivă și irevocabilă prin care s-a respins acțiunea reclamantei pentru constatarea nulității donației, astfel încât în mod corect s-a reținut de instanța de fond că terenul solicitat prin notificare nu a fost preluat în mod abuziv, respingând cererea reclamantei.
Solicitarea apelantei de a se constata nulitatea actului de donație pentru motivele arătate în cererea de apel contravine pe de o parte dispozițiilor art. 294 alin. 1 Cod procedură civilă potrivit cărora în apel nu se pot formula cereri noi, iar pe de altă parte contravine dispozițiilor art. 1201 cod civil raportat la sentința civilă nr. 575/2004 pronunțată de Judecătoria Iași.
În privința construcției în mod corect instanța a avut în vedere solicitarea numitei de demolare a imobilului justificat de avariile suferite în urma cutremurului din 04 martie 1977, astfel încât autorizația de demolare emisă ca urmare a cererii formulate nu poate conduce - în lipsa altor probe - la concluzia preluării abuzive a imobilului de către stat.
Drept consecință, constatându-se că instanța de fond a efectuat o analiză completă și judicioasă a materialului probator administrat în cauză, precum și o corectă aplicare și interpretare a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea urmează a constata că apelul formulat este neîntemeiat urmând a fi respins ca atare în baza dispozițiilor art. 296 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge apelul declarat de împotriva deciziei civile nr. 67/23.01.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, decizie pe care o păstrează.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 19 2008.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași: -
15.10.2008
2 ex.-
Președinte:Cristina VăleanuJudecători:Cristina Văleanu, Liliana Palihovici
