Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 134/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie
DOSAR NR-
DECIZIA Nr. 134
Ședința publică din data de 25 iunie 2009
PREȘEDINTE: Gherghina Niculae
JUDECĂTOR 2: Constanța Ștefan C -
Grefier - - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului declarat de reclamantul jr., cu domiciliul ales la Cabinet Avocat, cu sediul în M,-,.48, jud.S M, împotriva deciziei civile nr. 867 pronunțată la 16 aprilie 2009 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâții Unitatea Administrativ-Teritorială Câmpina - prin primar, cu sediul în Câmpina,. Culturii nr.18, jud.P, Ministerul d e Finanțe cu sediul în B,- sect.5, domiciliată în O,-,.1, jud.
Prezența și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 19 iunie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, a amânat pronunțarea la data de 25 iunie 2009 când, în urma deliberării, a pronunțat următoarea decizie:
Curtea:
Examinând apelul civil de față, constată:
Prin acțiunea înregistrată la ribunalul Prahova sub nr- contestatorul a solicitat instanței ca prin sentința ce se va pronunța în contradictoriu cu pârâții Unitatea Administrativ-Teritorială Câmpina- prin primar, Ministerul d e Finanțe Publice B și, să se dispună anularea dispoziției nr.157/2009, să se constate că imobilul situat în Câmpina, Calea, a fost preluat abuziv și să dispună restituirea în natură sau acordarea despăgubirilor prin echivalent bănesc iar în caz contrar să fie obligați pârâții la plata daunelor cominatorii de 100 lei pentru fiecare zi de întârziere.
În motivarea contestației petentul a susținut că imobilul în litigiu, constând în teren în suprafață de 461,15 mp. s-a aflat în proprietatea autorului său, fiind dobândit în anul 1945 iar prin sentința penală nr.210/1954 a Tribunalului Militar Timișoara, tatăl său a fost condamnat pentru o infracțiune politică la 1 an și 6 luni închisoare corecțională precum și confiscarea totală a averii.
A mai arătat contestatorul că fiind vorba despre un imobil preluat abuziv de stat, se impune se admite contestația și a se anula dispoziția prin care Primarul
.//.
-2-
Mun. Câmpina a respins în mod nejustificat notificarea înaintată de contestator și de sora acestuia, în calitate de persoane îndreptățite în sensul legii.
În dovedirea acțiunii la dosar s-au depus acte iar pârâtul Ministerul Finanțelor a formulat întâmpinare, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive, cu motivarea că s-a solicitat constatarea nelegalității unei dispoziții emisă de Primarul Mun. Câmpina, situație în care nu se justifică prezența acestui pârât în proces.
S-a invocat prin aceeași întâmpinare și excepția necompetenței materiale a instanței cu motivarea că, față de obiectul cererii competența aparține Secției Comerciale și de contencios administrativ.
După analizarea probatoriului cauzei, Tribunalul Prahovaa pronunțat la 16.04.2009 decizia civilă nr.867 prin care a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor și în consecință a respins acțiunea față de acesta pentru lipsa calității procesuale pasive, a respins excepția de necompetență materială a Secției Civile a Tribunalului Prahova și a respins ca nefondată contestația formulată.
reținut în esență tribunalul, sub un prim aspect, că potrivit Legii nr.10/2001 contestațiile întemeiate pe acest act normativ îndreptate împotriva deciziilor prin care se soluționează notificările, trebuie soluționate în contradictoriu cu emitentul deciziei, în speță Mun. Câmpina prin primar și în consecință excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de. Finanțelor Publice este întemeiată.
Cât privește excepția de necompetență mnaterială a Secției Civile a Tribunalului Prahova, aceasta a fost găsită neîntemeiată față de dispozițiile expres înscrise în Legea 10/2001, conform cărora competența de soluționare a contestațiilor împotriva deciziilor emise în urma soluționării notificărilor revine secției civile a tribunalului.
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că în cauză nu s-a făcut dovada îndeplinirii condițiilor disp. art.1 din Legea 10/2001 pentru restituirea imobilului în natură, acesta fiind ocupat cu construcții.
În plus s-a apreciat de instanță că în ceea ce privește acordarea despăgubirilor pentru acest imobil, nu s-a urmat procedura prealabilă prevăzută de lege, astfel că și sub acest aspect contestația formulată este neîntemeiată.
Împotriva sentinței a declarat apel în termen legal reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând sub un prim aspect că hotărârea atacată este nulă față de disp. art.105 al.2 Cod pr.civilă deoarece s-au depus înscrisuri doveditoare care însă nu au fost comunicate tuturor părților din proces și astfel nu lew sunt opozabile.
Cât privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Finanțelor Publice și admisă de instanță, susține apelantul că au fost încălcate disp. art.26 al.3 din Legea 10/2001 potrivit cărora în cazul în care unitatea deținătoare nu a fost identificată, persoana îndreptățită poate chema în judecată statul prin Ministerul Finanțelor Publice solicitând restituirea în natură sau, după caz măsuri reparatorii în echivalent bănesc.
În atare situație, apelantul solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive, invocată de Ministerul Finanțelor Publice.
-3-
Pe fondul cauzei, apelantul susține că prima instanță nu motivează de ce se menține dispoziția nelegală a primarului Mun.Câmpina și în consecință respinge contestația, reținându-se în mod total eronat că nu sunt îndeplinite condițiile art.1 din Legea 10/2001.
Se arată în continuare de apelant că se apreciează greșit, fără invocarea vreunui temei legal, că nu s-a îndeplinit procedura prealabilă a Legii 10/2001 din moment ce contestatorul a notificat unitatea din raza căreia se află imobilul și, de fapt aceasta a și răspuns prin dispoziția atacată în prezentul litigiu.
Se mai susține că în cauză sunt pe deplin îndeplinite condițiile înscrise în art.2 lit. b din Legea 10/2001 care definește categoria imobilelor preluate în mod abuziv și în care se includ și imobilele preluate prin confiscarea averii ca urmare a unei hotărâri judecătorești de condamnare pentru infracțiuni de natură politică -situația din speță, autorul apelantului fiind condamnat prin hotărâre penală prin care s-a dispus și confiscarea averii.
În fine, apelantul consideră că îndeplinește și condițiile cerute de art.3 și art.4 al.2 din aceeași lege, fiind persoană îndreptățită la restituire în calitate de moștenitor al autorului său.
Se solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței și pe fond admiterea contestației dispunând, în principal restituirea în natură a imobilului sau în subsidiar despăgubiri bănești.
Intimatul Mun.Câmpina prin primar, a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat.
Curtea, analizând sentința atacată în raport cu criticile formulate, față de actele și lucrările dosarului și de normele legale incidente în cauză, verificând în limitele cererii de apel stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, în condițiile art. 295(1) constată că apelul este fondat și va fi admis în baza disp. art.296 din același cod dar în limitele ce se vor arăta în continuare:
Nu poate fi primită critica înscrisă în primul motiv de apel referitoare la pretinsa nulitate a hotărârii față de dispozițiile art.105 al.2 Cod pr.civilă.
Din conținutul textului legal invocat, rezultă că actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un funcționar necompetent, se vor declara nule numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea lor.
Așadar, pentru incidența acestui text legal se cer a fi îndeplinite cumulativ cele trei condiții și anume: întocmirea actului cu neobservarea formelor legale sau de un funcționar necompetent, actul de procedură să fi produs o vătămare iar vătămarea să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului.
În speță, nu poate fi vorba despre o vătămare care s-ar fi produs reclamantului, necomunicarea înscrisurilor depuse de acesta la dosar fiind de natură a prejudicia eventual pe celelalte părți din litigiu care însă nu au declarat apel împotriva hotărârii astfel pronunțate.
Nefondată este și critica vizând soluționarea excepției lipsei calității procesuale pasive a.Finanțelor Publice.
Raportul de drept procesual specific litigiilor generate de aplicarea Legii 10/2001 se grefează pe raportul juridic de drept material ce a luat naștere în urma transmiterii notificării și soluționării acesteia, în care părți sunt persoana îndreptățită și unitatea deținătoare.
-4-
Rezultă așadar că atâta vreme cât raportul juridic întemeiat pe analiza legalității dispoziției emise de primar, nu are ca parte și.Finanțelor Publice, ceea ce presupune pe plan procesual lipsa calității sale procesuale pasive.
În acest context, instanța fondului a procedat corect admițând excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de.Finanțelor Publice.
Pe fondul cauzei, soluția atacată este nelegală, fiind dată cu încălcarea disp. art.2 lit.b și art.3 din Legea 10/2001 astfel cum se va arăta în continuare:
În categoria imobilelor preluate în mod abuziv de stat la care se referă art.2 din lege, sunt incluse la lit.b imobilele preluate prin confiscarea averii ca urmare a unei hotărâri judecătorești de condamnare pentru infracțiuni de natură politică prevăzute de legislația penală, săvârșite ca manifestare a opoziției față de sistemul totalitar comunist.
În speță, prin sentința penală nr.210 din 22.03.1954 pronunțată de Tribunalul Teritorial Timișoara, autorul contestatorului - a fost condamnat la 1 an și 6 luni închisoare corecțională pentru săvârșirea infracțiunii de omisiunea denunțării la delictul de uneltire contra ordinii sociale prev. de art.228 Cod penal.
Prin aceeași hotărâre s-a dispus și măsura confiscării averii.
La data de 09.11.1957 Tribunalul Popular al Orașului Oap ronunțat sentința penală nr.1395 prin care admite cererea condamnatului și constată că sunt întrunite condițiile de fond și formă prevăzute de art. 175 și urm. Cod penal și în consecință acordă reabilitarea condamnatului de sub pedeapsa de 1 an și 6 luni pronunțată prin sentința penală nr.210/1954.
În acest context, instanța de fond reține greșit că în speță nu sunt incidente disp. art.1 și 2 din Legea 10/2001, probele cauzei fiind evidente în sensul că imobilul solicitat a aparținut în proprietate autorului contestatorului și a fost abuziv preluat de stat prin confiscarea averii ca urmare a unei hotărâri judecătorești pentru infracțiuni de natură politică.
Greșit apreciează prima instanță și în ceea ce privește pretinsa neîndeplinire a procedurii prevăzută de Legea 10/2001 prin art.22 și urm.
Textul legal citat reglementează termenele și condițiile depunerii notificării de către persoana îndreptățită în sensul legii pentru restituirea imobilului respectiv.
În cauză, cu actele depuse la dosar și aflate la filele 73-88 dosar, s-a făcut dovada depunerii notificării în condițiile art.22 din lege precum și a actelor doveditoare ale dreptului de proprietate, a înscrisurilor ce dovedesc calitatea de moștenitori a persoanelor îndreptățite.
Și, în fine, s-a reținut greșit că nu poate fi primită cererea contestatorului pentru restituirea în natură a imobilului întrucât este ocupat cu construcții deoarece, așa cum rezultă din chiar petitul cererii introductive în instanță, contestatorul a solicitat restituirea în natură sau acordarea despăgubirilor prin echivalent bănesc.
Ca atare, reținând că în adevăr terenul nu poate fi restituit în natură, pe acesta fiind edificat Spitalul Municipal Câmpina, față de dispozițiile art. 1(2) din Legea 10/2001 în sensul că în cazurile în care restituirea în natură nu este posibilă se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent, Curtea va admite apelul declarat de contestator și va schimba în parte sentința și pe fond va admite contestația, va anula dispoziția nr. 157 din 3 februarie 2009 emisă de Primarul Mun. Câmpina și va
-5-
constata dreptul reclamantului jr. și al pârâtei u la acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent în conformitate cu disp.art.16 și urm. din Titlul VII al Legii nr.247/2005 pentru imobilul-teren în suprafață de 469,15 mp. situat în Câmpina, Calea (fostă str. - nr.11) jud. Va menține restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de reclamantul jr., cu domiciliul ales la Cabinet Avocat, cu sediul în M,-,.48, jud.S M, împotriva deciziei civile nr. 867 pronunțată la 16 aprilie 2009 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâții Unitatea Administrativ-Teritorială Câmpina - prin primar, cu sediul în Câmpina,. Culturii nr.18, jud.P, Ministerul d e Finanțe cu sediul în B,- sect.5, domiciliată în O,-,.1, jud. și în consecință:
Schimbă în parte sentința și pe fond admite contestația. Anulează dispoziția nr. 157 din 3 februarie 2009 emisă de Primarul Mun. Câmpina și constată dreptul reclamantului jr. și al pârâtei la acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent în conformitate cu disp.art.16 și urm. din Titlul VII al Legii nr.247/2005 pentru imobilul-teren în suprafață de 469,15 mp. situat în Câmpina, Calea (fostă str. - nr.11) jud.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 25 iunie 2009.
Președinte, Judecător,
- - C -
Grefier,
- -
Operator de date cu caracter
personal Nr.notificare 3120
red../tehnored.VM
6 ex./29.06.2009
f- Tribunalul Prahova
Președinte:Gherghina NiculaeJudecători:Gherghina Niculae, Constanța Ștefan
