Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 149/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA Nr. 149
Ședința publică de la 29 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Paraschiva Belulescu
JUDECĂTOR 2: Mariana Mudava
Grefier - -
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din data de 23 aprilie 2009 privind judecarea apelului declarat de pârâtul Orașul B - prin Primar, cu sediul în str.- nr.14, județul O, împotriva sentinței civile nr.1496 din 01 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât Consiliul Local B, județul O și intimatul reclamant G, domiciliat în orașul B,-, județul O, având ca obiect Legea 10/2001.
La apelul nominal, au lipsit părțile.
Procedură legal îndeplinită.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 23 aprilie 2009, care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
Asupra apelului de față:
La data de 15 februarie 2008 s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Olt acțiunea civilă întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 10/2001 promovată de reclamantul G în contradictoriu cu Primăria orașului
În motivarea acțiunii reclamantul arată că prin notificarea nr.10/N/2002 adresată Primăriei localității Bas olicitat, în temeiul Legii nr.10/2001, să-i fie restituit în natură terenul intravilan situat în localitatea B, str.- - reprezentând tîrgul orașului A susținut că a făcut dovada că acest teren a aparținut părinților și autorilor lui și, fiind dobândit prin donație autentică de autoarea, donator fiind tatăl acesteia.
Prin dispoziția atacată s-a respins cererea de restituire pe considerentul că reclamantul nu are calitatea de persoană îndreptățită, conform dispozițiilor Legii nr.10/2001, întrucât suprafața de teren a fost reconstituită în baza legilor fondului funciar iar în al doilea rând pe motiv că imobilul a trecut în proprietatea statului printr-un act de donație.
A precizat că autorii săi nu și-au dat acordul pentru donarea acestui teren așa încât au fost abuziv deposedați și amenințați cu desfacerea contractului de muncă. Donația a fost consemnată într-un certificat emis de sfatul popular în anul 1951 unde se menționa că: "preotul în numele soției sale și chiar cu dânsa au donat suprafața de 1,50. teren arabil pentru târgul săptămânal al comunei B și li s-a dat teren la schimb pe care l-au refuzat". Pe respectivul certificat nu se regăsește semnătura nici unuia dintre donatori.
În atare condiții, reclamantul a apreciat că a făcut dovada atât a calității de persoană îndreptățită cât și a preluării abuzive a terenului și că, în conformitate cu dispozițiile art. 9 și 10 din Legea nr.10/2001, se impune restituirea în natură.
A subliniat reclamantul că întreaga suprafață reconstituită în temeiul Legii nr.18/1991 a aparținut tatălui său iar terenul ce face obiectul prezentului litigiu a aparținut mamei sale.
Prin urmare a solicitat admiterea cererii, desființarea dispoziției nr. 6843/19 decembrie 2007 Primarului orașului B, restituirea în natură a terenului de 1,5 ha situat în localitatea B județul O pe str.- -, teren ocupat de târgul orașului În cazul în care restituirea în natură nu este posibilă a solicitat acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent constând în teren intravilan de aceeași suprafață și valoare.
Prin sentința civilă nr. 1496 din 1 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, s-a admis acțiunea. S-a desființat dispoziția nr. 6843/19.12.2007 emisă de Primarul localității B în soluționarea notificării nr.10/N/2002. S-a dispus restituirea în natură a terenului intravilan în suprafață de 1,50 ha situat pe raza localității B, Județul O, str.- -, teren ocupat de Târgul orașului B și care are vecinătățile individualizate în raportul de expertiză, respectiv: Nord - str.- - (fosta str.23 August) și (actual O - sediul B); Sud - Proprietăți private și SC SRL; - Proprietăți Private și Vest - Parcare târg din str.- -.
Pentru a se pronunța astfel, s-a reținut că la data de 15 februarie 1951 autorii reclamantului, și, au fost deposedați de o suprafață de teren de 1,5 ha cu scopul de a se constitui pe această suprafață de teren târgul săptămânal al comunei
Actul de donație la care face trimitere certificatul emis de autoritățile locale nu a fost materializat într-un înscris fie el înscris sub semnătură privată sau autentic subzistând exclusiv declarația autorităților locale cum că această suprafață de teren ar fi fost donată pentru realizarea săptămânal al localității
Preluarea imobilului ce a aparținut autoarei s-a făcut în mod abuziv, situația expusă de reclamant încadrându-se în dispozițiile art.2 lit.i din Legea nr. 10/2001, căci donația individualizată prin certificatul organelor locale emis la 15 februarie 1951 nu a îmbrăcat forma autentică impusă de Codul civil prin art. 813.
Apărările pârâtului potrivit cărora terenul a fost reconstituit în temeiul Legii nr. 18/1991 au fost înlăturate cu motivarea că prin decizia nr.1511/2007 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr- s-a reținut cu titlu irevocabil că suprafața de 1,50 ha face obiectul Legii nr. 10/2001, neputând fi susceptibilă de a face obiectul Legii nr. 18/1991 și neputând fi supusă procedurii constituirii sau reconstituirii dreptului de proprietate, fiind anulată astfel hotărârea Comisiei Județene de fond funciar O prin care se dispusese reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la această suprafață de teren (fila 19 dosar).
De asemenea, nu au fost reținute susținerile pârâtului potrivit cu care terenul nu poate fi restituit în natură. S-a arătat că dispozițiile art.2 lit.i din Legea nr.10/2001 nu fac distincție în ceea ce privește restituirea în natură între terenurile destinate unor activități de interes public sau privat; art.16 din același act normativ are dispoziții exprese cu privire la imobilele afectate exclusiv și nemijlocit anumitor categorii de activități de interes public în care nu se încadrează cele indicate de pârât respectiv Târgul săptămânal și bâlciul orașului.
Prin expertiza efectuată în cauză a fost individualizat terenul revendicat de reclamant precum și construcțiile situate pe acest teren în număr de 3 și anume: o cabină, o poartă de acces, un grup sanitar și o copertină metalică. Față de modul în care au fost descrise aceste construcții s-a reținut că ele nu pot fi încadrare în categoria lucrărilor de interes public individualizate de art.10 din Legea nr.10/2001 ci din contră fac parte din categoria construcțiilor ușor demontabile, individualizate de art.10 alin. 3 din același act normativ.
Împotriva sentinței a declarat apel pârâtul orașul B prin primar solicitând modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
În motivarea apelului au fost formulate următoarele critici: nu a fost legal citată în cauză instituția Primarului, instituție abilitată să emită dispoziția; nu trebuia citat în cauză orașul B și nici Consiliul local al orașului B; procedura de citare cu Consiliul local B nu a fost corect îndeplinită, nefiind aplicată ștampila pe nici una dintre dovezi; instanța a dispus restituirea suprafeței de 1,50 ha teren către reclamant subrogându-se astfel instituției Primarului, singura care are plenitudine de competență să se pronunțe asupra restituirii în natură; reclamantului i s-a reconstituit întreaga suprafață de teren, solicitată și dovedită cu înscrisuri, în baza legilor fondului funciar; amplasamentul solicitat nu este individualizat cu exactitate în cuprinsul actelor doveditoare administrate în cauză; suprafața pentru care s-a dispus retrocedarea este afectată de construcții importante, respectiv platforme betonate, rețele electricitate.
Apelul este fondat în parte, respectiv prin prisma criticilor de fond formulate.
Este întemeiată în cauză critica potrivit căreia intimatul reclamant a primit pe calea legilor fondului funciar întreaga suprafață de teren de care au fost deposedați autorii săi în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
În apel au fost solicitate și depuse la dosar, în copie conformă cu originalul, cererile de reconstituire a dreptului de proprietate formulate în temeiul legilor fondului funciar de intimatul reclamant precum și înscrisurile invocate în susținerea acestor cereri (filele 31-39). De asemenea, s-a pus în vedere intimatului reclamant să depună la dosar înscrisuri privind rolul agricol al autorilor săi și.
Din observarea întregului material probator administrat în cauză rezultă că intimatul reclamant a formulat cereri de reconstituie a dreptului de proprietate pentru terenul deținut deambii autori, respectiv atât după tată cât și după mamă. Astfel fiind este indiscutabil că este nefondată apărarea formulată de intimatul reclamant în sensul că pe calea legilor fondului funciar a solicitat numai terenul care a aparținut tatălui său, în timp ce terenul care face obiectul litigiului de față și care provine de la mama sa nu ar fi fost solicitat.
Din cererea de reconstituire formulată în 1991 rezultă că s-au solicitat următoarele suprafețe: 5 ha teren agricol cu specificarea fost poligon al armatei;1,5 hateren arabil situat în B în intravilan preluat în 1951 pentru Târgul săptămânal, conform certificatului nr. 9/50 din 15 februarie 1951; 1,25 ha arabil (din care 0,47 ha în pct. Ogradă și 0,88 ha în pct. de V); 0,47 ha intravilan în pct. La Cimintir; 0,50 ha la în pct.; o suprafață de teren (fără a se menționa întinderea acesteia) situată la autobaza Rezultă că s-au solicitat în total 8,72 ha teren, plus terenul situat în pct. autobaza
Potrivit înscrisurilor depuse de intimatul reclamant la solicitarea instanței, în registrul agricol a figurat numai tatăl său, cu o suprafață de 8 ha teren. Soția acestuia,, nu a avut rol agricol distinct; aceasta apare în componența familiei soțului său. Este indiscutabil, deci, că pentru toate terenurile care au aparținut în proprietate părinților intimatului reclamant a existat un singur rol agricol pe numele tatălui.
Pe calea legilor fondului funciar suprafața totală reconstituită în proprietate intimatului reclamant (și altor moștenitori ai celor doi autori) este de 9,21 ha. Astfel: o suprafață de 6,5 ha a fost reconstituită prin titlul de proprietate nr- (fila 30 fond); 1,21 ha au fost reconstituiți prin titlul de proprietate nr- (fila 46 fond), din care 0,644 ha în extravilan și 0,566 ha în intravilan în B; o suprafață de 1,5 ha a fost reconstituită prin sentința civilă nr. 1046/2007 pronunțată de Judecătoria Balș, sentință rămasă definitivă și irevocabilă.
Întrucât din înscrisurile ce fac dovada dreptului de proprietate a autorilor intimatului reclamant nu rezultă că aceștia au avut mai mult teren decât suprafața menționată în registrul agricol și în condițiile în care la legile fondului funciar a fost reconstituită o suprafață de teren mai mare decât cea menționată în registrul agricol, având în vedere și aspectul că printre suprafețele individualizate în cererea de reconstituire din 1991 este menționată și suprafața solicitată în litigiul de față și că au fost utilizate aceleași acte de care intimatul reclamant se prevalează și în prezentul litigiu, Curtea apreciază că pe calea legilor fondului funciar a fost reconstituit dreptul de proprietate și pentru terenul în litigiu, chiar dacă această reconstituire s-a făcut (cu acceptul intimatului reclamant, care a fost membru în comisia locală de fond funciar B - astfel cum rezultă din procesul-verbal de punere în posesie din 31 mai 2001, fila 67 din dosarul de fond) pe un alt amplasament. Astfel fiind, pe calea Legii nr. 10/2001 intimatului reclamant nu i se mai poate restitui, în natură sau prin echivalent, terenul în litigiu întrucât s-ar ajunge la o îmbogățire fără justă cauză a acestuia (prin obținerea unei duble reparații pentru același bun, preluat abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989). Pentru aceste considerente se impune a fi schimbată sentința pronunțată la fond.
Faptul reconstituirii, pe un alt amplasament, a dreptului de proprietate pentru terenul preluat în anul 1951 pentru târgul orașului B, este recunoscut în mod cert de intimatul reclamant în cuprinsul cererii pe care a înaintat-o la 12 septembrie 2005 Comisiei locale de fond funciar B (fila 35 și 36 din dosarul de apel; se arată clar că i s-a "repartizat" teren pe raza comunei ).
Este de precizat că cele statuate în considerentele deciziei nr. 1511/2007, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, nu sunt determinante în soluționarea cauzei. De altfel, la pronunțarea acestei decizii (prin care s-a respins cererea de reconstituire a dreptului de proprietate, formulată în temeiul Legii nr. 247/2005 pentru același teren ce face obiectul litigiului de față) tribunalul a avut în vedere mai multe argumente: că terenul face obiectul Legii nr. 10/2001; că se solicitase reconstituirea dreptului de proprietate după, ori terenul a fost preluat abuziv de la; că reclamantul nu a depus nici un document din care să rezulte că suprafața solicitată nu i-a fost deja reconstituită pe calea legilor fondului funciar.
Criticile referitoare la aspectele procedurale sunt neîntemeiate.
Unitate deținătoare în speță în sensul Legii nr.10/2001 este orașul B, în patrimoniul căruia se află terenul în litigiu. Această persoană juridică în toate litigiile este reprezentată prin primar (potrivit art. 62 alin. 1 din Legea nr. 215/2007). Legea nr.10/2001 stabilește unele sarcini și în raport cu primăria, entitate inexistentă din punct de vedere juridic, aceasta fiind o structură aflată în subordinea primarului. Astfel fiind, soluționarea cauzei în contradictoriu cu orașul B și în același timp cu reprezentantul său legal, emitent al dispoziției contestate, s-a făcut cu respectarea atât a prevederilor Legii nr.10/201 cât și ale Legii nr. 215/2007.
Procedura de citare cu Consiliul local Baf ost legal îndeplinită, față de cerințele art. 85 și urm. din Codul d e pr. civilă. Lipsa ștampilei pe dovada de îndeplinire a procedurii de citare nu afectează valabilitatea actului de procedură astfel îndeplinit.
În cadrul procesual al contestației la Legea nr. 10/2001, examinând legalitatea și temeinicia dispozițiilor/deciziilor contestate, instanțele pot dispune restituirea în natură a bunurilor solicitate, dacă acestea există fizic și dacă sunt îndeplinite cerințele legii. A susține contrariul echivalează cu îngrădirea accesului la justiție a persoanelor îndreptățite la măsuri reparatorii, cărora unitatea deținătoare le-a respins solicitarea de restituire în natură a bunurilor notificate conform legii.
În temeiul art. 296 Cod pr. civilă;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de pârâtul Orașul B - prin Primar, cu sediul în str. - nr. 14, județul O, împotriva sentinței civile nr. 1496 din 01 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât Consiliul Local B, județul O și intimatul reclamant G, domiciliat în orașul B,-, județul
Schimbă sentința în totalitate, în sensul că respinge acțiunea.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 29 Aprilie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Tehn.5 ex
11.05.2009
Președinte:Paraschiva BelulescuJudecători:Paraschiva Belulescu, Mariana Mudava
