Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 15/2010. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 15/
Ședința publică din 10 februarie 2010
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea apelului declarat de pârâta ON Gaz Distribuție, cu sediul în Tg.M, nr.21, împotriva sentinței civile nr.1218 din 10 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
La a doua strigare a cauzei se constată, de asemenea, lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că apelul a fost declarat și motivat în termen, fiind scutit de taxă judiciară de timbru, iar reclamanta intimată a depus întâmpinare.
Constatând că întâmpinarea a fost depusă în termen, iar părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsa lor conform art.242 Cod procedură civilă, în baza actelor și lucrărilor dosarului instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.1218 din 10 noiembrie 2009, Tribunalul Mureșa admis contestația formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta ON Gaz Distribuție SA Tg-M și în consecință, a anulat decizia nr.297 din 16 iunie 2009 emisă de pârâtă și a menținut decizia nr.123 din 10 iunie 2005 emisă de Distribuție Nord, actuală ON Gaz Distribuție SA Tg-M, respingând cererea reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin notificarea formulată în temeiul Legii nr.10/2001 înregistrată la BEJ, sub nr.1205/14 august 2001 (filele 19-21 dosar fond) reclamanta a solicitat restituirea în natură a imobilului înscris în CF nr.1117 G nr.top.795/3/4/2 - grădină intravilan în suprafață de 40 stj și nr.top.891/2 compus din casă și grădină în suprafață de 344 stj, arătând că imobilul în litigiu a fost dobândit de tată său, prin cumpărare de la împuternicit prin procura autentică de, ambii moștenitori ai proprietarului înscris în CF sub nr.B 1 -. S-a mai arătat că s-a anexat, în dovedirea susținerilor, contractul de vânzare-cumpărare provizoriu încheiat între și, convenție între aceleași persoane cu privire la achitarea restului de preț la 6 septembrie 1953, procura generală și specială nr.807/1947 autentificată la biroul notarial, dată de lui pentru vânzare imobile printre care și imobilul din CF 1117
Reclamanta a arătat, de asemenea, că este singura moștenitoare după tatăl său și că este singura în drept să solicite restituirea în natură a imobilului, învederând totodată că imobilul a fost preluat abuziv de către Statul Român, că potrivit înscrierii sub B 4 din CF nr.1117 G imobilul a fost preluat cu titlu, naționalizarea fiind făcută în favoarea Întreprindere Comercială de Stat din B și că la acel moment nu cunoștea deținătoarea imobilului, în Cf nefiind menționată nici un fel de înscriere în acest sens.
În notificare se mai arată că în realitate imobilul a fost preluat ca urmare confiscării abuzive a întregii averi a familiei sale, drept consecință a unei condamnări nedrepte suferite de soțul său, condamnare pronunțată în baza sentinței penale nr.143/26 aprilie 1962 Tribunalului Militar Cluj și a deciziei penale nr.157/27 iunie 1962 Tribunalului Suprem-Colegiul Militar. Infracțiunea pentru care a fost condamnat a fost cea de uneltire
contra ordinei sociale prevăzută și pedepsită de art.209 pct.2 lit.c Cod penal. În baza art.25 pct.6 alin.1 Cod penal s-a dispus și confiscarea averii.
Reclamanta a mai precizat în notificare faptul că, în baza deciziei penale nr.62/3 noiembrie 1997 pronunțată în dosarul Curții Supreme de Justiție, s- admis recursul în anulare declarat de procurorul general, s-a casat sentința penală nr.143/1962 a Tribunalului Militar al Regiunii C precum și decizia penală nr.157/1962 a Tribunalului Suprem-Colegiul Militar, fiind achitat în baza art.11 pct.2 lit.a, rap.la art.10 lit.d pr.pen. Drept consecință a achitării lui s-a înlăturat și pedeapsa complementară a confiscării averii.
Instanța a constatat că acea notificare a fost soluționată prin Decizia nr.123/10 iulie 2005 (filele 14-17 dosar fond) prin care s-a stabilit acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent cuvenite pentru imobilul situat în localitatea G-, județul C, ca urmare a cererii formulate de aceasta prin notificarea înregistrată cu nr.7972/10 iunie 2005, având în vedere faptul că o restituire în natură a imobilului - integrală sau parțială - nu este posibilă.
În cuprinsul dispoziției s-a reținut faptul că SC" Nord"SA a preluat prin transfer în anul 1984 imobilul în cauză de la Întreprinderea Comercială de Stat "" B, Stația C prin ordinul Ministrului Industriei Chimice nr.487/1 mai 1984. La data preluării-primirii pe imobilul respectiv existau următoarele construcții: clădire tip birou compusă din 2 camere, magazie și un șopron construit din lemn. Ulterior întreprinderea a obținut toate acordurile legale pentru demolarea clădirii tip birou, a magaziei și a șopronului, acestea fiind într-o stare avansată de deteriorare neputând fi utilizate. S-au construit patru noi corpuri de clădire. S-a mai arătat faptul că toate corpurile de clădire s-au edificat cu avizele și aprobările necesare și au destinație de utilitate publică, respectiv birouri și casierii pentru buna desfășurare a activității de distribuție a gazelor naturale în orașul
Decizia a soluționat, așadar, pretențiile formulate de reclamantă prin acea notificare și a rămas definitivă nefiind contestată. În consecință, ca urmare a Deciziei nr.123/2005 s-au
stabilit raporturi juridice cu caracter definitiv, s- consolidat îndreptățirea reclamantei la acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, conform Titlului VII din Legea nr.247/2005 pentru imobilul în litigiu.
Apărarea pârâtei nu poate fi primită. Corespondența purtată cu nu are relevanță în cauză, în condițiile în care decizia nr.123/2005 nu a fost contestată.
Având în vedere cele de mai sus, instanța s-a pronunțat în sensul arătat.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat apel pârâta, solicitând admiterea căii de atac, schimbarea în tot a sentinței pronunțate și respingerea acțiunii formulate de reclamantă.
În dezvoltarea motivelor de apel s-a arătat că prin acțiunea formulată de reclamantă s-a solicitat modificarea deciziei 297/16.06.2009 în sensul menținerii în întregime a deciziei nr.123 din 10.08.2005 emisă de pârâtă.
Apelanta pârâtă a arătat că după emiterea deciziei nr.123 din 10.08.2005 aceasta a fost înaintată împreună cu întreg dosarul la Agenția Națională de Restituire a Proprietăților.
Această instituție a apreciat că actele doveditoare cu privire la dreptul de proprietate nu sunt relevante și a restituit dosarul apelantei pârâte pentru a se proceda la completarea documentației. S-a mai arătat că reclamanta intimată nu a comunicat nici un fel de act la solicitările repetate ale pârâtei apelante astfel că aceasta a fost nevoită să emită o nouă decizie, respectiv decizia 297/16.06.2009.
Apelul este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin notificarea înregistrată la pârâta SC" Nord"SA Tg-M cu nr.7972 din 10.06.2005 reclamanta a solicitat acordarea de măsuri reparatorii prevăzute de Legea nr.10/2001 modificată și completată de Legea 247/2005, respectiv restituirea în natură a imobilului (teren și construcții) situat în localitatea G str.- nr.23, jud.
Analizând pretenția reclamantei, actele depuse de aceasta, toate acestea raportate la situația actuală a imobilului, pârâta a emis decizia nr.123/10.07.2005, prin care a stabilit acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent în favoarea solicitantei.
Potrivit art.4 al acestei decizii, drepturile astfel stabilite puteau forma obiectul unei contestații adresată instanțelor judecătorești. Decizia a fost comunicată, primarului orașului G și reprezentantului convențional al reclamantei av..
Potrivit susținerilor părților decizia nu a fost atacată în justiție astfel că atât calitatea reclamantei cât și măsurile reparatorii stabilite în favoarea acesteia, au devenit definitive, raporturile juridice astfel consolidate urmând să își producă efectele potrivit procedurilor instituite de Legea nr.10/2001 și Legea nr.247/2005.
Continuând procedura administrativă pârâta a înaintat întreaga documentație către.
Această instituție a procedat la verificarea legalității deciziei deși legea nu îi conferă aceste atribuții, iar continuarea procedurilor administrative nu poate echivala cu o veritabilă cale de atac împotriva unei decizii de stabilire a măsurilor reparatorii, decizie neatacată de părțile interesate.
Cu alte cuvinte, pârâta apelantă nu era obligată de nicio prevedere legală să emită o decizie în forma celei atacate în prezenta cauză prin care să respingă solicitările reclamantei intimate.
Situația astfel creată reclamantei într-o procedură administrativă încalcă flagrant drepturile acesteia, respectiv dreptul de a beneficia de măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr.10/2001 și respectiv Legea 247/2005.
Având în vedere cele de mai sus, Curtea apreciază ca fiind nefondat apelul declarat de pârâtă, urmând al respinge ca atare.
Văzând și dispozițiile art.274 pr.civ. instanța va obliga apelanta la plata sumei de 833 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei intimate, reprezentând onorariul avocatului potrivit contractului de asistență juridică nr.10/2010 încheiat la 28 ianuarie 2010.
La dosarul cauzei reclamanta intimată a depusă dovada plății sumei de 119 lei reprezentând onorariul avocatului în baza contractului 214/2009. Întrucât mandatul de reprezentare dat avocatului în prezenta cauză, are în vedere contractul de asistență juridică nr.10/2010 această din urmă pretenție nu va fi avută în vedere la stabilirea cuantumului cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâta ON Gaz Distribuție, cu sediul în Tg-M nr.21, județul M, împotriva sentinței civile nr.1218 din 10 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
Obligă apelanta la plata sumei de 833 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea intimatei reclamante.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată azi, 10 februarie 2010, în ședință publică.
PRESEDINTE JUDECĂTORI: Nemenționat
-
GREFIER
Red.
Tehnored.
5 exp.
09.04.2010
Jud.fond.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
