Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 150/2008. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 150/A/2008
Ședința publică din 2 iunie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Anca Adriana Pop
JUDECĂTOR 2: Silvia Nicorici
GREFIER: - -
S-a luat spre examinare apelul declarat de pârâtul CONSILIUL JUDEȚEAN împotriva sentinței civile nr. 1115 pronunțată de Tribunalul Maramureș la data de 22.10.2007, în dosarul nr-, privind și pe reclamantul, având ca obiect plângere împotriva Dispoziției Primarului, emisă în baza Legii nr. 10/2001.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 26 mai 2008, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 1115/22.2007 pronunțată în Dosarul cu număr unic ( la toate instanțele ) - al Tribunalului Maramureș, dată în rejudecare, s-a admis plângerea reclamantului, împotriva Dispoziției nr. 450/22.2003 emisă de Consiliul Județean M, care a fost anulată, dispunându-se restituirea în natură a complexului imobiliar ( castel și anexe ) și a terenului aferent acestuia înscris în CF 633 top. 155, transcris în CF nouă nr. 736 top. 155.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că reclamantul în calitate de moștenitor al proprietarului tabular, a formulat notificare în termenul legal pentru imobilul în litigiu, notificare ce a fost trimisă de Primăria unității deținătoare, fiind soluționată în sensul respingerii notificării, prin Dispoziția nr. 450/22.XI.2003 emisă de Președintele Consiliului Județean
Această Dispoziție, fiind comunicată reclamantului prin recomandata nr. 12.206/17.2006, s-a considerat în termen plângerea reclamantului, înregistrată în data de 9.XI.2006.
Pe fondul cauzei, reclamantul dovedind cu actele de stare civilă că este fiul proprietarului tabular, având deci calitatea de persoană îndreptățită, dovada dreptului de proprietate pretins, făcându-se cu CF 633, deși imobilul revendicat aparține domeniului public al Jud. M, având destinația de Școală Generală pentru Copii cu Deficiențe,s-a concluzionat că plângerea acestuia este întemeiată, pronunțându-se soluția redată mai sus.
Împotriva acestei sentințe rezumate mai sus, pârâtul Consiliul Județean Mad eclarat apel în termenul legal, cu motivarea că prima instanță a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului.
Astfel, cu toate că reclamantul pe calea dreptului comun a solicitat 36 ha 0083. iar din Anexa 1 poziția 20, la HG 934/2001, rezultă că din imobilul în litigiu, sunt incluse în domeniul public suprafețe construite totalizând 5.997. iar suprafața terenului agricol este de 6000. în dispozitivul hotărârii atacate, nu se precizează suprafața de teren ce urmează a fi restituită în natură.
De asemenea, instanța de fond deși reține că imobilul revendicat are destinația de Școală Generală pentru Copii cu Deficiențe, omite să facă aplicarea corectă a prevederilor art. 16 din Legea nr. 10/2001 republicată, obligând reclamantul să mențină afectațiunea imobilului pe o perioadă de 5 ani.
Prin întâmpinare, reclamantul a solicitat respingerea apelului.
Curtea, examinând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate, constată că apelul pârâtului este fondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Prin notificarea formulată în baza Legii nr. 10/2001, aflată la 4 Dosar inițial nr. 1173/2003 al Tribunalului Maramureș, reclamantul a solicitat Primăriei, restituirea în natură a din (în prezent școala ajutătoare de copii), căruia în natură îi corespunde teren și construcții, cu motivarea că este unicul moștenitor, în calitate de fiu al proprietarului tabular August ( ).
Conform evidențelor de carte funciară nr. 633, imobilele înscrise sub A 1-118, compuse din terenuri și construcții multiple, au constituit proprietatea baronului, tatăl reclamantului, intabulat din anii 1924 sub B 2, cu titlu de partaj (filele 42 - 57 dosar fond).
Din multitudinea de imobile ce au aparținut antecesorului reclamantului, situate atât în intravilan, cât și în extravilanul localității, fără să existe vreo probă certă în acest sens, s-ar părea că imobilul în litigiu se identifică cu cel înscris sub B 9 în CF inițială nr. 633 top. 155, compus din casă sub nr. 1, cu edificiile economice și laterale, cu locuința administratorului, cu curte și grădină, cu vie și grădină în suprafața totală de 53 iugăre și 740 stj.p., ce reprezintă 30 ha și 7677.
Acest imobil în compunerea descrisă mai sus, a trecut sub B 15 în proprietatea Statului Român în data de 8.IV.1965, cu titlu de naționalizare, în baza Legii nr. 187/1945, fiind transcris ulterior în CF nr. 736 în favoarea aceluiași Stat Român.
Ulterior anului 1996, parcela în discuție cu nr. top 155, suferit multiple dezmembrări succesive, evidențele în Cf 736 sub A 5-8 și A 16-30, fiind apoi transcrise o serie de parcele dezmembrate, în cărțile funciare nou înființate nr. 796, 817, 893, 904, 913, 917, în favoarea unor societăți comerciale și persoane fizice, cărora li s-au eliberat titluri de proprietate.
Raportul de evaluare extrajudiciară a complexului imobiliar, întocmit de SC și folosit de reclamant în procesele promovate pe calea dreptului comun, nu stabilește nicăieri pe ce topografic se află castelul cu celelalte construcții, referindu-se la toate imobilele situate în intravilanul localității, evidențiate în CF inițială 633 sub A 1-9, totalizând 36 ha 0083. nu constituie o probă concludentă în privința întinderii suprafeței susceptibile a fi restituită în natură, în baza Legii nr. 10/2001, mai ales că nici nu este corelat cu situația actuală de CF.
În schimb acest raport de evaluare extrajudiciară, circumscrie din ce clădiri se compune complexul, precizând și anii predării în folosință ( ) a fiecărei clădiri și anume:, garaje ( depozit ) sală de sport, centrală termică, spălătorie, cantină, atelier I și II, club, magazie, grajd, WC exterior, gheretă poartă și împrejmuire.
Multe dintre aceste clădiri, fiind edificate după data de 8.IV.1965, data preluării complexului în proprietatea statului, apare cu evidență faptul că instanța de fond nu a cercetat și analizat pricina de față raportat la dispozițiile Legii nr. 10/2001, pronunțând a hotărâre care nu este susceptibilă de executare silită.
Astfel, nestabilind la modul concret, care dintre clădirile enumerate mai sus sunt susceptibile a fi restituite în natură, în virtutea Legii nr. 10/2001 și nici întinderea efectivă a terenului ce poate fi restituit reclamantului în natură, raportat la situația actuală de Cf și pentru ce suprafață i se cuvin acestuia măsuri reparatorii prin echivalent, prima instanță a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului, astfel că în speță devin incidente dispozițiile art. 297 Cod procedură civilă, întrucât stabilirea calității de persoană îndreptățită a reclamantului, de către prima instanță, nu echivalează cu soluționarea fondului pricinii deduse judecății.
Pe cale de consecință Curtea față de considerentele expuse mai sus, în temeiul dispozițiilor procedurale indicate anterior, va desființa sentința atacată și va trimite cauza aceluiași Tribunal pentru soluționarea pe fond a pricinii.
Cu ocazia rejudecării, instanța va administra în privința imobilului în litigiu o expertiză tehnică de specialitate, care va identifica pe ce topografice noi formate, urmare a dezmembrărilor succesive, se regăsește în prezent complexul imobiliar, evidențiat sub în CF inițială 633, compus din castel cu construcțiile anexe acestuia. Apoi va stabili care dintre construcțiile edificate anterior datei de 8.IV.1965 pot fi restituite în natură reclamantului, precum și suprafața aferentă acestora, susceptibilă a fi restituită în natură, întocmind și schița corespunzătoare acestor obiective, conform evidențelor actuale și schițelor existente la CF.
În funcție de concluziile raportului de expertiză, instanța va stabili și pentru ce suprafață de teren i se cuvin reclamantului măsuri reparatorii prin echivalent.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de pârâtul Consiliul Județean în contra sentinței civile nr. 1115 din 22.2007, dosar nr- Tribunalului Maramureș pe care o desființează și trimite cauza aceluiași Tribunal pentru soluționarea pe fond a pricinii.
Decizia este definitivă.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 2.VI.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
--- - - - - -
RED.
DACT. 4EX./04.06.2008.
JUD.FOND.
Președinte:Anca Adriana PopJudecători:Anca Adriana Pop, Silvia Nicorici