Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 156/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA Nr.156
Ședința publică din data de 28 mai 2008
PREȘEDINTE: Maria David
JUDECĂTOR 2: Elena Costea
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de reclamanta domiciliată în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței civile nr. 263 din 21 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâta Primăria Municipiului Târgoviște, județul
Apelul este scutit de taxa judiciară de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelanta reclamantă u personal și asistată de avocat din cadrul Baroului D conform împuternicirii avocațiale nr.16/2008, lipsind intimata pârâtă Primăria Municipiului Târgoviște.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință,după care se învederează că intimata pârâtă a depus la dosarul cauzei întâmpinare,prin serviciul registratură, înregistrată sub nr. 6333/27.05.2008.
Avocat pentru apelanta reclamantă depune la dosar copie de pe carnetul de muncă al autorului, prin care se arată că acesta a fost cotizant în perioada 1947-1948 iar din 5 ianuarie 1949 figurat ca angajat la. Arată că alte cereri nu mai are de formulat solicitând cuvântul în susținerea motivelor de apel.
Curtea ia act de declarația apărătorului apelantei reclamante, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat având cuvântul pentru apelanta reclamantă susține oral motivele de apel arătând în esență că reclamanta este îndreptățită și la plata despăgubirilor pentru mijloacele fixe - mașini și utilaje - destinate activității de tipografie și de legătorie.
Susține că instanța de fond nu a avut în vedere la soluționarea cauzei, de un set de documente respectiv: copia legalizată a Ordonanței nr. 160/1946 emisă de judecătorul delegat cu controlul Oficiului Registrului Comerțului unde, în paragraful 2 se menționează "rămâne înmatriculată numai pentru comerțul de tipografie și legătorie de cărți pe cont propriu"; cererea 5286/1946 în baza căreia s-a emis ordonanța sus menționată; fișa de rol fiscal a anului 1948; procesul verbal de constatare unde la pct. 17 și 20 se menționează valoarea mașinilor și uneltelor tipografice; copia carnetului de muncă al autorului.
Solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat și să se constate că apelanta reclamantă are dreptul și la despăgubiri pentru valoarea utilajelor și mașinilor la valoarea lor de inventar dovedită la momentul preluării. Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra apelului civil de față;
La 22.11.2006 s-a înregistrat pe rolul tribunalului contestația formulată de împotriva dispoziției primarului municipiului Târgoviște nr.5624/17.10.2006, prin care i s-a respins notificarea nr. 103/2001 în baza căreia a solicitat acordarea măsurilor reparatorii pentru imobilul tipografie ce a aparținut autorului său N, situat în Târgoviște, str. 30.
În motivarea contestației a aratat că în mod greșit a fost respinsă notificarea pe considerentul că nu a făcut dovada proprietății sau deținerii imobilului în condițiile Legii nr. 10/2001, a calității de moștenitor și nici a modului de preluare a imobilului de către stat, deoarece a probat calitatea de moștenitoare cu actele de stare civilă și anexa 1 pentru deschiderea procedurii succesorale, care nu au fost riguros verificate și a depus și cererea autorului său, înregistrată la 30.10.1937 la Camera de Comerț și Industrie Târgoviște prin care a înființat o firmă având ca obiect arta grafică, tipografie și legătorie de cărți iar procesul verbal de constatare anexat atestă sediul firmei din-, localul fiind proprietatea patronului firmei.
În drept s-a invocat art.26 alin.3 din Legea nr. 10/2001.
S-au anexat cererii scutită de plata taxei judiciare de timbru, potrivit ari51 din Legea nr. 10/2001, înscrisurile de care s-a făcut vorbire în motivarea contestației.
Pârâta a formulat întâmpinare, solicitând respingerea contestației, arătând în esență că respingerea notificării s-a datorat lipsei dovezii proprietății sau deținerii acesteia în condițiile legii speciale, a calității de moștenitor și a preluării bunului de
către stat. S-a mai susținut că preluarea abuzivă nu se prezumă ci entitatea obligată prin lege să soluționeze notificarea, trebuie să aprecieze situația respectivă ca încadrându-se în situațiile reglementate de art.2 alin.l din legea nr. 10/2001. S-a subliniat că reclamanta nu a dovedit decât calitatea de comerciant a lui și felul comerțului practicat iar prin Ordonanța de radiere nr. 160/7.06.1946 s-a dispus radierea din oficiu a firmei ca urmare a încetării activității, constatare făcută prin proces verbal la data de 13.02.2006.
În completarea probațiunii, reclamanta a depus extrasul din registrul de evidență impozite fixe lunare și salarii eliberat de Direcția Județeană a Arhivelor Naționale D sub nr. C/390/18.04.2007, copia matricolei nr.2035 privind imobilul proprietatea lui din-, fișa de rol a proprietății acestuia din 1947, adresele 6513/4.04.2007 a Primăriei Târgoviște și -/25.01.2007 a Direcției Arhivelor naționale.
De asemenea, la solicitarea reclamantei, s-a dispus efectuarea unei expertize în specialitatea construcții, pentru verificarea evidențelor Institutului de D, în vederea identificării imobilului care a figurat la adrese cu denumiri schimbate în decursul timpului.
Lucrarea a fost întocmită de și nu a fost contestată de părți.
La ultimul termen de judecată, reclamanta a cerut să i se acorde și despăgubiri pentru mijloacele fixe ce au fost afectate activității tipografice și pentru care s-a atașat copia procesului verbal de constatare întocmit de Oficiul Registrului Comerțului, în care, la pct.17 este menționat capitalul întreprinderii de 500.000 lei, în mașini și utilaje.
Prin sentința civilă nr. 263 din 21 februarie 2008, tribunalul admite contestația formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta Primăria Mun. Târgoviște, județul
Anulează dispoziția nr. 5624/17.10.2006 emisă de primarul municipiului Târgoviște.
Constată că reclamanta este îndreptățită la plata despăgubirilor pentru 54 mp teren intravilan situat în municipiul Târgoviște și pentru construcția demolată, aferentă acestei suprafețe, reprezentată de două camere cu suprafața construită de 54 mp.
Respinge capătul de cerere privind acordarea despăgubirilor pentru mijloacele fixe aparținând tipografiei.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut că în mod neîntemeiat pârâta a apreciat că reclamanta nu face dovada calității de moștenitor al autorului, în condițiile în care din certificatele de stare civilă aflate la filele 4, 6 și 8, rezultă fără îndoială că reclamanta este fiica acestuia.
In al doilea rând, respingerea notificării s-a întemeiat pe lipsa dovezii dreptului de proprietate și a modului de preluare a imobilului de către stat. Este adevărat că sarcina probei incumbă reclamantei potrivit art.112 alini pct.5 Cod procedură civilă și art. 1 lit. e din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001, însă interpretarea legii trebuie făcută în spiritul ei, de la caz la caz.
Astfel, în conformitate cu dispozițiile art.644, 645 Cod civil, proprietatea se poate dobândi prin diverse modalități, și nu este cu putință părții să înfățișeze în toate cazurile un titlu de proprietate, în sens de act constatator al dreptului, împrejurare care poate interveni de exemplu, în cazul transmiterii dreptului de proprietate prin moștenire, când a avut loc o acceptare tacită a succesiunii.
Ceea ce rezultă cu certitudine din cererea de înmatriculare adresată Oficiului Registrului Comerțului la 30.10.1937, este că începând cu luna noiembrie a aceluiași an, a fost autorizat să desfășoare activitate de artă grafică, tipografie și legătorie de cărți pe cont propriu(fila 9) iar în procesul verbal de constatare al aceluiași Oficiu(fila ll), s-a menționat că localul în care se desfășoară activitatea este proprietatea întreprinzătorului, aspect confirmat și la pct.20 din actul amintit.
S-a mai reținut că prin ordonanța 160/1946(fila31), firma respectivă a fost radiată din oficiu ca urmare a încetării activității, numai că actul respectiv are relevanță numai din punctul de vedere al activității de comerciant al autorului reclamantului.
Potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză, conform matricolei nr. 2 (impozit pe clădiri), la rolul fiscal nr.52 era nominalizat ca proprietar având un corp de case în spatele căruia exista un alt imobil, notat cu poziția 1, având la parter un corp de prăvălie de 8/4 metri și o cameră pentru comerț ocupată de proprietar-trecut la matricola 74 și vândut lui . S-a mai constatat din verificările întreprinse că la nr. matricol 74 apare ca proprietar, la adresa 30 54 iar la descrierea imobilului se menționează"parter-o prăvălie de 8/4 m și o cameră pentru comerț ocupată de proprietar". De asemenea, în matricola rol-matricola nouă 2035 și veche 825, aceeași persoană este nominalizată ca proprietar, cu clădire în suprafață de 54 și demolat în iunie 1982.
Din coroborarea tuturor aceste aspecte rezultă, fără dubiu, calitatea de proprietar a ascendentului reclamantei și dacă se are în vedere și faptul de notorietate locală că în anii 80, municipiul Târgoviște făcea parte din programul de sistematizare a teritoriului, văzând și adresele emise de autoritățile cu care reclamanta a purtat corespondență(filele 80,81), în sensul că nu există acte cate să ateste preluarea imobilului care a fost demolat, tribunalul apreciază că în conformitate cu dispozițiile art. 1 lit.e din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001, se poate prezuma preluarea abuzivă a construcției și terenului aferent.
Tribunalul concluzionează că reclamanta este îndreptățită la plata despăgubirilor pentru imobilele clădire și teren, mai puțin pentru plata mijloacelor fixe destinate activității de comerț deoarece reclamanta nu a produs nicio dovadă în sensul că la data preluării bunurilor, autorul mai desfășura activitate de comerț, singura probă certă fiind în sensul radierii firmei încă din anul 1946.
Împotriva aceste sentințe a declarat apel reclamanta aducând următoarele critici:
Instanța de fond nu a avut în vedere la soluționarea cauzei, de un set de documente respectiv: copia legalizată a Ordonanței nr. 160/1946 emisă de judecătorul delegat cu controlul Oficiului Registrului Comerțului unde, în paragraful 2 se menționează "rămâne înmatriculată numai pentru comerțul de tipografie și legătorie de cărți pe cont propriu"; cererea 5286/1946 în baza căreia s-a emis ordonanța sus menționată; fișa de rol fiscal a anului 1948; procesul verbal de constatare unde la pct. 17 și 20 se menționează valoarea mașinilor și uneltelor tipografice; copia carnetului de muncă al autorului.
Apelanta susține că toate aceste documente fac dovada deplină ca la momentul preluării, societatea avea ca obiect de activitate "tipografie și legătorie" având în dotare mașini și utilaje specifice acestor activități, valoarea lor fiind menționată în documentele prezentate. Ceea ce s-a naționalizat a fost cu tot ce se găsea în patrimoniul său, activitatea continuând în aceeași clădire și cu aceleași utilaje până prin anul 1980 dar sub noua denumire de, proprietate de stat.
Solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat și să se constate că apelanta reclamantă are dreptul și la despăgubiri pentru valoarea utilajelor și mașinilor la valoarea lor de inventar dovedită la momentul preluării.
Intimata pârâtă, Primăria Municipiului Târgoviște a formulat o întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței instanței de fond, ca fiind legală și temeinică.
Examinând decizia apelată prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, curtea constată:
Prin contestația formulată de contestatoarea s-a solicitat anularea deciziei emisă de Primăria Municipiului Târgoviște nr. 5624/17 octombrie 2006 prin care a fost respinsă notificarea nr. 103/2001 și acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul - tipografie și mijloace fixe aparținând tipografiei.
Instanța fondului prin sentința civilă nr. 263 din 21 februarie 2008, admis contestația, a admis anularea dispoziției nr. 5624 din 17 octombrie 2006 emisă de intimată, a constatat că petenta este îndreptățită la plata despăgubirilor pentru 54. teren intravilan și construcția aferentă.
S-a respins capătul de cerere privind acordarea despăgubirilor pentru mijloace fixe aparținând tipografiei.
Apelanta contestatoare prin motivele de apel aduce critici hotărârii numai în ceea ce privește respingerea capătului de cerere privind mijloacele fixe.
Referitor la acest motiv de apel Curtea reține:
Actele depuse la dosarul cauzei respectiv, copia legalizată a Ordonanței nr. 160/7.VI.1946 aflată la fila 32 din dosar fond și nu fila 28, cererea 5286/7.06.1946, fișa de rol fiscal și procesul verbal de constatare nu atestă existența mijloacelor fixe, așa cum susține apelanta și anume:
Copia Ordonanței nr. 160/7.VI.1946 atestă că s-a dispus din oficiu radierea firmei ca urmare a încetării activității și va rămâne înmatriculată numai pentru construcție de tipografie și legătorie de cărți pe cont propriu.
Or, această mențiune nu poate fi reținută ca o dovadă a existenței mijloacelor fixe cum greșit susține apelanta.
Cererea 5286, fila 31 dosar fond, de asemenea, nu poate fi apreciat ca mijloc de probă pentru existența mijloacelor fixe, întrucât prin aceasta se solicită radierea firmei.
Procesul - verbal de constatare, fila 11 din dosar se referă la sediul întreprinderii construcție, obiect principal de activitate, felul activității dar nu a existenței mijloacelor fixe.
Nici fișa de rol fiscal nu aduce elemente noi în existența bunurilor solicitate.
În concluzie conținutul actelor sus enumerate nu fac dovada existenței mijloacelor fixe și ca urmare în mod corect instanța fondului a respins capătul de cerere privind acordarea de despăgubiri și pentru aceste bunuri.
La instanța de apel s-a depus în sensul susținerii motivelor de apel copia cărții de muncă, a lui care atestă că a fost angajat la "" având calitatea de cotizant până în anul 1948.
Or, aceste mențiuni nu prezumă existența mijloacelor fixe, în sensul acordării despăgubirilor solicitate de apelantă.
Pentru aceasta, trebuiau administrate probe concludente din care să rezulte cert existența mijloacelor fixe și posibilitatea individualizării acestora.
Cum, în cauză nu s-au administrat probe concludente și pertinente care să ateste existența și a mijloacelor fixe, Curtea în baza art. 296 Cod procedură civilă va respinge apelul ca nefondat și va păstra ca legală și temeinică sentința pronunțată de instanța fondului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul ca nefondat declarat de reclamanta domiciliată în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței civile nr. 263 din 21 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâta Primăria Municipiului Târgoviște, județul
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 28 mai 2008.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Operator de date cu character personal
Notificare nr. 3120
Red. MD
Tehnored.CN
4 expl./17.06.2008
nr- Trib.
Președinte:Maria David
Judecători:Maria David, Elena Costea
