Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 571/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA Nr.571
Ședința publică din data de 28 mai 2008
PREȘEDINTE: Maria David
JUDECĂTORI: Maria David, Elena Costea Constanța Pană
- C -
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de pârâta -, domiciliată în com. sat str. -. - nr. 51 jud. D și reședința în B- -9.2.3.52, sector 3, împotriva deciziei civile nr.553 din 7 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamanta, domiciliată în com. sat, jud. D, precum și pârâții, domiciliată în com. sat, jud. D, ambii domiciliați în com., jud. D, Comisia Locală de Fond Funciar, jud. D și Comisia județeană D de Fond Funciar, cu sediul în Târgoviște, jud.
Recursul a fost timbrat conform chitanței nr. - din 23 aprilie 2008 în valoare de 9,50 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,15 lei, anulate și atașate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta-pârâtă - reprezentată de avocat din cadrul Baroului B, conform împuternicirii avocațiale nr. 48258 din 23 aprilie 2008, intimata reclamantă reprezentată de avocat din cadrul Baroului D conform împuternicirii avocațiale nr. 23/2008, lipsind intimații-pârâți, Comisia Locală de Fond Funciar și Comisia Județeană D de Fond Funciar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se că, prin serviciul registratură, s-a depus de către intimata reclamantă întâmpinare, înregistrată sub nr. 5229/6.05.2008.
Avocat pentru recurenta pârâtă depune la dosar copia unui înscris care, de altfel se află la dosarul cauzei, nu este un înscris nou și arată că alte cereri nu mai are de formulat solicitând cuvântul în dezbateri.
Avocat având cuvântul pentru intimata reclamantă arată că alte cereri nu mai are de formulat solicitând cuvântul în dezbateri.
Curtea ia act de declarația părților prezente, prin apărători, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat având cuvântul pentru recurenta pârâtă susține oral toate motivele de recurs,prevăzute de art. 304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă susținând că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină, hotărârea cuprinde motive contradictorii și este lipsită de temei legal.
A arătat că în mod greșit prima instanță a reținut prin încheierea pronunțată la data de 27.07.2006 că imobilul compus din 5 camere situat pe terenul - construcții, în suprafață de 421 mp a fost construit de reclamantă, că imobilul respectiv a fost edificat de defunctul și în mod greșit a fost scos de la masa de partaj, fiind adusă la masa de partaj numai casa cu 3 camere și terenul în suprafață de 250.
Cu privire la conținutul raportului de expertiză din care reiese că atribuirea terenului s-a făcut în varianta acceptată de apelantă și de reclamanta-intimată, a fost contestat de apelantă prin obiecțiunile formulate, obiecțiuni admise de instanța de fond, fapt pentru care expertul a întocmit completarea și introducerea unei noi variante de lotizare. În concluzie instanța de apel a greșit atunci când apreciază că varianta propusă de expert a fost acceptată de apelantă.
În ceea ce privește cererea în nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr. 329/1986, apreciază că a rămas nesoluționată, instanța de fond s-a pronunțat numai sub aspectul excepției prescriptibilității dreptului de a cere anularea acestui act.
Pentru toate motivele arătate și dezvoltate pe larg în cererea de recurs, solicită admiterea recursului modificarea deciziei recurate în sensul admiterii apelului așa cum a fost formulat. Cu cheltuieli de judecată.
Avocat având cuvântul pentru intimata reclamantă solicită respingerea recursului ca nefondat menținerea deciziei pronunțată de instanța de apel, a sentinței pronunțate de instanța de fond precum și a încheierii de admitere în principiu ca fiind temeinice și legale, susținând că hotărârile nu pot fi modificate deoarece nu există contradicție între considerente și dispozitiv, fiind pe deplin motivate și ca atare temeinice și legale.
Instanța de recurs în baza art. 312 Cod procedură civilă poate modifica sau casa hotărârea în tot sau în parte, numai pe baza probelor administrate la instanța de fond sau apel.
Mai arată că deși în drept sunt invocate dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă, recurenta nu structurează motivele de recurs, făcând o relatare generică a situație de fapt de la instanța de fond și instanța de apel.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față;
Prin acțiunea înregistrată sub nr.226/27.01.2005, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții -, și -, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună partajarea averii succesorale privind bunurile rămase la decesul defunctului, decedat la 01.04.1986, cu ultim domiciliu în comuna, județul D, să se constate că aceeași reclamantă este proprietara exclusivă a unui imobil casă, compus din 5 camere și bucătărie, construit din paiantă, învelit cu carton și situat pe terenul în suprafață de 421 mp. reconstituit prin titlul de proprietate nr.72779/1996, emis de Comisia Județeană D pe numele tatălui său și, de asemenea să fie obligați pârâții în solidar la plata cheltuielilor de judecată.
In motivarea acțiunii s-a arătat că la data de 01.04.1986 a decedat numitul, cu ultim domiciliu în comuna, sat, județul D, iar moștenitorii cu vocație succesorală la data decesului au fost:, reclamanta în calitate de fiică, - -pârâta-fiica, -fiica decedată, cu moștenitori:, și Linica, nepoți de fiică ai defunctului.
S-a mai arătat că la decesul defunctului au rămas următoarele bunuri: o casă de locuit compusă din 3 camere și un hol, construită din paiantă, învelită cu tablă; suprafața totală de 17.100 mp teren reconstituit prin titlul de proprietate nr.72779/09.10.1996, din care 13.376 mp teren arabil extravilan și 3.728 mp teren intravilan, identificat prin titlul de proprietate mai sus arătat.
Reclamanta a solicitat să se constate că imobilul casă de locuit este construit prin contribuția exclusivă a sa și a soțului său, începând din anul 1971 și în 1973, moment în care a fost înscrisă în evidențele primăriei (registrul agricol), imobil ce este situat pe suprafața de 421 mp teren intravilan curți-construcții, reconstruit prin titlul de proprietate numărul 72779/1996, tatălui său.
La data de 16.03.2005, reclamanta a depus o cerere completatoare, prin care a arătat că solicită anularea certificatului de moștenitor nr.329/19.03.1986, eliberat de notariatul de Stat D, deoarece la masa succesorală au fost trecute bunuri ce aparțineau tatălui său -, bunuri ce trebuiau partajate între toți moștenitorii, așa cum a solicitat prin acțiunea principală, precizând că a luat cunoștință de existența acestui certificat de moștenitor la data de 28.02.2005, când pârâta - l-a depus la dosar, odată cu întâmpinarea.
Reclamanta a arătat că - a locuit în gospodăria părinților săi fiind căsătorit cu sora sa - și prin urmare în raport de defunct are calitate de ginere și că dintr-o eroare, în certificatul de moștenitor au fost trecute bunurile părinților săi, dată fiind și situația că terenul este evidențiat în titlul de proprietate nr.72779/2006.
Pe cale de cerere reconvențională, pârâta - solicită ca în situația în care instanța va reține că suprafața de teren menționată ca masă succesorală în certificatul de moștenitor a cărui anulare se solicită, face parte integrantă din titlul de proprietate nr.72779/1996, să se dispună modificarea titlului de proprietate sus menționat, în sensul reducerii suprafeței de 250 mp teren curți construcții care este menționată în masa bunurilor succesorale și constatată prin certificatul de moștenitor a cărui anulare se solicită din suprafața totală de teren de 1 ha și 1.700 mp primită de către reclamantă și pârâta -, prin reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma defunctului.
Pârâta a precizat că pârâții, și ( Linica) sunt nepoți de soră, iar părinții lor au stăpânit încă de la căsătorie și la deces imobilele menționate, iar în prezent acesta este stăpânit de către pârâta.
La data de 21.04.2005, pârâtele, au depus la dosar cerere reconvențională prin care au solicitat a fi adusă la masa de partaj imobilul casă, compus din 5 camere, construit din paiantă care a fost construit de.
Prin sentința civilă nr.995/05.04.2007 Judecătoria Răcaria admis în parte cererea principală și a dispus partajarea bunurilor conform raportului de expertiză tehnică cumulativă în varianta
Pentru a pronunța această sentință civilă, instanța de fond a reținut că după pronunțarea încheierii interlocutorii din data de 27.07.2006 s-au desemnat în cauză experți în specialitatea construcții și topografie pentru evaluarea bunurilor succesorale și propuneri de lotizare și că, lotizarea conform variantei I din raportul de expertiză cumulativă satisface în mod optim principiul partajării cât mai comode în natură a bunurilor, cât și criteriile enumerate de dispozițiile art.6739Cod proc.civilă, inclusiv cele privind posesia și acordul părților.
Împotriva sentinței civile au declarat apel pârâții, și și pârâta -.
Apelanții-pârâți, și au arătat că acțiunea în anularea certificatului de moștenitor este prescrisă, că la eliberarea certificatului de moștenitor au fost asistați de către reclamantă, fiind desemnată de autoritatea tutelară să le reprezinte interesele și, că, au făcut dovada că imobilul casă a aparținut autorului lor.
In dezvoltarea motivelor de apel, pârâta - a arătat că în mod greșit prima instanță a reținut prin încheierea pronunțată la data de 27.07.2006, că imobilul compus din 5 camere situat pe terenul curți-construcții, în suprafață de 421 mp a fost construit de reclamantă, că imobilul respectiv a fost edificat de defunctul,că reclamanta s-a mutat în imobil după despărțirea de primul soț, iar cu actualul soț a extins casa, în sensul că a mai construit o cameră și a efectuat finisaje exterioare, că a fost prejudiciată prin modul de atribuire a bunurilor, că imobilul casă de locuit pe care îl deține în exclusivitate pârâta este situat pe terenul ce i-a fost atribuit și că, o astfel de situație este generatoare de un alt litigiu pentru crearea unei servituți de trecere.
In termen legal reclamanta a formulat întâmpinare prin care arată că excepția prescripției dreptului la acțiune trebuie respinsă, întrucât cererea completatoare vizează o nulitate absolută a certificatului de moștenitor nr.329/1986 fiind fraudată legea prin introducerea la masa de partaj a bunurilor ce au aparținut defunctului, că fiind vorba de o nulitate absolută acțiunea este imprescriptibilă, că la data deschiderii procedurii succesorale notariatul de stat era obligat să întocmească un inventar al bunurilor, întocmind în acest sens un proces verbal, că trebuiau respectate dispozițiile art.3, 9 și 22 din decretul nr.40/20.01.1953 și că nu a fost motivată încheierea finală, că nu a avut cunoștință de existența certificatului de moștenitor, decât la momentul când înscrisul a fost depus la dosarul cauzei, că pârâtele nu au dovedit cu nici un mijloc de probă, că autorul acestora era proprietarul bunurilor și că, reconstituirea dreptului de proprietate a fost solicitat numai de ea și pârâta -.
Prin decizia civilă nr.553 din 7.XII.2007, Tribunalul Dâmbovițaa respins apelurile formulate de pârâți, păstrând sentința civilă a instanței de fond.
Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut următoarele:
Referitor la apelul formulat de pârâtele, și acesta este neîntemeiat.
Primul motiv de apel, potrivit căruia acțiunea în anulare a certificatului de moștenitor este prescrisă nu poate fi reținut.
Prescripția este inoperantă în cauză având în vedere că reclamanta este terț față de certificatul de moștenitor, iar motivul invocat se referă la cuprinderea în certificatul de moștenitor a imobilului ce a rămas de pe urma autorului reclamantei și prin urmare este exclusă în situația dată reținerea prescripției așa cum în mod corect a procedat prima instanță.
Chiar dacă dispozițiile art.88 din Legea nr.36/1995, privind notarii publici folosește termenul de anulare în ce privește certificatul de moștenitor, nu poate fi exclusă posibilitatea că astfel de acte juridice să fie afectate și de cauze de nulitate absolută.
C de al doilea motiv de apel este de asemenea neîntemeiat.
Din depozițiile martorilor audiați la solicitarea reclamantei, cât și din interogatoriul luat pârâtei - reiese că imobilul compus din 3 camere a aparținut defunctului.
In ce privește apelul formulat de către pârâta - și acestea este neîntemeiat.
Critica vizând nereținerea la masa de partaj a imobilului compus din 5 camere nu poate fi reținută pentru că, însăși apelanta recunoaște la interogatoriu că imobilul respectiv a fost construit de către reclamantă, recunoaștere ce se coroborează și cu depozițiile martorilor audiați la solicitarea reclamantei.
Cu privire la modul de atribuire a bunurilor succesorale se constată că prima instanță a avut în vedere la alegerea variantei de lotizare criteriile prevăzute de art.6739Cod procedură civilă, iar pe de altă parte din conținutul raportului de expertiză în specialitatea topografie reiese că atribuirea terenului
s-a făcut în varianta acceptată de apelantă și de reclamanta-intimată.
Împrejurarea potrivit căreia imobilul casă atribuit pârâtei este situat pe terenul repartizat în lotul apelantei nu poate constitui temei pentru admiterea apelului, câtă vreme există posibilitatea creierii unei servituți de trecere și nici partajarea bunurilor în varianta a III-a, așa cum a solicitat apelanta la instanța de fond, nu poate constitui fundament pentru admiterea apelului, dat fiind modul de posesie al imobilului casă.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta -, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie susținând că sunt incidente dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă, hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină, fiind lipsită de temei legal, reluându-se în continuare motivele invocate în apel și disp.art. 261 pct.5 Cod procedură civilă.
Astfel se critică încheierea pronunțată în 27.07.2006 și sentința civilă nr. 995/2007, unde se reține că imobilul casă de locuit format din 5 camere situat pe terenul curți-construcții de 421. a fost construit de reclamantă cu acordul autorului său împreună cu fostul soț și că a existat bună-credință la acel moment, ulterior ca fiind exclusă de la partaj.
Se mai solicită excluderea de la masa de partaj a suprafeței de 250. din Titlul de proprietate nr.72779/1996.
O altă critică vizează greșita apreciere a probatoriilor administrate, atunci când imobilul mai sus descris a fost exclus de la partaj, instanța prin considerentele deciziei încălcând dispozițiile art. 261 pct.5 Cod procedură civilă în sensul că nu se arată motivele de fapt și de drept care i-au formulat convingerea pentru soluția dată.
Instanța de apel greșește și atunci când arată ca varianta de lotizare propusă de expert a fost acceptată de apelanta-pârâtă, dacă ar fi fost așa, atunci aceasta nu ar mai fi formulat obiecțiuni la raportul de expertiză.
Referitor la cererea având ca obiect nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr. 329/1986 aceasta a rămas nesoluționată, arată recurenta - pârâtă instanța pronunțându-se numai sub aspectul excepției prescripției dreptului de a cere anularea acestui act nepronunțându-se explicit cu privire la acesta, ceea ce duce la concluzia că la masa succesorală rămasă de pe urma defunctului a fost adus un imobil care face obiectul succesiunii de pe urma defunctului -, actul de moștenitor a rămas valabil în urma altei dispoziții contrare.
Se solicită admiterea recursului, modificarea deciziei din apel potrivit criticilor invocate.
Intimata-reclamantă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat răspunzând punctual criticilor invocate (filele 23-23 dosar recurs).
Curtea, examinând decizia recurată, prin prisma criticilor invocate actelor și lucrărilor dosarului dispozițiilor legale ce au incidență în soluționarea cauzei constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Este nefondată critica potrivit căreia instanța de apel nu a reținut la masa de partaj imobilul format din 5 camere și anexe situat pe o suprafață de teren de 421. reconstituit prin titlul de proprietate nr. 72779/1996, deoarece din probele administrate a rezultat că acest imobil a fost construit de către intimata-reclamantă împreună cu soțul său.
De altfel, verificând interogatoriul luat recurentei pârâte la instanța de fond (fila 204 dosar ) aceasta recunoaște faptul că reclamanta este cea care a construit casa cu cinci camere în care locuiește în prezent, interogatoriu care se coroborează cu toate celelalte probatorii administrate.
Cu privire la modificarea titlului de proprietate nr. 72779/1996 emis în baza legii nr. 18/1991, în sensul reducerii suprafeței de 250. ( excluderea acestuia de la partaj) și această critică este nefondată deoarece acest teren a aparținut defunctului, face parte din masa de împărțit împreună cu imobilul casă de locuit compus din trei camere edificat de defunct, aspecte recunoscute de recurenta - pârâtă la interogatoriul luat la instanța de fond (fila 204 dosar ).
Nefondată este și critica privind încălcarea dispozițiilor art. 261 pct. 5 Cod procedură civilă, în sensul că nu sunt arătate motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței de apel cu privire la soluția dată, deoarece verificând decizia din apel se poate vedea că sunt analizate toate criticile invocate și se răspunde în concret acestora.
De asemenea este nefondată și critica privind faptul că cererea privind anularea certificatului de moștenitor nr. 329/1996 a rămas nesoluționată deoarece instanța s-a pronunțat pe excepția prescripției dreptului la acțiune deoarece verificând actele și lucrările dosarului se poate vedea că instanța a motivat amplu acest aspect (hotărârea instanței de fond filele 220-224 dosar ) menținută ca atare în apel.
Cu privire la modul de lotizare și atribuire a bunurilor rămase de pe urma defunctului, la alegerea variantei omologate de instanță au fost avute în vedere criteriile prevăzute de dispozițiile art. 6739Cod procedură civilă, iar din conținutul raportului de expertiză topografică rezultă că atribuirea terenului s-a făcut în varianta acceptată de părți, recurenta - pârâtă și intimata - reclamantă (fila 247 dosar fond ).
Chiar dacă au fost încuviințate obiecțiunile la raportul de expertiză, verificând variantele propuse de expert ulterior față de cea inițială se poate vederea că acestea nu diferă foarte mult.
Rezultă, așadar, pentru considerentele mai sus expuse că recursul este nefondat urmând să fie respins, ca atare, în baza art. 312 alin.1 Cod procedură civilă.
Se va lua totodată act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Pentru aceste motive
În numele legii
Decide:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de pârâta -, domiciliată în com. sat str. -. - nr. 51 jud. D și reședința în B- -9.2.3.52, sector 3, împotriva deciziei civile nr.553 din 7 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamanta, domiciliată în com. sat, jud. D, precum și pârâții, domiciliată în com. sat, jud. D, ambii domiciliați în com., jud. D, Comisia Locală de Fond Funciar, jud. D și Comisia județeană D de Fond Funciar, cu sediul în Târgoviște, jud.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 28 mai 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Maria David, Elena Costea Constanța Pană
- - - - C -
GREFIER,
- -
Red. CP
Tehnored.CN
2ex.
9.06.2008
226/2005 Judecătoria Răcari
a- Tribunalul Dâmbovița
,
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
Președinte:Maria DavidJudecători:Maria David, Elena Costea Constanța Pană
