Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 156/2009. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIE Nr. 156

Ședința publică de la 21 Octombrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Viorica Olariu

JUDECĂTOR 2: Cristiana Angelescu

Grefier: - -

S-a luat în examinare cererea de apel formulată de Primarul municipiului I împotriva sentinței civile nr. 653 din 13 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Iași,în contradictoriu cu intimata,având ca obiect Legea nr. 10/2001.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru intimata,lipsă fiind reprezentantul apelantului Primarul municipiului

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că apelul este la al doilea termen de judecată; se solicită judecata în lipsă; prin serviciul de registratură s-a depus întâmpinare formulată de intimata,duplicatul fiind comunicat de instanță și apelantului Primarul municipiului I spre luare la cunoștință,conform procesului verbal aflat la fila 19 dosar.

La interpelarea instanței,avocat pentru intimata susține că nu are alte cereri de formulat.

Instanța,din oficiu,pune în discuție necesitatea efectuării unei expertize topografice în cadrul apelului formulat de Primarul municipiului I,expertiză ce nu a fost însă solicitată de către apelant.

La interpelarea instanței,avocat pentru intimata susține că nu solicită proba cu efectuarea unei expertize topografice.

Nemaifiind alte cereri de formulat,instanța consideră apelul în stare de judecată și dă cuvântul la dezbateri.

Avocat pentru intimata având cuvântul,solicită respingerea apelului formulat de Primarul municipiului I și menținerea sentinței Tribunalului Iași ca fiind legală și temeinică.

Apărătorul apreciază că în mod corect instanța de fond a admis cererea formulată de reclamanta,a anulat Dispoziția nr. 2207 din 01 noiembrie 2007 emisă de Primarul municipiului, a constatat că reclamanta este persoană îndreptățită la restituirea imobilului compus din teren în suprafață de 4094,50 mp și a dispus restituirea în natură a imobilului - teren în suprafață de 4094,50 mp identificat în planul de situație planșa 1 anexă la raportul de expertiză și la răspunsul la obiecțiuni.

Arată că pentru a pronunța această hotărâre,instanța de fond a avut în vedere probele administrate în cauză,respectiv înscrisuri și expertiză topometrică,probe din care rezultă că reclamanta - intimată este singura moștenitoare a lui -, ce a avut în proprietate suprafața de teren notificată,suprafață ce face parte din suprafața de 1 ha a cărei folosință a fost preluată de stat prin Decretul nr. 115/1959.

Față de dispozițiile acestui decret,care nu a preluat decât folosința terenului nu și proprietatea,instanța a constatat că în cauză este vorba de o preluare abuzivă a imobilului de către stat,fără titlu valabil și în aceste condiții autorii reclamantei și reclamanta,în calitate de moștenitor,își păstrează calitatea de proprietar avută la data preluării. Din raportul de expertiză efectuat în cauză rezultă faptul că terenul poate fi restituit în totalitate în natură.

Avocat susține că în întâmpinarea depusă la dosar a analizat punctual fiecare afirmație făcută de apelant prin motivele de apel,afirmații ce sunt contrazise de probele administrate în cauză.

Apărătorul susține că imobilul ce face obiectul notificării nu a fost preluat și în baza Decretului nr. 443/1961,ci numai în baza Decretului 115/1959,fapt ce rezultă cu claritate din raportul de expertiză întocmit de expertul,în care se menționează că suprafața de teren de 4094,50 mp solicitată prin notificare nu este proprietate de stat așa cum se arată în dispoziție și cum se susține în continuare în motivele de apel și a fost preluată în baza Decretului nr. 115/1959.

Avocat susține că în conformitate cu răspunsul la obiecțiuni pe terenul notificat nu s-au identificat detalii de sistematizare și în consecință terenul poate fi restituit în totalitate în natură,astfel încât susținerile apelantului în sensul că restituirea în natură a terenului notificat nu este posibilă sunt nefondate.

Solicită respingerea apelului,cu cheltuieli de judecată,depunând în acest sens chitanța reprezentând dovada achitării onorariului de avocat.

Declarându-se dezbaterile închise,după deliberare,

CURTEA DE APEL:

Asupra apelului civil de față;

Prin sentința civilă 653 din 13.04.2009 a Tribunalului Iașis -a admis cererea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului Anulează dispoziția nr. 2207 din 1 noiembrie 2007 emisă de pârât. Constată că reclamanta este persoană îndreptățită la restituirea imobilului compus din teren în suprafață de 4094,50 ce a fost situat în I,-. Dispune restituirea în natură a imobilului - teren în suprafață de 4094,50 situată în I- identificat în planul de situație - planșa 1 - anexă la raportul de expertiză și la răspunsul la obiecțiuni (care face parte integrantă din prezenta hotărâre) în punctele 5, 6, 7, 8, 50, 48, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 44, 45, 46, 47, 49, 51, 52, 53, 54. Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 6000 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că:

Prin dispoziția nr. 2207 din 1.11.2007 emisă de pârât s-a respins notificarea formulată de reclamanta prin care aceasta solicită restituirea în natură a imobilului - teren în suprafață de 4094,50 situat în I,- dispunându-se acordarea de măsuri reparatorii constând în despăgubiri în baza legii speciale constând în despăgubiri în baza legii speciale doar pentru diferența de teren de 1172,60 întrucât pentru această suprafață se face dovada că este persoană îndreptățită și pe de altă parte terenul nu poate fi restituit în natură, fiind ocupat de proprietăți particulare dobândită în baza Legii 18/1991.

Din înscrisurile depuse în cauză se reține că reclamanta este persoană îndreptățită să solicite măsuri reparatorii constând în restituirea în natură pentru imobilul compus din teren în suprafață de 4094,50 situat în-.

Potrivit referatului nr. 67987/9.11.2007 al Primăriei I, în baza căruia s-a emis dispoziția) terenul solicitat de reclamantă prin notificare (4094,50 ) face parte din terenul de 1 ha. a cărui folosință a fost preluată de stat prin 115/1959.

Instanța reține că potrivit art. 2 115/1959 și schiței anexă la acesta, terenurile aparținând chiriașilor a căror întindere depășește puterea lor de muncă și a familiei lor, vor trece în folosința gospodăriilor agricole colective dau alte organizații agricole socialiste.

Față de aceste dispoziții în temeiul cărora s-a făcut preluarea imobilului în litigiu, instanța reține că în cauză a fost o preluare abuzivă a unui imobil de către stat fără titlu valabil și în aceste condiții autorii reclamantei și reclamanta, în calitate de moștenitor, își păstrează calitatea de proprietar avută la data preluării.

Potrivit răspunsului expertului la obiecțiunile formulate la expertiza efectuată în cauză, terenul a cărui retrocedare se solicită în suprafață de 4094,54 poate fi restituit în totalitate în natură.

În consecință, se va admite acțiunea reclamantei, va anula dispoziția contestată și va dispune restituirea în natură a imobilului identificat în planșa anexă la expertiză.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel Primarul Municipiului I criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, motivat de faptul că în mod greșit s-a dispus restituirea în natură a suprafeței de 4094,50 deoarece parte din această suprafață nu este deținută de municipiul I, neputând fi restituită, având în vedere și faptul că suprafața de 168 este proprietatea particulară și dispoziția emisă este legală și temeinică și se impune a fi menținută.

Apelul este nefondat.

Verificând actele și lucrările dosarului, instanța de apel reține că:

Prin acțiunea introductivă de instanță, reclamanta a formulat contestație împotriva dispoziției nr. 2207 din 1.11.2007 a Primarului municipiului I prin care i s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale pentru suprafața de 1172,60 situată în I,-, deoarece preluarea fiind făcută fără titlu, restituirea în natură este posibilă potrivit art. 2 alin. 2 Legea 10/2001, cu atât mai mult cu cât terenul fiind preluat în baza 115/1959, statul a preluat doar dreptul de folosință nu și de proprietate, încât această suprafață de teren nu a ieșit practic niciodată din patrimoniul proprietarilor deposedați.

Astfel, potrivit art. 2 alin. 2 din Legea 10/2001, modificată, persoanele ale căror imobile au fost preluate fără titlu valabil își păstrează calitatea de proprietar avută la data preluării, pe care o exercită după primirea deciziei sau hotărârii judecătorești de restituire conform prevederilor prezentei legi.

În speță, din probele administrate, rezultă că reclamanta este persoană îndreptățită să solicite măsuri reparatorii, constând în restituirea în natură a suprafeței de 4094,50 situată în I,-.

Potrivit răspunsului la obiecțiunile făcute la expertiza întocmită în cauză, rezultă că la terenul în litigiu nu s-au identificat detalii de sistematizare și că terenul solicitat poate fi restituit în totalitate în natură, conform punctelor de pe conturul suprafeței de 4094,50 din planul de situație anexat la raportul de expertiză.

Criticile formulate prin motivele de apel sunt nefondate, apelantul reluând susținerile din referatul nr. 67987 din 9.11.2001 ce a stat la baza emiterii dispoziției contestate, susțineri ce au fost contrazise de probele administrate în cauză de instanța de fond, în apel, apelantul nesolicitând alte probe.

Pentru toate aceste considerente, raportat la motivele de apel care sunt nefondate, în conformitate cu dispozițiile art. 296 Cod procedură civilă urmează a se respinge apelul formulat de Primarul Municipiului I împotriva sentinței civile 653 din 13 aprilie 2009 a Tribunalului Iași pe care o va păstra.

Conform art. 274 Cod procedură civilă urmează a obliga apelantul să plătească intimatei suma de 3000 lei cheltuieli de judecată în apel reprezentând onorariu avocat ales.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul formulat de Primarul municipiului I împotriva sentinței civile nr. 653 din 13.04.2009 a Tribunalului Iași, pe care o păstrează.

Obligă apelantul să plătească intimatei suma de 3000 lei cheltuieli de judecată în apel.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 21.10.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

- - - - - -

Red.

Tehnored.

02 ex.

18.11.2009

Tribunalul Iași

Jud.

Președinte:Viorica Olariu
Judecători:Viorica Olariu, Cristiana Angelescu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 156/2009. Curtea de Apel Iasi