Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 162/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 162/
Ședința publică din 25 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Irina Tănase JUDECĂTOR 2: Lică Togan
Judecător: - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul declarat de pârâții MUNICIPIUL CURTEA DE A, PRIMĂRIA CURTEA DE și PRIMARUL MUNICIPIULUI CURTEA DE A, împotriva sentinței civile nr.105 din 28 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns apelanții- pârâți PRIMARUL CURTEA DE A G, MUNICIPIUL CURTEA DE A REPREZENTAT PRIN PRIMAR și PRIMĂRIA CURTEA DE A -REPREZENTATĂ PRIN PRIMAR prin consilier juridic în baza delegației depusă la dosar și intimatul - reclamant prin avocat Al..
Procedura, legal îndeplinită.
Apelul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat Al. pentru intimatul- reclamant a depus la dosar întâmpinare cu caracter de concluzii scrise.
Părțile prezente, având pe rând cuvântul susțin că nu au cereri prealabile de formulat.
Curtea constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Reprezentanta apelantelor- pârâte, având cuvântul susține oral apelul așa cum a fost motivat în scris și solicită admiterea lui, modificarea hotărârii instanței de fond în sensul acordării reclamantului de despăgubiri doar pentru ceea ce a solicitat prin notificare, respectiv pentru suprafața de 187.
Avocat Al. având cuvântul pentru intimatul- reclamant solicită respingerea apelului și menținerea soluției pronunțată de Tribunalul Argeș ca fiind legală și temeinică, pentru motivele invocate în concluziile scrise depuse la dosar pe care le-a susținut pe larg în ședință publică.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra apelului civil de față:
Constată că, prin acțiunea înregistrată la data de 26.05.2008, la Tribunalul Argeș, reclamantul a solicitat anularea Dispoziției nr.584/05.05.2008 emisă de Primarul Municipiului Curtea de A și restituirea în natură terenului de 187. situat în Curtea de A,-, sau restituirea terenului pe alt amplasament aflat la dispoziția pârâților.
În subsidiar, reclamantul a solicitat acordarea de despăgubiri în condițiile Legii speciale, pentru terenul de 187. în loc de 150. cât s-a stabilit prin dispoziția atacată, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, în calitate de moștenitor al defuncților și, a notificat pe pârâții Primăria Curtea de A și Primarul Municipiului Curtea de A, solicitând restituirea terenului și a construcțiilor în suprafață de 109,04. ce au existat pe teren, în prezent demolate.
S-a arătat că imobilele au fost expropriate, prin Decretul nr.165/1979, iar dispoziția emisă este nelegală în condițiile în care terenul este liber, iar suprafața expropriată a fost mai mare.
Prin cererea formulată la data de 18.09.2008, reclamantul a completat acțiunea în sensul că a chemat în judecată, în calitate de pârât și Municipiul Curtea de A, prin primar, față de dispozițiile art.20 alin.3 din Legea nr.10/2001.
Prin cererea formulată la data de 02.04.2009, reclamantul și-a precizat acțiunea arătând că solicită restituirea în natură a suprafeței de 300. teren, iar în subsidiar acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale pentru același teren.
În motivarea cererii de precizare a acțiunii, reclamantul a arătat că precizarea acțiunii este determinată de adeverința nr.1289/26.01.2007 anexată de pârâți la întâmpinare, de adeverința nr.16337/27.11.2001 și de certificatul de rol fiscal eliberat în anul 1979.
Prin notele scrise depuse la dosar la termenul de judecată din 21.05.2009, reclamantul a arătat că își majorează câtimea obiectului acțiunii la suprafața de 370. precizare consemnată și în încheierea de ședință de la acel termen.
Prin întâmpinarea depusă în cauză, Primarul Municipiului Curtea de Aai nvocat lipsa calității procesuale pasive a Primăriei Municipiului Curtea de A, iar pe fondul cauzei a arătat că terenul solicitat este ocupat în totalitate de lucrările pentru care s-a dispus exproprierea și nu există posibilitatea atribuirii terenului pe alt amplasament, neexistând teren liber.
Tribunalul Argeș, prin sentința civilă nr.105/28.05.2009, a admis acțiunea și modificat în parte Dispoziția nr.584/2008 emisă de Primarul Municipiului Curtea de A, doar cu privire la terenul aferent construcției demolate.
S-a constatat că reclamantul este îndreptățit la restituirea în natură a terenului de 155. evidențiat prin punctele B-C-D-E-B și hașurat cu galben în schița raportului de expertiză întocmit de expert (ce face parte integrantă din prezenta hotărâre), precum și la acordarea de despăgubiri, în condițiile Legii nr.10/2001 (prin luarea în calcul și a celor primite anterior, la valoarea actualizată) pentru diferența de suprafață de până la 370. imobil situat în municipiul Curtea de A, str.- - (fostă-).
Pârâtul Municipiul Curtea de Aaf ost obligat să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în sumă de 1000 lei.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:
Prin Dispoziția nr.584/05.05.2008 emisă de către Primarul Municipiului Curtea de A s-a propus acordarea de despăgubiri reclamantului, în condițiile Legii speciale privind stabilirea acestora ( titlul VII din Legea nr. 247/2005), pentru diferența dintre valoarea reală actualizată a construcției demolate în suprafață de 109,04. și terenul aferent acesteia de 150. (mărime specificată în cuprinsul adeverinței de rol agricol nr.1289/26.01.2007) și valoarea actualizată a despăgubirilor primite.
În decizia contestată s-a menționat că pentru diferența de 37. nu există dovezi ale dreptului de proprietate al reclamantului.
Prin adeverința nr.16337/27.11.2001 eliberată de Primăria Municipiului Curtea de A se atestă întinderea terenului autorului reclamantului, respectiv de 187. ce a fost expropriat împreună cu imobilul casă în suprafață de 109,04. prin Decretul nr.165/4.05.1979 (fila 9).
Potrivit art.24 alin.1 din Legea nr.10/2001, "în absența unor probe contrare, existența și după caz, întinderea dreptului de proprietate se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive (.)".
Așadar, stabilirea dreptului la despăgubiri doar pentru terenul de 150 fără a se ține seama de întreaga suprafață expropriată prin Decretul nr.165/1979, este nelegală.
Din certificatul Serviciului Financiar al Orașului Curtea de A reiese că în anul 1979 (același cu cel în care s-a emis actul normativ de expropriere) autorul reclamantului este evidențiat în "matricola pe clădiri și terenuri" cu suprafața de 300.( fila 11).
Și în registrele agricole din perioada 1974 - 1980 este menționată aceeași mărime a terenului din municipiul Curtea de A,- (adeverința nr.1289/26.01.2007 - fila 23).
Reclamantul a declarat că părinții săi, la momentul exproprierii, au primit suma de 19.827 lei (fila 27).
terenul, în raport de planul de situație, întocmit în anul 1963, de amplasamentul corpurilor de clădiri A și B existente la data aerofotografierii și prezentate în fișa imobilului la exproprierea din 1979, expertul desemnat în cauză a constatat că aceasta măsoară 370. ( marcat de punctele A-C-D-F-A).
În expertiză s-a precizat faptul că numai suprafața de 215.p (cuprinsă între punctele A-B-E-F-A) este afectată de zona funcțională a blocului și de carosabilă betonată, restul de 155. (dintre punctele B-C-D-E-B) fiind teren liber de construcții și detalii de sistematizare, cu destinație de spațiu (inclus în domeniul public al municipiului Curtea de A).
Chiar dacă doar terenul de 187. și construcția imobilului (ce a fost demolată ulterior) au fost menționate în anexa Decretului de expropriere din 1979, instanța, evaluând și aspectele expuse în expertiză, coroborate cu mențiunile din certificatul fiscal și din evidențele agricole, a concluzionat că suprafața totală preluată în fapt de către stat a fost de 370.
Întrucât terenul de 155. evidențiat prin punctele B-C-D-E-B și hașurat cu galben în schița raportului de expertiză, este liber și neafectat de detalii de sistematizare, ținând seama și de disp.art.9 din Legea nr.10/2001, tribunalul a constatat că reclamantul este îndreptățit la restituirea acestuia în natură, iar pentru diferența de suprafață de până la 370. în conformitate cu art.10 din Legea nr.10/2001, reclamantul este îndreptățit la acordarea de despăgubiri (din care vor fi deduse cele primite anterior de către părinții săi, la momentul exproprierii, în cuantum actualizat).
Împotriva acestei sentințe au formulat apel, în termen legal, pârâții criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie arătând, în esență, că reclamantul a solicitat prin notificare doar despăgubiri în condițiile legii speciale, nu și restituirea în natură a terenului, iar în privința dimensiunilor terenului reclamantul nu a depus acte din care să rezulte o suprafață peste cea de 187. pentru care a solicitat măsuri reparatorii prin notificare.
Apelul este nefondat.
Prima critică din apel este nefondată față de dispozițiile art.9 din Legea nr.10/2001 potrivit cărora, imobilele preluate în mod abuziv, indiferent în posesia cui se află în prezent, se restituie în natură în starea în care se află la data cererii de restituire și libere de orice sarcini.
Aceste dispoziții reglementează principiul restituirii în natură a imobilelor preluate în mod abuziv și doar în situația în care acestea nu mai sunt libere, în cazul terenurilor, sau au fost demolate, în cazul construcțiilor, se reglementează, prin aceeași lege, posibilitatea acordării măsurilor reparatorii prin echivalent.
Ca atare, dacă terenul solicitat de reclamant este liber, iar potrivit situației de fapt stabilită de instanța de fond prin expertiză tehnică terenul de 155. este liber, restituirea acestuia în natură se impunea cu prioritate, potrivit principiului reglementat de art.9 din Legea nr.10/2001 republicată.
Și cea de-a doua critică din apel este nefondată față de dispozițiile art.23 din Legea nr.10/2001, în forma aplicabilă de la data de 02.09.2005, potrivit cărora actele doveditoare ale dreptului de proprietate, precum și în cazul moștenitorilor cele care atestă această calitate și după caz, înscrisurile necesare evaluării pretențiilor de restituire, pot fi depuse până la data soluționării notificării.
Acest termen limită prevăzut de art.23 pentru depunerea actelor doveditoare și anume data soluționării notificării este exclusiv aplicabil pentru faza administrativă de soluționare a cererilor de restituire, etapă finalizată prin emiterea deciziei sau dispoziției prevăzute de art.21 din lege.
În absența unei reglementări distincte în legea specială, etapa jurisdicțională a contestației, în cadrul căreia se realizează de către instanță controlul legalității și temeiniciei deciziei sau dispoziției, urmează, sub aspectul probațiunii, regulile procesual civile de drept comun, iar titularul notificării poate complini lipsa actelor doveditoare din faza administrativă.
Ca atare, reclamantul putea depune actele doveditoare în etapa jurisdicțională a contestației.
În ceea ce privește dimensiunile terenului instanța de fond, având în vedere anexa decretului de expropriere, constatările și concluziile expertizei, precum și mențiunile din certificatele fiscale și agricole, a făcut o interpretare corectă a acestor probe, în sensul art.23 și 24 din Legea nr.10/2001, dispoziții ce se întregesc și cu cele ale art.22.1 din nr.HG498/2003 de aprobare a Normelor Metodologice de aplicare unitară a Legii nr.10/2001.
Potrivit tuturor acestor dispoziții, în această materie ce vizează retrocedarea imobilelor preluate, sintagma acte doveditoare ale dreptului de proprietate are un caracter asemănător, dar cu un conținut mai larg, decât în dreptul comun, astfel că reclamantul putea face dovada întinderii dreptului său de proprietate cu actele de la dosar.
Față de aceste considerente nu se poate reține că, în cauză, nu s-a făcut dovada dimensiunilor terenului peste limita celor 187. menționați prin notificare.
În consecință, curtea, în baza art.296 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat apelul de față.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâții MUNICIPIUL CURTEA DE A, PRIMĂRIA CURTEA DE și PRIMARUL MUNICIPIULUI CURTEA DE A, cu sediul în Curtea de A,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.105 din 28.05.2009 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-, intimat-reclamant fiind, domiciliat în Curtea de A,- C, județul
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
Președinte, Judecător,
- -, - -,
Grefier,
- -,
Red.
Tehnored.
Ex.6/10.12.2009.
Jud.fond:.
Președinte:Irina TănaseJudecători:Irina Tănase, Lică Togan
