Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 165/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL Operator 2928
SECTIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.165/A
Ședința publică din 15 iunie 2009
PREȘEDINTE: Marinela Giurgincă
JUDECĂTOR 2: Erica Nistor
GREFIER: - -
S-a luat în examinare apelul declarat de pârâtul Municipiul T prin Primar împotriva sentinței civile nr.3777/26.11.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanta, pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor reprezentat de și cu intervenientul SC SRL T, având ca obiect Legea nr.10/2001.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru reclamanta intimată, avocat, pentru pârâtul apelant Municipiul T prin Primar se prezintă consilier juridic, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura completă.
Apelul a fost declarat în termenul legal și este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
După deschiderea dezbaterilor și verificarea actelor și lucrărilor dosarului,nemaifiind alte cereri formulate, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.
Reprezentanta pârâtului apelant, consilier juridic, solicită admiterea apelului, în principal desființarea sentinței civile apelate și admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive Municipiului T, iar în subsidiar, schimbarea sentinței civile atacate, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată ca fiind netemeinică și nelegală, pentru motivele invocate în scris la dosar.
Reprezentantul reclamantei intimate, avocat, solicită respingerea apelului ca neîntemeiat și menținerea sentinței civile atacate ca legală și temeinică, conform întâmpinării depuse la dosar, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra apelului de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 25 martie 2008 pe rolul Tribunalului Timiș sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtii Municipiul T prin Primar si Statul R prin Ministerul Economiei si Finantelor, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea Dispozitiei nr.471 din 11.02.2008 emisă de Municipiul T prin Primar, in dosarul administrativ nr.1664 prin care s-a respins notificarea nr.581/09.11.2001, referitoare la imobilul situat in T,-, jud.T, inscris in cartea funciară nr.2579 T, sub nr.top 11876, transcris in CF col.- T, constând din casă si curte in-, cu părti comune indivize mentionate la pct.1 din Partea I-a a CF, in suprafață de 1250 mp, imobil transcris in urma dezmembrării in CF ind.- T, sub nr.top 11876/I, 11876/II, 11876/III, 11876/IV, si 11876/V; să se dispună, in principal restituirea in natură a imobilelor: cu nr.top 11876/III, constând din apartamentul nr.2, in corpul de clădire B din curte, compus din 1 cameră, bucătărie, alimente, o magazie in curte cu 4,18% generale, 52/1250 mp teren in folosință, 19,98% ale corpului B; cu nr.top 11876/V, constând din spatiu alimentatie publică, restaurant in corpul de clădire A, compus din 4 de mese, sala de protocol, bar, hol intrare, grup sanitar, duș, 8 magazii, bucătărie, 2 coridoare, spălătorie, 2 garderobe, cameră frig, birou, 2 grupuri sanitare, coborâre subsol, gradină de vară, terasă la parter, iar la subsol 3 de mese, bar, 2 coridoare, hol intrare, magazii, 65% generale, 820/1250 mp, teren in folosință si 82,95% ale corpului A (după cum este rectificat in CF - T); rectificarea CF 2579 T, sub nr.top 11876, CF col.- T si CF ind.- T, sub nr.top 11876/III si nr.top 11876/V, in sensul radierii dreptului de proprietate al Statului Român si înscrierea dreptului său de proprietate in cotă de 1/1, cu titlu de restituire imobil si moștenire; compensarea imobilelor instrăinate de Statul Român, constând din apartamentul 1A, inscris in nr.top 11876/I, apartamentul 1B, inscris in nr.top 11876/II si a apartamentului 10, inscris in nr.top 11876/IV in CF ind.- T, cu alte bunuri imobile aflate pe raza localității T de aceeasi valoare, urmând să dispună rectificarea CF, in sensul radierii dreptului de proprietate al Statului Român si inscrierii dreptului său de proprietate asupra acestor imobile in cota de 1/1.
În subsidiar a solicitat obligarea Primarului Municipiului T (ca entitate investită in baza Legii nr.10/2001) la emiterea unei Dispoziții, prin care să se dispună restituirea in natură a imobilelor ce nu au fost instrăinate chiriașilor, constând din nr.top 11876/III, constând din apartament nr.2 in corpul de clădire B din curte si nr. top 11876/V, constând din spațiu alimentație publică, restaurant in corpul de clădire A; obligarea Primarului Municipiului T la acordarea unor măsuri reparatorii care i se cuvin potrivit Legii nr.10/2001, in legătură cu apartamentele înstrăinate chiriașilor si a căror restituire nu mai este posibilă, prin compensare cu orice bunuri sau servicii disponibile pe care le va accepta (art. 1 alin 2 din Legea 10, raportat la art 1.7 din HG498/2003) sau sesizarea Comisiei superioare in vederea acordării de măsuri reparatorii echivalent în lei sau acțiuni.
La termenul din 11.06.2008, SC SRL a depus cerere de intervenție accesorie în interesul pârâtului Municipiul T prin Primar, solicitând respingerea contestației formulate de reclamantă.
În motivare, a arătat că are calitatea de chiriaș al pârâtului, astfel că intervenția este admisibilă, învederând că avocatul nu a prezentat o împuternicire avocațială semnată de reclamantă, cu număr de înregistrare, iar pe fond, contestația este neîntemeiată, întrucât certificatul de vacanță succesorală a fost menținut ca fiind perfect valabil prin decizia Curții de Apel Timișoara nr. 1416/R/19.11.2004.
Prin sentința civilă nr.3777/26.11.2008, Tribunalul Timișa admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statul R prin Ministerul Economiei si Finantelor si a respins actiunea in contradictoriu cu acest pârât.
A admis in parte actiunea principală si subsidiară formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâtul Municipiul T prin Primar și cu intervenienta accesorie SC SRL
A fost anulată Dispozitia nr.471/11.02.2008 emisă de Primarul Municipiului
A dispus restituirea in natură a imobilelor din T,-, jud.T, cu nr. top 11876/III, constând din "apartament nr.2, in corpul de clădire B din curte, compus din 1 cameră, bucătărie, alimente, magazie in curte, cu 4,18% generale, 52/1250 mp teren, 19,98% ale corpului B" si nr. top 11876/V, constând din "spatiu de alimentatie publică, restaurant in corpul de clădire A, compus din: 4 săli de mese, sală de protocol, bar,hol de intrare, grup sanitar, duș, 8 magazii, bucătărie, 2 coridoare, spălătorie, 2 garderobe, cameră frig, birou, 2 grupuri sanitare, coborâre subsol, grădină de vară, terasă la parter, iar la subsol: 3 săli de mese, bar, 2 coridoare, hol intrare, magazii, 65 % generale, 820/1250 mp teren si 82,95 % ale corpului
A dispus înscrierea dreptului de proprietate al reclamantei asupra imobilelor mentionate cu cotele aferente din părțile comune si teren, cu titlu de restituire in baza Legii nr.10/2001 si moștenire, in CF 2579 nr.top 11876, CF - si CF -.
A respins cererea de compensare a imobilelor înstrăinate de Statul Român: apartamentul l A, nr. top 11876/I; apartament 1B nr.top 11876/II, apartamentul 10, nr.top 11876/IV cu alte bunuri imobile aflate pe raza localității T, precum si cererea de radiere si înscriere a acestor drepturi in cartea funciară.
A respins ca rămasă fără obiect cererea privind obligarea pârâtului Municipiul T prin Primar să emită o nouă dispoziție.
A fost obligat pârâtul Municipiul T prin Primar să transmită dosarul administrativ Comisiei Centrale pentru stabilirea despăgubirilor pentru acordarea de despăgubiri bănești pentru imobilele înstrăinate (.1A, 1B, 10) din imobilul din T,-, jud.
A respins cererea de intervenție accesorie formulată de SC SRL.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin Notificarea nr. 581/09.11.2001, reclamanta prin avocat, cu împuternicire avocațială depusă în dosarul administrativ, a solicitat restituirea în natură a imobilului din T,-, înscris în CF vechi nr. 2579 T, nr. top. 11876 și CF nr. -, nr. top. 11876.
Prin Dispoziția nr. 471/11.02.2008, Primarul Municipiului Tar espins notificarea, motivat de faptul că din actele existente în dosar nu rezultă că imobilul notificat a fost preluat abuziv de Statul Român, ci prin succesiune vacantă, iar revendicatoarea nu a făcut dovada că certificatul de vacanță succesorală emis în favoarea Statului Român ar fi fost anulat. De asemenea, revendicatoarea prin mandatar, nici nu a făcut dovada că mandatarul acesteia avea împuternicire legală la momentul formulării notificării din partea revendicatoarei pentru a revendica imobilul în cauză.
Tribunalul constată însă că cele două motive nu pot fi reținute, în primul rând pentru faptul că notificarea a fost formulată prin avocat care a depus împuternicire avocațială, după cum orice lipsă a mandatului la momentul notificării și ulterior, până la soluționare a fost acoperită prin ratificare de către însăși reclamantă prezentă personal în instanță la termenul din 10.09.2008.
Sunt nejustificate și considerentele privind necesitatea anulării certificatului de vacanță succesorală, întrucât opțiunea de acceptare a moștenirii, manifestată prin notificarea formulată în baza Legii nr.10/2001 are drept efect înlăturarea statului de la succesiunea vacantă a fostului proprietar, lipsind de eficiență juridică însuși certificatul de vacanță succesorală și reactivând calitatea de succesor al celor în drept (decizia civilă nr. 3097/17.04.2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție ).
Potrivit disp. art. 4 alin. 2 din Legea nr.10/2001, de prevederile acestei legi beneficiază și moștenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptățite. Alineatul 3 al textului dispune că succesibilii care după data de 06.03.1945 nu au acceptat moștenirea, sunt repuși de drept în termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul legii. Tot astfel, cererea de restituire are valoare de acceptare a succesiunii pentru bunurile a căror restituire se solicită în temeiul acestui act normativ. Soluția legislativă are în vedere ipoteza comună când lipsa din patrimoniul defunctului a unor bunuri de valoare semnificativă nu i-a motivat pe succesibili să declanșeze dezbaterea succesiunii și să obțină actul ce atestă vocația de a succede în drepturile și obligațiile defunctului, respectiv certificatul de moștenitor.
Din această perspectivă practica judiciară și doctrina au statuat că, vocația la restituire nu este restrânsă decât cu privire la persoanele ce au renunțat expres la moștenire, legea acoperind ipoteza celor care nu au făcut acte de acceptare a moștenirii.
Reținând că notificarea formulată în baza art. 22 din lege în termen legal echivalează cu acceptarea succesiunii, această opțiune lipsește de eficiență actul prin care Statul Român a cules moștenirea rămasă de pe urma defunctului sub pretextul că aceasta ar fi fost vacantă.
Cât privește proba calității de persoană îndreptățită, prin actele depuse la dosarul cauzei, reclamanta a făcut pe deplin dovada faptului că este moștenitoarea autoarei și, respectiv autorului, fiind îndreptățită astfel la măsurile reparatorii prevăzute de lege. În acest sens sunt certificatele de moștenitor nr. 77/1961 depus la fila 70, sentința civilă nr.4014/12.02.2006 pronunțată de Judecătoria Timișoara depusă la fila 24, sentința civilă nr. 2376/12.04.1963 pronunțată de Tribunalul Popular T, depusă la filele 30-31.
De asemenea, imobilul a fost preluat abuziv în baza Decretului nr. 111/1951 prin decizia nr. 282/24.03.1965 depusă la fila 22, caracterul titlului statului fiind stabilit prin art. 2 alin. 1 lit. e din Legea nr.10/2001.
Din cărțile funciare depuse la filele 25-29 rezultă calitatea pârâtului Primarul Municipiului T de unitate deținătoare pentru două dintre apartamentele ce compun imobilul revendicat, respectiv cele cu nr. top 11876/III, constând din apartament nr.2, in corpul de clădire B din curte, compus din 1 cameră, bucătărie, alimente, magazie in curte, cu 4,18% generale, 52/1250 mp teren, 19,98% ale corpului B si nr. top 11876/V, constând din spațiu de alimentație publică, restaurant in corpul de clădire A, compus din 4 săli de mese, sala de protocol, bar, hol intrare, grup sanitar, duș, 8 magazii, bucătărie, 2 coridoare, spălătorie, 2 garderobe, cameră frig, birou, 2 grupuri sanitare, coborâre subsol, gradină de vară, terasă la parter, iar la subsol: 3 săli de mese, bar, 2 coridoare, hol intrare, magazii, 65 % generale, 820/1250 mp teren in folosință si 82,95 % ale corpului
Celelalte apartamente cu nr. 1A, 1 B și 10 sunt vândute în baza dispozițiilor Legii nr.112/1995, astfel că în lipsa desființării contractelor de vânzare-cumpărare acestea nu pot fi restituite în natură. Nu este posibilă nici compensarea cu alte bunuri imobile, întrucât pârâtul Primarul Municipiului Taî nvederat faptul că nu deține bunuri susceptibile de a fi acordate în compensare.
Deși reclamanta are cetățenie germană, dispozițiile OUG 184/2002 nu pot fi aplicate în sensul acordării doar a unui drept de folosință asupra terenului aferent imobilelor restituite în natură, întrucât conform art. 2 alin. 2 din Legea nr.10/2001 proprietarii ale căror imobile au fost preluate fără titlu de către Statul Român își păstrează calitatea menționată, exercitându-și dreptul după emiterea dispoziției de restituire.
Excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului Statul R prin Ministerul Economiei si Finanțelor este întemeiată raportat la faptul că această instituție nu are atribuții în cazul procedurii speciale reglementată de Legea nr. 10/2001, prin prezenta nu se dispune anularea certificatului de vacanță succesorală, iar reclamanta nu a formulat pretenții care să atragă aplicarea dreptului comun în materia proprietății preluate înainte de anul 1989.
Prin prisma acestor considerente, raportat la dispozițiile deciziei nr. XX/2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în baza art. 26 din Legea nr. 10/2001 instanța a admis în parte acțiunea principală și subsidiară, anulând dispoziția emisă de Primarul Municipiului T, conform dispozitivului.
Impotriva sentinței civile nr.3777 din 26.11.2008 a Tribunalului Timișa declarat apel în termenul legal pârâtul Municipiul T prin Primar, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
In motivarea cererii de apel s-a învederat că Municipiul T nu are calitate procesuală pasivă raportat la obiectul dosarului, iar referitor la fondul cauzei s-a arătat că prin decizia civilă nr.1416/19.11.2004 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr.7811/C/2004 s-a respins cererea reclamantei pentru anularea certificatului de vacanță succesorală, astfel că, pentru imobilul în speță, înscris în CF nr.2579 T nr.top.11876 nu sunt aplicabile dispozițiile hotărârii judecătorești nr.4014/12.04.2006, întrucât în acest caz sunt aplicabile dispozițiile Deciziei civile nr.1416/R/19.11.2004 a Curții de Apel Timișoara, irevocabilă, care a statuat în mod definitiv și irevocabil că bunurile dobândite prin certificatul de vacanță succesorală rămân irevocabil în proprietatea Statului Român.
Sentința civilă nr.4014/12.04.2006 a Judecătoriei Timișoara, de care se prevalează revendicatoarea, poate fi eventual utilizată de aceasta în situația în care își revendică alte imobile în afara celor menționate în certificatul de vacanță succesorală, întrucât acestea menționate în certificat au rămas cu titlu de lucru judecat în mod irevocabil în proprietatea Statului Român și nu pot fi retrocedate revendicatoarei, atâta timp cât nu face dovada anulării acestui certificat de vacanță succesorală.
De asemenea s-a susținut că reclamanta nu a făcut dovada că mandatarul acesteia avea împuternicire legală la momentul formulării notificării din partea revendicatoarei pentru a revendica imobilul în cauză.
Prin întâmpinare, reclamanta a solicitat respingerea apelului ca fiind nefondat.
La 02.03.2009, intervenienta SC SRL Tad epus la dosar o cerere de aderare la apelul pârâtului, solicitând desființarea sentinței civile pronunțată de Judecătoria Timișoara și trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât prima instanță deși a admis o probă esențială în cadrul procesului - verificarea de scripte - nu a administrat-
Curtea, examinând sentința civilă apelată prin prisma criticilor formulate, în coordonatele disp.art.294-296.pr.civ. a constatat că această hotărâre este legală și temeinică, astfel că apelul declarat de pârât și cererea de aderare sunt neîntemeiate pentru considerentele ce urmează a fi expuse în continuare.
Astfel, din examinarea probatoriului administrat în cauză se reține că prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâții, anularea Dispoziției nr.471/11.02.2008 emisă de Primarul Municipiului T în Dosarul administrativ nr.1664 prin care s-a respins Notificarea nr.581/09.11.2001 referitoare la imobilul din T,-.
Imobilul ce formează obiectul prezentului dosar este situat în T,-, înscris în CF nr.2579 T cu nr.top.11876, transcris în CF col.- T, constând în casă și curte.
Totodată, reclamanta a solicitat restituirea în natură a apartamentului nr.2 și a spațiului de alimentație publică - restaurant, de la imobilul menționat, cu rectificarea corespunzătoare a cărții funciare și a înscrierii dreptului de proprietate al reclamantei cu radierea dreptului de proprietate al Statului Român.
Prin Notificarea nr.581 din 09.11.2001 depusă la Biroul Executorului Judecătoresc din C-N, înregistrată la Primăria Municipiului T cu nr.- din 13.11.2001, cu domiciliul ales în T,-, prin avocat, a solicitat restituirea în natură a imobilului din T,-, înscris în CF vechi nr.2579 T, nr.top.11876 și CF nr.-, nr.top.11876.
Din CF nr.2579 rezultă că imobilul din T,-, cu nr.top.11876 a fost proprietatea lui și soția născută, și apoi a fost preluat de către stat prin succesiune vacantă în anul 1964.
Prin Dispoziția nr.471/11.02.2008, Primarul Municipiului Tar espins notificarea cu motivarea că din actele depuse la dosar nu rezultă că imobilul a fost preluat abuziv de Statul Român prin succesiune vacantă, că petenta nu a făcut dovada anulării certificatului de vacanță succesorală emis în favoarea soțului și că nu s-a făcut dovada că mandatarul petentei avea împuternicire legală pentru a formula notificarea.
Tribunalul în mod just a apreciat că în speță nu se impune necesitatea anulării certificatului de vacanță succesorală față de dispozițiile art.4 alin.2 și 3 din Legea nr.10/2001, iar prin sentința civilă nr.4014/12.04.2006 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr.16766/2005 - definitivă și irevocabilă, s-a constatat că reclamanta este unica moștenitoare acceptantă în condițiile art.4 alin.3 din Legea nr.10/2001 după defunctul decedat la 06.12.1961 la, justificându-se astfel calitatea de persoană îndreptățită.
Din perspectiva soluției adoptate prin dispozițiile Legii nr.10/2001, (de repunere a moștenitorilor în termenul de acceptare a moștenirii), atât practica judiciară cât și doctrina au statuat că vocația la restituire nu este restrânsă decât cu privire la persoanele ce au renunțat expres la moștenire, legea oferind protecție celor care nu au făcut acte de acceptare a succesiunii.
Opțiunea de acceptare a moștenirii, manifestată prin notificarea formulată în baza Legii nr.10/2001, are drept efect înlăturarea statului de la succesiunea vacantă a fostului proprietar, lipsind de eficiență juridică însuși certificatul de vacanță succesorală și reactivând calitatea de succesori a celor în drept.
Astfel, chiar în situația absenței actului de expropriere, nu este necesară o hotărâre distinctă privind constatarea nulității certificatului de vacanță succesorală pentru ca bunul să poată fi restituit persoanei îndreptățite.
Este și cazul în speță, prima instanță reținând corect că notificarea formulată în baza Legii nr.10/2001, echivalează cu acceptarea succesiunii, opțiune ce lipsește de eficiență actul prin care Statul Român a cules moștenirea rămasă de pe urma antecesorului intimatei ca fiind vacantă.
Astfel că susținerea pârâtului apelant potrivit căreia prin Decizia civilă nr.1416/19.11.2004 a Curții de Apel Timișoaras -a respins irevocabil cererea reclamantei de anulare a certificatului de vacanță succesorală, prin urmare bunurile transmise în baza acestuia rămân în proprietatea Statului Român nu poate fi primită pentru considerentele expuse mai sus. De altfel, certificatul de vacanță supus analizei instanței privea imobilele înscrise în CF 7121 T nr.top.10793 și 17826 și nu cel din prezentul litigiu, respectiv CF 2579 T nr.top.11876, transcris în CF col.- T, constând din "casă și curte în-, cu menționate la punctul 1 din Partea I-a a CF" în suprafață de 1250. imobil transcris în urma dezmembrării în CF ind.- T, sub nr.top.11876/I, 11876/II, 11876/III, 11876/IV și 11876/
In ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocate se apreciază a fi nefondată, împrocesarea Municipiului T prin Primar nu constituie un argument temeinic pentru admiterea excepției. Acceptarea argumentelor în susținerea inexistenței calității procesuale pasive ar constitui un formalism excesiv și rigid și ar aduce o atingere art.6 din CEDO cu privire la termenul rezonabil de soluționare a cauzei.
Referitor la critica privind legalitatea mandatarului, de asemenea se apreciază a fi nefondată, notificarea fiind formulată prin avocat care a depus împuternicire avocațială.
De asemenea, susținerea intervenientei în cererea de aderare la apelul pârâtului potrivit căreia, deși instanța a încuviințat o probă esențială și nu a administrat-o, situație ce impune desființarea hotărârii cu trimitere spre rejudecare, nu poate fi primită raportat la dispozițiile art.297 pr.civ. care reglementează expres cazurile în care instanța de apel pronunță o atare soluție.
De altfel, la dosarul cauzei s-a depus Raportul de constatare tehnico-științifică nr.81438/24.04.2009 întocmit de Serviciul Criminalistic din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului T (filele 61-65), prin care s-a concluzionat că semnăturile de la poziția "" din cele două procuri speciale autentificate notarial cu nr.545/05.08.2002 - emisă de Biroul Notarului Public - și nr.763/21.03.2006 - emisă de Biroul Notarului Public -, au fost executate de către numita.
Față de cele expuse mai-sus, Curtea urmează ca în baza art.296 pr.civ. să respingă apelul declarat de pârâtul Municipiul T prin Primar, împotriva sentinței civile nr.3777/26.11.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanta, pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor reprezentat de și cu intervenientul SC SRL
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de pârâtul Municipiul T prin Primar împotriva sentinței civile nr.3777/26.11.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanta, pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor reprezentat de și cu intervenientul SC SRL
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 15 iunie 2009.
PRESEDINTE, JUDECATOR,
- - - -
GREFIER,
- -
Red.: /22.06.2009
Dact. // 6 ex./23.06.2009
Inst.fond.: jud.
Se comunică:
-pâr.apel. - Municipiul T prin Primar -, Bd. - nr.1
-recl.int. - -cu domiciliul procedural ales în T,-,
Apart.6, jud.T, - la Cabinet avocat
-pâr.int. -Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor reprezentat de
T -T,-, jud.
-interv.int. -SC SRL -cu sediul procedural ales în T,
Bd.- -, nr.25,.4, jud.T - la Cabinet avocat
Președinte:Marinela GiurgincăJudecători:Marinela Giurgincă, Erica Nistor
