Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 166/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
decizia civilă nr.166/Ap Dosar nr-
Ședința publică din data de 17 decembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniel Marius Cosma judecător
JUDECĂTOR 2: Maria Carmen Tică
Grefier: - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de contestatorii și, împotriva sentinței civile nr.314/S din data de 11 mai 2007 pronunțată de Tribunalul Brașov, în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din 24 noiembrie 2008, când părțile au lipsit, cele constatate fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi ce face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru 28 noiembrie 2008, apoi pentru 5 decembrie 2008, apoi pentru imposibilitatea constituirii completului de judecată pentru data de 12 decembrie 2008 și apoi pentru astăzi, 17 decembrie 2008.
CURTEA:
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele;
Prin sentința civilă nr. 314/S/11.05.2007, Tribunalul Brașova respins astfel cum a fost precizată, contestația formulată de contestatorii și, în contradictoriu cu intimatul Municipiul, reprezentat legal de Primar, cu privire la dispoziția nr.552/02.02.2007, emisă de intimat.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că la data de 25.11.2005, contestatorii au înregistrat pe rolul Prefecturii Județului o notificare, prin care au solicitat a le fi restituit în natură imobilul situat în Municipiul,-, imobil ce a aparținut bunicilor lor - și
Notificare astfel formulată a fost trimisă de Prefectura Județului B spre competentă soluționare intimatului Municipiul.
Prin Dispoziția nr. 552/02.02.2007, emisă de intimat, prin reprezentantul său legal, a fost respinsă notificarea formulată de contestatori, motivat de faptul că, aceasta nu a fost promovată în termenul instituit de Legea nr. 10/2001.
Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al imobilelor preluate abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, instituie o procedură specială de revendicare a imobilelor ce formează obiectul său de reglementare, care este alcătuită din două etape succesive, din care, prima este obligatorie, iar cea de-a doua este facultativă, întrucât privește controlul judecătoresc al actelor emise în temeiul acestei legi în cadrul procedurii prealabile de restituire în natură ori prin echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv.
Prima etapă a acestei proceduri are caracter obligatoriu, ceea ce înseamnă că, de la data intrării în vigoare a Legii, cererile de restituire în natură sau prin echivalent, inclusiv acțiunile în revendicare a imobilelor preluate fără titlu valabil, formulate împotriva persoanelor juridice deținătoare direct la instanțele judecătorești competente, sunt inadmisibile.
Cât privește procedura administrativă de restituire în natură sau prin echivalent a imobilelor ce formează obiectul de reglementare a Legii nr. 10/2001, instanța a reținut că ea cuprinde în esență următoarele elemente: sesizarea persoanei sau a unității deținătoare; soluționarea cererii de restituire în natură sau prin echivalent, eliberarea titlului de proprietate și punerea în posesie.
În ceea ce privește termenul de sesizare a unității deținătoare sau a celei expres prevăzute de lege, art. 22 alin (1) din Legea nr. 10/2001 prevede că "persoana îndreptățită va notifica în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi persoana juridică deținătoare, solicitând restituirea în natură a imobilului -". Acest termen a fost prelungit succesiv prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 109/2001 și prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 145/2001 și a expirat la data de 14.02.2002.
Este de menționat că, Legea prevede și anumite cazuri particulare, în care, termenul de 12 luni nu începe să curgă de la data intrării în vigoare a Legii, ci de la o altă dată, respectiv, de la data când persoana notificată a comunicat că deține numai în parte, sau, după caz, nu deține deloc imobilele solicitate (art. 27 alin 4) și de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești prin care, după intrarea în vigoare a Legii, persoanei îndreptățite i s-a respins acțiunea privind restituirea în natură a imobilului solicitat, sau, după caz, acțiunea privind anularea actului juridic prin care acesta a fost înstrăinat (art.46 alin 3). Niciunul dintre aceste cazuri nu are incidență în speța dedusă judecății.
În ceea ce privește natura termenului de 12 luni instituit de art. 22 alin (1) din Legea nr. 10/2001, Tribunalul a arătat că acesta este un termen de decădere, deoarece el reglementează intervalul de timp înăuntrul căruia persoana care se pretinde îndreptățită la restituirea în natură sau prin echivalent a imobilelor ce formează obiectul său de reglementare trebuie să exercite dreptul ce îi este recunoscut de aceasta, sub sancțiunea stingerii lui. În acest sens sunt semnificative dispozițiile art. 22 alin (5) din Legea nr. 10/2001, care stipulează că, nerespectarea termenului de 12 luni pentru înregistrarea notificării atrage pierderea dreptului de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent.
Fiind un termen de decădere, termenul de 12 luni instituit de art. 22 alin (1) din Legea nr. 10/2001 nu este susceptibil de întrerupere, suspendare sau repunere în termen, instituții ce sunt aplicabile doar în cazul termenului de prescripție extinctivă.
În speță, contestatorii au înregistrat notificarea prin care au solicitat restituirea în natură a imobilului la dat de 25.11.2007, cu depășirea termenului imperativ instituit de art. 22 alin (1) din Legea nr. 10/2001.
Sub aspectul invocării de către contestatori a Legii nr. 247/2005 ca temei al notificării pe care au promovat-o, instanța a constatat că prin acest act normativ s-au adus modificări și completări prevederilor Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, însă acestea nu au vizat dispozițiile din Lege care reglementează termenul de formulare și înregistrare a notificărilor.
Împotriva hotărârii au declarat apel contestatorii, solicitând schimbarea în tot a acesteia în sensul admiterii contestației, astfel cum a fost formulată.
În dezvoltarea criticilor căii de atac se învederează că în mod greșit prima instanță a respins contestația cu motivarea că notificarea a fost tardiv formulată, întrucât notificarea adresată intimatului respectă cerințele termenului de sesizare, conform prevederilor Legii nr. 247/2005 care au modificat dispozițiile Legii nr. 10/2001.
Verificând hotărârea atacată în limitele motivelor invocate, Curtea apreciază apelul ca nefondat.
Astfel cum a statuat și prima instanță, modificările aduse Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada de referință a legii, prin Legea nr. 247/2005, nu au vizat dispozițiile referitoare la termenul de formulare și înregistrare a notificărilor de către persoanele îndreptățite.
Cum potrivit prevederilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 termenul de notificare a persoanei juridice deținătoare a imobilului de către persoanele îndreptățite, este de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii, acest termen a expirat la data de 14.02.2002 - urmare a prorogării lui succesive.
În mod corespunzător, contestatorii nu se încadrează în cazurile de excepție, în care acest termen curge de la o altă dată decât cea a intrării în vigoare a legii, nuanțate de art. 27, respectiv art. 46 din lege, astfel încât înregistrarea de către contestatori a notificării la unitatea deținătoare în data de 25.11.2007 justifică soluția de respingere a acesteia ca tardiv formulată.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă, urmează a respinge apelul și a păstra hotărârea atacată.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge apelul declarat de contestatorii și împotriva sentinței civile nr. 314/S/11.05.2007 a Tribunalului Brașov, pe care o păstrează.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 17.12.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - - - - -
GREFIER
- -
Red./22.12.2008
Tehnored.AN/23.12.2008 - 5 ex.
Jud. fond
Președinte:Daniel Marius CosmaJudecători:Daniel Marius Cosma, Maria Carmen Tică
