Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 17/2009. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE-
DOSAR NR. 6322,-
DECIZIA NR.17
Ședința publică din 26 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Cristina Paula Brotac
JUDECĂTOR 2: Andra Corina Botez
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de PRIMĂRIA ORASULUI S cu sediul în S,-, jud.P împotriva sentinței civile nr.679/20.02.2006 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul contestator AL ROMANIEI )., cu domiciliul ales la și Asociații, B, sector 1, șos.- - nr. 4-8, Clădirea House, Intrarea de Vest,cauză venită spre rejudecare potrivit deciziei nr.4792 din 9 iulie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns intimatul contestator al României, fost reprezentat de avocat din Baroul d e Avocați B, lipsind apelanta intimată Primăria orașului
Procedura legal îndeplinită
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat solicită ca actele de procedură să fie comunicate la și Asociații, B, sector 1, șos.- - nr. 4-8,Clădirea House, Intrarea de Vest.
Avocat arată că alte cereri nu mai are de formulat.
Curtea ia act de această declarație și constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat, având cuvântul, arată că prin decizia de casare a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a stabilit că intimatul contestator ale calitatea de persoană îndreptățită la acordarea măsurilor reparatorii prevăzute de Legea 10/2001.
Din probele dosarului rezultă că sunt îndeplinite condițiile Legii 10/2001, respectiv cel de proprietar, dovedit cu contractul de vânzare cumpărare din anul 1933, făcându-se dovada naționalizării cu Decretul nr. 92/1950 precum și a calității de persoană îndreptățită a intimatului contestator.
Imobilul poate fi restituit în natură, deoarece nu a fost înstrăinat, fiind închiriat unor persoane fizice.
Solicită respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Prin contestația înregistrată la Tribunalul Prahova sub nr.3128 din 04.04.2006,contestatorul al României cu nume anterior, a solicitat instanței în contradictoriu cu intimatul Municipiul S, prin primar, anularea dispoziției nr.85 din 27.02.2006 a Primarului orașului S - și obligarea intimatului la restituirea în natură a imobilului situat în S,-, județul
În motivarea contestației se arată că imobilul în litigiu a aparținut de România, fostă fiind preluat abuziv de stat. În baza testamentului autentificat în Cantonul Geneva la 24.10.1996, proprietara a instituit ca unica și universala sa legatară pe, revocând și anulând toate celelalte dispozițiuni testamentare anterioare. După deschiderea succesiunii, legatara a înstrăinat în temeiul contractului din 02.08.2001 drepturile sale succesorale dobândite în temeiul testamentului, contestatorului al României care și-a valorificat dreptul de proprietate în privința imobilului din S,- în temeiul Legii nr.10/2001, notificând Primăria S pentru restituirea acestuia în natură.
Prin dispoziția nr.85/2006 a primarului orașului S, notificatorului i-a fost respinsă cererea pe considerentul că acesta nu și-a dovedit calitatea de persoană îndreptățită așa cum este definită de art.3 și 4 din Legea nr.10/2001, această calitate aparținând doamnei, care însă nu a depus în nume propriu, în termenul defipt de lege, cuvenita notificare.
Față de întâmpinarea depusă la dosar, prin care orașul Sai nvocat excepția lipsei sale de legitimare pasivă în condițiile în care dispoziția contestată a fost emisă de primarul orașului S, în ședința din 18.04.2006 la cererea părților, instanța a dispus introducerea în cauză în calitate de intimați a Primarului S și a Primăriei S, fiind scos din cauză orașul
La data de 13.06.2006, contestatorul și-a precizat acțiunea, solicitând în principal anularea dispoziției și restituirea în natură a imobilului și numai în subsidiar, în cazul în care restituirea în natură a imobilului nu este posibilă, acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent.
În urma probatoriilor administrate în cauză, Tribunalul Prahova prin sentința nr.679 din 20.06.2006 - a admis în parte contestația precizată, formulată de contestatorul al României în contradictoriu cu Primăria orașului S și Primarul orașului S și a anulat dispoziția nr.85 din 27.02.2006 emisă de intimați, constatând dreptul contestatorului de a beneficia de măsurile reparatorii prevăzute de Legea 10/2001 în calitate de succesor în drepturi al defunctei de România() și anume de legatar universal pentru imobilul situat în S,-, jud.
Instanța a dispus în consecință restituirea în natură către contestator a imobilului de la adresa de mai sus, compus dintr-o construcție - parter cu mansardă și terenul aferent acestei construcții, rămas liber, respingând ca nefondat capătul de cerere privind acordarea de despăgubiri și plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că în cauză sunt îndeplinite cerințele art.3,4 și 22 din Legea nr.10/2001, deoarece contestatorul de România s-a substituit în drepturile succesorale ale vânzătoarei, în calitatea acesteia de legatar universal, acesta dobândind implicit calitatea de persoană îndreptățită în sensul art.4 din Legea nr.10/2001- care conferă legitimarea de a solicita restituirea imobilelor preluate abuziv atât succesorilor legali cât și acelora testamentari.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel Primarul orașului S și Primăria orașului S, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținându-se că, contestatorul nu are calitatea de persoană îndreptățită să beneficieze de măsurile reparatorii prevăzute de Legea 10/2001, neavând calitate procesuală activă în prezenta cauză.
Au precizat apelanții că, contestatorul are calitatea de succesor universal al proprietarului imobilului, dar nu este moștenitor legal sau testamentar al acestuia, situație în care nu beneficiază de prevederile art.4 din legea 10/2001.
Apelanții au susținut și faptul că în mod greșit s-a dispus restituirea în natură a întregului imobil situat în S, str. - -, deși contestatorul a solicitat restituirea în natură numai a apartamentelor ocupate de chiriași și restituirea în echivalent pentru cele înstrăinate în baza Legii 112/1995.
S-a menționat că instanța nu poate dispune măsuri reparatorii, ci doar să anuleze actul administrativ atacat și să oblige instituția publică să emită o nouă dispoziție.
Prin decizia nr.246 din 17 mai 2007, Curtea de APEL PLOIEȘTIa admis apelul declarat de Primăria S și Primarul orașului S împotriva sentinței civile nr.679 din 20.06.2006 a Tribunalului Prahova pe care a schimbat-o în totalitate, în sensul respingerii contestației formulată de al României împotriva dispoziției nr.85 din 27.02.2006.
Pentru a decide astfel, instanța a reținut că imobilul din S,- a fost cumpărat de prin actul autentic de vânzare-cumpărare nr.7258 din 24.02.1937, iar în 1950 imobilul a fost preluat de stat prin naționalizare, în temeiul Decretului nr.92/1950.
În cauză intimatul - contestator a dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare de drepturi succesorale încheiat cu - legatara universală a defunctei, toate drepturile succesorale ale defunctei privind bunurile acesteia, printre care și imobilul în litigiu.
Intimatul-contestator, deși a dobândit totalitatea drepturilor succesorale privind bunurile defunctei nu a putut dobândi și calitatea de moștenitor a acesteia, situație în care nu se încadrează în categoria persoanelor îndreptățite de a beneficia de dispozițiunile Legii 10/2001 - motiv pentru care s-a concluzionat că aceasta are posibilitatea de a-și apăra drepturile dobândite pe calea dreptului comun.
Împotriva deciziei nr.246 din 17 mai 2007 a Curții de APEL PLOIEȘTI, a declarat recurs contestatorul al României, invocând nulitatea prevăzută de art.304 pct.9 Cod pr.civilă.
Recurentul a susținut că instanța de apel a interpretat restrictiv și rudimentar disp.art.4 al.3 din Legea 10/2001, deoarece prin cesiunea drepturilor succesorale i-au fost transmise toate acțiunile cu caracter patrimonial, inclusiv acelea necesare aducerii unor bunuri în emolumentul moștenirii - în speță, acțiunea formulată în baza Legii 10/2001.
La data de 9.07.2008 Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat decizia nr. 4792 prin care a admis recursul declarat de contestator și a casat decizia cu trimiterea cauzei la aceeași instanță, pentru soluționarea apelului.
Pentru a dispune astfel, instanța de recurs a stabilit că instanța de apel a realizat o interpretare greșită a art.4 din Legea 10/2001 stabilind că cesiunea universalității drepturilor succesorale nu presupune și transmiterea calității de succesor, întrucât, chiar dacă prin vânzarea succesiunii nu se transmite și calitatea de moștenitor care este personală și incesibilă, prin această vânzare s-a transmis contestatorului universalitatea masei de bunuri ce compun succesiunea, contestatorul cumpărător luând locul vânzătorului și, fiind pus în situația moștenitorului vânzător, atât în privința drepturilor cât și a obligațiilor transmise de defunct.
Reține instanța de recurs că întreaga procedură a Legii 10/2001 are un substrat patrimonial, iar vocația valorificării dreptului de persoană îndreptățită în accepțiunea art. 4 alin.2 din lege nu trebuie redusă la calitatea de erede, astfel cum greșit a procedat Curtea de APEL PLOIEȘTI, ci trebuie corelată cu latura patrimonială a transmisiunii succesorale.
În situația dedusă judecății, concluzionează Înalta Curte, contestatorul, în calitate de cumpărător al drepturilor succesorale ale moștenitorului testamentar (d-na ) are calitatea de persoană îndreptățită la acordarea măsurilor reparatorii prevăzute de Legea 10/2001, aspect ce a fost greșit soluționat de către instanța de apel, împrejurare ce a determinat admiterea apelului.
Întrucât apelul declarat de Primăria S și Primarul orașului Saf ost soluționat pe excepția lipsei de legitimare a contestatorului de persoană îndreptățită, fără a fi fost cercetat pe fondul său, arată instanța de recurs, s-a impus casarea deciziei cu trimitere aceleiași instanțe pentru soluționarea apelului.
Primită spre rejudecare cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de APEL PLOIEȘTI sub nr.6322,-.
Examinând în fond, după casare apelul declarat de intimații Primăria orașului S și Primarul orașului S, Curtea constată că este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Apelanții au investit instanța cu soluționarea a trei motive de apel, prin care invocau lipsa legitimării contestatorului intimat de persoană îndreptățită să beneficieze de măsurile reparatorii prevăzute de Legea 10/2001; greșita restituire în natură a întregului imobil, întrucât intimatul a solicitat restituirea doar a apartamentului ocupat de chiriași și acordarea de despăgubiri pentru cele vândute în baza Legii 112/1995; împrejurarea că instanța nu poate dispune măsuri reparatorii, ci potrivit art.25 din Legea 10/2001, are doar dreptul de a anula actul administrativ atacat, obligând instituția publică să emită o altă decizie.
Ca prim aspect se impune a se sublinia că primul motiv de apel, vizând lipsa legitimării contestatorului de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii conform art. 4 din Legea 10/2001 nu mai poate fi pusă în discuție în această fază procesuală, întrucât problema de drept invocată a fost soluționată de instanța de recurs, care a stabilit că intimatul îndeplinește condițiile prev. de art. 4 din Legea 10/2001, iar soluția pronunțată în acest sens este obligatorie pentru instanța de apel, conform disp.art.315 Cod pr.civilă.
Cu referire la cel de-al doilea motiv de apel, Curtea constată că este nefondat, întrucât, pe de o parte, măsura restituirii în natură a întregului imobil situat în orașul S,-, jud.P a fost solicitată expres chiar prin cererea de chemare în judecată ( filele 1-2 dosar fond), iar pe de altă parte, această cerere a fost corect admisă de către judecătorul fondului, în condițiile în care, din adresa nr.8141/12.08.2002 emisă chiar de către reclamanta Primăria orașului S ( fila 36 dosar fond) rezultă că imobilul nu a fost înstrăinat niciunei persoane, conform dispozițiilor Legii 112/1995, fiind doar închiriat unor persoane fizice.
În acest context, este evident că măsura restituirii integrale în natură a imobilului s-a realizat de către instanța de fond cu deplina respectare a principiului disponibilității și respectiv a disp.art.9 și 13 din Legea 10/2001 republicată, care consacra regula restituirii în natură a imobilului asupra căruia există doar contracte de închiriere.
Nefondat este și cel de-al treilea motiv de apel formulat de către intimații Primăria S și Primarul orașului S, întrucât textele de lege invocate de către apelanți (art.23 alin.4 și art.30 alin.6 din Legea 10/2001) nu impun nicio restricție controlului exercitat de instanța de judecată asupra contestației formulate împotriva dispoziției emisă de entitatea notificată, în sensul specificat de apelanți de a se putea dispune doar anularea dispoziției, nu și acordarea măsurilor reparatorii, cu atât mai mult cu cât cel de-al doilea text invocat - art.30 din Legea 10/2001 a fost abrogat prin Titlul VII art.33 din Legea 247/2005.
În considerarea celor menționate în precedent, constatând că în cauză motivele de apel formulate de intimații Primăria orașului S și Primarul orașului S sunt nefondate, Curtea urmează ca în baza disp.art.296 Cod pr.civilă să respingă apelul ca nefondat.
În temeiul disp.art. 1169 cod civil rap. la disp.art. 274 Cod pr.civilă, Curtea va respinge ca neîntemeiată cererea intimatului-contestator de acordare a cheltuielilor de judecată în căile de atac, având în vedere că în primul ciclu procesual, în apel, apărătorul acestuia a declarat prin concluziile orale formulate că nu solicită cheltuieli de judecată (fila 2 dosar -), iar în recurs și în faza de rejudecare a apelului nu s-a depus nici un act de natură să dovedească existența cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de PRIMĂRIA ORASULUI S cu sediul în S,-, jud.P împotriva sentinței civile nr.679/20.02.2006 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul contestator AL ROMANIEI )., cu domiciliul ales la și Asociații, B, sector 1, șos. - - nr. 4-8, Clădirea House, Intrarea de Vest.
Respinge ca neîntemeiată cererea intimatului de obligare a apelantei la plata cheltuielilor de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi 26 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
fiind în concediu medical
se semnează de către
PRIM GREFIER
/VM
5 ex/05.02.2009
nr.3128/2006 Trib.
operator de date cu caracter personal
notificare nr.3120/2006
Judecători:Cristina Paula Brotac, Andra Corina Botez