Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 170/2008. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI
ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 170/
Ședința publică din 02 iulie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Petrovici
JUDECĂTOR 2: Costea Monica
Grefier - -
Pe rol judecarea apelului civil promovat de apelanții pârâții PRIMARUL MUNICIPIULUI C, MUNICIPIUL C prin PRIMAR și CONSILIUL LOCAL, cu sediul în C, B-dul. - nr. 51, județul C - declarat împotriva sentinței civile nr. 311/C/24.03.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanții și, cu domiciliul în, 560, Unit b8, Ontario - Canada și domiciliul procesual ales în C,- (Cabinet avocat ), având ca obiect "contestație în temeiul Legii 10/2001".
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă intimații reclamanți și prin avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. 54/01.07.2008 pe care o depune la dosar, lipsind apelanții pârâți Primarul Municipiului C, Municipiul prin Primar și Consiliul Local
Procedura este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod proc. civilă.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei, de către grefier prin care s-a evidențiat faptul că prezentul apel este declarat în termen, motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru și aplicarea timbrului judiciar, solicitându-se judecata în lipsă, conform art. 242 pct. 2 Cod proc. civilă.
Întrebat fiind, apărătorul intimaților reclamanți - avocat - arată că, nu mai are alte cererii prealabile sau probe, apreciază cauza în stare de judecată și solicită cuvântul asupra motivelor de apel.
Instanța, luând act de susținerile intimaților reclamanți, prin apărător, în sensul că nu mai sunt alte cererii sau probe, în temeiul art. 150 Cod proc. civilă constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pentru dezbateri asupra motivelor de apel.
Având cuvântul, apărătorul intimaților reclamanți - avocat - arată că, este de acord cu acordarea de despăgubiri către apelanții pârâți, având în vedere și prevederile art. 12 al. 2 din Legea nr. 10/2001, precum și poziția procesuală la fondul cauzei.
În concluzie, apărătorul intimaților reclamanți învederează că este de acord cu apelul promovat de pârâți și în consecință cu restituirea la valoarea actualizată a sumei de 20.000 lei primită de reclamanți cu titlu de despăgubirii pentru imobilul preluat, fără cheltuieli de judecată în apel.
Instanța rămâne în pronunțare asupra motivelor de apel.
CURTEA
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea inregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Constanța reclamanții si au solicitat, în contradictoriu cu paratii Primarul Municipiului Constanta, Consiliul Local Constanta si Municipiul Constanta prin Primar, solicitand sa se constate dreptul de proprietate al reclamantilor asupra imobilului situat in Constanta,-, compus din cota indiviza de din terenul in suprafata de 403 mp si constructie, obligarea paratilor sa restituie in natura imobilul cu obligarea reclamantilor la restituirea valorii actualizate a sumei de 20000 lei, reprezentind despagubirea primita pentru imobil.
În motivare s-a arătat că, reclamanții au procedat la notificarea pârâților solicitând restituirea in natura a imobilului din C,-, compus din teren si constructie, dar unitatea deținătoare nu a soluționat încă cererea.
Imobilul a fost preluat în proprietatea statului în baza Decretului nr. 223/1974, astfel: prin decizia nr.244/1987 a fost trecuta in proprietatea statului cota de din imobil ca urmare a refuzului lui de a se înnapoia în țară iar prin decizia nr. 131/1989 ca efect al admiterii cererii lui de părăsire definitivă a țării.
Prin sentința civila nr. 311/24.03.2008 Tribunalul Constantaa admis acțiunea și a obligat pârâții să restituie reclamanților, în natură, cota de din imobilul situat în Constanta,- respingând cererea de obligare a reclamanților la plata despagubirilor reactualizate cu indicele de inflație.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanța a reținut, în esență, că reclamanții au dobândit, în baza actului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3580/1974, în cote egale și în indiviziune cu G imobilul în litigiu.
Imobilul a fost preluat în proprietatea statului în temeiul Decretului 223/1974 prin deciziile nr. 244/2.06.1987 și nr. 131/28.03.1989, iar prin notificarea înregistrată sub nr. 51/2001 reclamanții au solicitat ca, în baza Legii 10/2001, să li se restituie în natură imobilul.
A reținut instanța de fond că, imobilul a fost preluat în mod abuziv de stat iar, în speță, este posibilă restituirea în natură a cotei de din imobilul situată in Constanta-, așa cum a fost identificat in raportul de expertiză.
În ceea ce privește cererea de restituire a despăgubirilor achitate s-a apreciat că reclamanții nu justifică un interes în această cerere iar, pârâții nu sunt îndreptățiți la primirea acestei sume.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții, criticând hotărârea atacată în ceea ce privește soluționarea cererii de obligare a reclamanților la achitarea contravalorii actualizate a despăgubirilor primite.
În mod greșit instanța de fond a apreciat că, reclamanții nu au interes în această cerere, fără să invoce, din oficiu, excepția lipsei de interes și să o pună în discuția părților.
Obligația restituirii sumei primite cu titlu de despăgubire derivă din lege iar reclamanții au recunoscut că au primit această sumă.
Analizând hotărârea atacată din prisma acestor critici instanța apreciază întemeiat apelul pentru următoarele considerente:
Din probele administrate la judecata cauzei în fond se reține că, prin decizia 244/1987 emisă,în temeiul decretului 223/1974, de fostul Consiliu Popular al Județului C s-a trecut in proprietatea statului, fără plată, cota de din imobilul situat in C-, proprietatea lui.
Prin decizia nr.131/1989 emisă în baza aceluiași decret, s-a preluat in proprietatea statului, contra cost, cota de din imobil, ca urmare a aprobării plecării definitive din țară a reclamantului.
În cuprinsul deciziei se menționează că, valoarea de preluare a cotei indivize este de 20000lei care, urmează să fie achitată fostului proprietar iar prin cuprinsul cererii de chemare in judecată reclamanții recunosc primirea acestor despagubiri.
Întrucit, Decretul 223/1974 nesocotea prevederile Constituției din 1965, ale Codului civil și ale actelor internaționale ratificate de România la acea dată, preluarea unui imobil în baza acestui decret este considerată abuzivă, indiferent dacă transferul dreptului de proprietate la stat a avut loc ca sancțiune, în cazul plecării frauduloase sau, ca urmare a cererii părții de a părăsi țara.
Atât legea reparatorie cât și Normele metodologice de aplicare a Legii 10/2001 prevăd că, în cazul preluării unui bun la stat, în temeiul decretului 223/1974, persoana îndreptățită va beneficia de măsurile reparatorii prevăzute de lege.
Prin art1.4.lit.B din Normele metodologice de aplicare a /2001se prevede că, în cazul cererii de restituire a unui imobil preluat în baza Decretului 223/1974, dacă respectivul imobil nu a fost înstrăinat, se va restitui în natură cu obligația rambursării de către persoana îndreptățită a despagubirilor primite, actualizate cu coeficientul de actualizare prevăzut în /2002.
Însuși reclamanții au cerut în acțiune să fie obligați la restituirea despagubirilor primite pentru cota de din imobil recunoscând primirea acestei sume astfel că, din prisma acestor aspecte și a dispozițiilor legale sus menționate critica apelanților este întemeiată apelul urmând să fie admis.
Însă, se constată că instanța de fond a apreciat asupra temeiniciei acestei cereri, reținând că pârâții nu sunt îndreptății să primească contravaloarea actualizată a despăgubirilor, iar interesul l-a apreciat în raport de temeinicia cererii și nu pe cale de excepție astfel încât nu sunt incidente dispozițiile art. 297 alin1 Cod procedură civilă, privind desființarea cu trimitere a hotărârii atacate.
Cum, la prima zi de înfățișare intimații apelanți și-au precizat poziția procesuală în sensul admiterii apelului, achiesând la pretențiile apelanților, în conformitate cu art. 275Cod procedură civilă va fi respinsă cererea apelanților de obligare la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul promovat de apelanții pârâții PRIMARUL MUNICIPIULUI C, MUNICIPIUL C prin PRIMAR și CONSILIUL LOCAL, ambii cu sediul în C, B-dul. - nr. 51, județul C - declarat împotriva sentinței civile nr. 311/C/24.03.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanții și, cu domiciliul în, 560, Unit b8, Ontario - Canada și domiciliul procesual ales în C,- (Cabinet avocat ).
Schimbă în parte sentința apelată, în sensul că restituirea în natură a bunului este condiționată de rambursarea de către reclamanți a sumei de 20.000 lei primită cu titlu de despăgubire, sumă ce va fi actualizată cu coeficientul de actualizare prevăzut la art. 1 alin. 1 al titlului II din OUG nr. 184/2002.
Menține celelalte dispoziții.
Respinge cererea de obligare a intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 02 iulie 2008.
Președinte, Judecător,
- - - -
Pentru grefier - -,
aflat în concediu de odihnă,
Conform art. 261(2) Cod procedură civilă,
Semnează Grefier șef de secție,
Red.hot.jud. fond:
Red.dec./tehnored.jud.apel: -/22.07.2008
Gref.AB/9 ex./22.07.2008
Emis 5 com.
azi, 22.07.2008
Președinte:Daniela PetroviciJudecători:Daniela Petrovici, Costea Monica