Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 175/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr.175
Ședința publică de la 28 mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Paraschiva Belulescu
JUDECĂTOR 2: Paula Păun
Grefier: - - - -
*****
Pe rol, judecarea apelului declarat de reclamanta - - DECEDATĂ și continuat de moștenitorul, domiciliat în B, sect. 3, nr. 176,. 59,. B,. 7, împotriva sentinței civile nr. 61 din 14 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți Primarul Municipiului C și Consiliul Local al Municipiului C, având ca obiect Legea 10/2001.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns apelantul reclamant, reprezentat de avocat, lipsind intimații pârâți Primarul Municipiului C și Consiliul Local al Municipiului
Procedura de citare legal îndeplinită.
Avocat, pentru apelantul reclamant, a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză tehnică. susținut că expertul a folosit generic expresia "spații verzi", solicitând să se precizeze, concret, care este destinația spațiului (aferent blocului, parc) și să se arate dacă există sau nu țevi iar, în caz afirmativ, dacă sunt funcționale. A mai solicitat emiterea unei adrese către Primăria C, în vederea obținerii unor relații cu privire la situația terenului învecinat pe latura de vest și nord cu terenul în litigiu (ce aparține Primăriei), respectiv dacă este liber și poate fi atribuit în compensare. A depus, în copie, fila 1 din raportul de expertiză și schița cu acest teren identificat, întocmit de expert, în dosarul nr-.
Curtea a respins obiecțiunile formulate de apărătorul apelantului reclamant, la raportul de expertiză, apreciind că expertul a răspuns la obiectivele stabilite, detaliat, fiind posibilă soluționare cauzei pe baza acestuia. A fost, de asemenea, apreciată nefondată cererea de a fi solicitate noi relații la Primăria
Instanța, constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra apelului de față.
Avocat, pentru apelantul reclamant, a solicitat admiterea apelului, conform motivelor scrise și susținute oral, schimbarea sentinței civile atacate, în sensul admiterii acțiunii și restituirii în natură a terenului liber, iar pentru restul să se dispună măsuri reparatorii în echivalent. Nu a solicitat cheltuieli de judecată. A depus concluzii scrise.
CURTEA
Asupra apelului de față:
Prin acțiunea înregistrată la data de 15.01.2007 pe rolul acestei instanțe, reclamanta - a solicitat anularea Dispoziției nr. 63127/28.11.2006 emisă de Primarul Mun. C și obligarea pârâtei Primăria Mun. C la restituirea în natură a terenului în suprafață de 3000 mp.
În motivare, reclamanta a susținut că a fost proprietara unui imobil compus din teren în suprafață de 3000 mp și construcție cu destinația de locuință în suprafață de 433 mp, situat în C,- fost 125, care a fost expropriat abuziv, fără plata de despăgubiri.
Exproprierea s-a făcut în vederea construirii de blocuri de locuințe, dar în final nu s-au executat aceste lucrări de interes public pe terenul în litigiu, acesta fiind în prezent fără construcții sau amenajări de interes public și poate fi restituit în natură.
Prin sentința civilă nr.61 din 14 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a respins contestația.
S-a reținut că imobilul teren și construcție, situat în C,-( fost-), ce a aparținut numitului, autorul reclamantei, a fost naționalizat în baza Decr. 92/1950, iar în baza Decr. 134/1980 a fost demolat. Prin notificarea nr. 1662/N/2001 reclamanta a solicitat restituirea prin echivalent a imobilului, iar prin Dispoziția nr. 63127/2006 emisă de Primarul Mun. C, s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile Titlului nr. VII din Legea nr. 247/2005 pentru imobilul teren în suprafață de 3000 mp și construcțiile demolate în suprafață construită de 433 mp. Dispoziția este contestată de către reclamantă, care solicită obligarea pârâtei Primăria C la restituirea în natură a imobilului teren ce a aparținut autorului său.
Instanța a apreciat că este nefondată contestația. În primul rând, s-a constatat că prin dispoziția contestată s-a acordat exact ceea ce s-a cerut de către petentă, respectiv despăgubiri prin echivalent. Cu alte cuvinte, dispoziția a fost emisă în limitele investirii, dat fiind că nu se solicitase restituirea în natură a terenului.
În al doilea rând, s-a reținut că terenul în suprafață de 3000 mp este ocupat în prezent de bulevardul - carosabil și trotuar, parțial de blocurile D4, E1 și 50, alei de acces. S-a concluzionat că sunt incidente dispozițiile art. 11 alin. 4 din Legea nr. 10/2001 republicată, situație în care reclamanta este îndreptățită la despăgubiri acordate în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005, privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, așa cum s-a stabilit prin dispoziția contestată.
În termenul legal reglementat de art.284 Cod pr.civilă a declarat apel în cauză reclamanta -. Aceasta a solicitat desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare susținând că atât autoritatea administrativă cât și instanța nu s-au conformat principiului înserat în art. 1 din Legea nr.10/2001, al restituirii în natură a imobilelor preluate în mod abuziv. Motivarea din decizia tribunalului cum că apelanta nu a cerut și restituirea în natură dovedește că instanța nu și-a exercitat rolul activ pentru a desluși corect obiectul dedus judecății. Raportul de expertiză efectuat la fond a învederat că din suprafața de 3000 mp. numai 2800 mp. sunt ocupați de construcții iar restul de 900 mp este teren liber. Această stare de fapt învederată de expert nu a fost avută în vedere de către tribunal. În drept apelanta a invocat și dispoz. art. 10 alin.1 și art. 11 alin.3 din Legea nr.10/2001.
Pe parcursul soluționării cauzei în apel reclamanta - a decedat. A intervenit în cauză în vederea continuării judecății moștenitorul acesteia,.
A fost pusă în discuția părților efectuarea unei completări la raportul de expertiză. S-a solicitat expertului să identifice și să precizeze care este suprafața de teren care, în opinia acestuia, este liberă de orice detalii de sistematizare, suprafață care ar excede terenului necesar unei bune exploatări a blocurilor care ocupă parțial terenul. S-a solicitat, de asemenea, să se precizeze care este destinația acestui teren potrivit planului de urbanism și să se întocmească o schiță detaliată.
La cererea apelantului au fost solicitate relații de la autoritățile administrative locale pentru a se verifica dacă există teren liber care poate fi acordat în compensare.
În raport de probatoriul administrat la fond și în apel urmează a fi respins ca nefondat apelul.
Dispozițiile art. 297 alin.1 Cod pr. civilă nu pot fi aplicate în cauză, respectiv nu se poate desființa sentința și trimite cauza spre rejudecare, cum a s-a solicitat în finalul motivelor de apel. Prin sentința apelată a fost dată o dezlegare pe fond litigiului dedus judecății câtă vreme s-a statuat că terenul solicitat prin notificare nu poate fi restituit în natură deoarece este ocupat de carosabil, trotuar, blocuri și alei de acces.
În ce privește modul în care tribunalul a aplicat prevederile art.10 și art.11 din Legea nr.10/2001 se constată de asemenea că criticile formulate nu sunt întemeiate.
În sensul Legii 10/2001 sunt considerate libere terenurile care nu sunt ocupate de construcții noi autorizate, cele care nu sunt afectate servituților legale și altor amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale, iar lucrările pentru care s-a dispus exproprierea nu ocupă funcțional întreaga lor suprafață.
Sintagma amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale are în vedere acele suprafețe de teren afectate unei utilități publice, respectiv suprafețele de teren supuse unor amenajări destinate a deservi nevoile comunitare și anume căi de comunicație (străzi, alei, trotuare etc.), dotări tehnico-edilitare subterane, amenajări de spații verzi în jurul blocurilor de locuit, parcuri și grădini publice, piețe pietonale și altele.
Noțiunile de "teren ocupat funcțional de lucrările pentru care s-a dispus exproprierea" și aceea de "teren necesar în vederea bunei utilizări", prevăzute în art.11 alin.3 și 4 din Legea nr.10/2001 republicată, sunt practic echivalente ca premisă terminologică.
Rațiunea acestor reglementări rezidă din aceea că, în majoritatea cazurilor, lucrările de construcții noi efectuate nu au ocupat în întregime terenul expropriat, deoarece normele edilitare, indiferent de natura construcției sau a amenajării nu permit acest lucru.
În cuprinsul noțiunilor echivalente arătate se includ astfel acele părți din terenul expropriat care, nefiind situate sub construcții, sunt necesare pentru buna utilizare a acestora, ținând de standardul obligatoriu, sau, cel puțin, obișnuit pentru destinația lor, fără a reprezenta o facilitate sau un avantaj suplimentar.
În speță, prin lucrarea inițial întocmită în cauză expertul menționa că o suprafață de 900 mp din terenul ce a aparținut autorului apelantului este teren liber. Prin completarea la raportul de expertiză efectuată în apel, expertul menționează, însă, faptul că suprafața de 900 mp este traversată pe lungime de o conductă de gaze și o conductă de canalizare (expertul identificând pe teren un aliniament de țevi metalice de circa 30 cm înălțime, colorate cu galben, și un de canalizare). actuală a acestui teren, potrivit planului de urbanism zonal, este de spațiu. Aceste constatări ale expertului nu au fost combătute de apelant, prin depunerea la dosar de acte din care să rezulte că porțiunea de teren solicitată a fi restituită în natură nu ar fi străbătută de conducte funcționale.
Față de destinația actuală a terenului solicitat de apelant ca fiind liber Curtea apreciază că acesta este afectat de amenajări de utilitate publică, situație în care nu poate fi restituit în natură. Prevederile art. 10 și 11 din Legea nr. 10/2001 au fost corect aplicate de către prima instanță.
Răspunsul la relațiile solicitate de instanță privind posibilitatea restituirii de bunuri în compensare a fost negativ. Apelantul a contestat acest răspuns, fără a dovedi, însă, că cele comunicate de intimată nu sunt reale.
În temeiul art. 296 Cod pr. civilă,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de reclamanta - - DECEDATĂ și continuat de moștenitor, domiciliat în B, sect.3, nr.176,.59,.B,.7, împotriva sentinței civile nr. 61 din 14 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți Primarul Municipiului C și Consiliul Local al Municipiului
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 28 mai 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - - |
Red.jud.
Tehn.5 ex
5.06.2009
Președinte:Paraschiva BelulescuJudecători:Paraschiva Belulescu, Paula Păun
