Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 177/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 177
Ședința publică de la 11 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gheorghiu Elena
JUDECĂTOR 2: Andronic Adriana Elena
Grefier: - -
Pe rol pronunțarea cauzei civile privind pe apelanta și pe intimatul Primarul Municipiului Bîrlad, având ca obiect legea 10/2001 împotriva sentinței civile numărul 265 din 4 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Vaslui.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier din care rezultă că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 4, când instanța pentru a da părților posibilitatea să depună concluzii scrise a amânat pronunțarea pentru azi 11 2009.
După deliberare,
CURTEA DE APEL
Asupra apelului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 265 din 4 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Vasluis - respins acțiunea formulată de, prin procurator, în contradictoriu cu Primarul municipiului Bârlad, privind pronunțarea unei hotărâri care să constituie actul de proprietate asupra terenului în suprafață de 289 situat în Bârlad,- A, județul V.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin notificarea înregistrată la Prefectura Municipiului V sub nr. 301/2001, reclamanta, prin procurist a solicitat restituirea în natură și despăgubiri pentru diferență, pentru imobilul aflat în Bârlad,-, jud. V, format din locuință și teren aferent.
Conform susținerilor pârâtului, în urma analizării notificării, s-a constatat că reclamanta este proprietara imobilului din Bârlad,-, jud. V, format din construcții cu destinația locuință și teren în suprafață de 280 mp, trecut în proprietatea statului în baza decretului de expropriere nr.297/07.12.1987.
Deoarece s-a constatat că, construcția cu destinația de locuință este demolată, iar terenul în suprafață de 280 mp este ocupat de bloc de locuințe și lucrări de sistematizare aferente acestuia, prin dispoziția nr.1993/29.12.2004, reclamantei i s-au propus măsuri reparatorii prin echivalent constând în titluri de valoare sau acțiuni în valoare de 98.882.682 lei ROL.
Reclamanta nu a contestat această dispoziție în termenul de 30 de zile prevăzut de art.26 alin.3, Legea nr.10/2001, și prin cererea înregistrată la Primăria Municipiului Bârlad la nr. 2059/24.01.2005 a arătat că este de acord cu oferta primarului referitoare la acordarea de acțiuni la societăți comerciale tranzacționate pe piața de capital în valoare de 98.882.682 ROL.
În consecință, documentația care a stat la baza emiterii dispoziției nr. 1193/2004 a fost trimisă de către Instituția Prefectului jud. V, urmând a fi trimisă către Fondul Proprietatea în vederea acordării măsurilor reparatorii.
Ulterior, după intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005, reclamanta a formulat o nouă notificare, înregistrată sub nr. 200/2005 prin care a solicitat restituirea în natură a terenului aferent și care a fost înregistrată la Primăria Municipiului Bârlad sub nr. 200/2005. Prin adresa nr.200/16.05.2006, Primarul a comunicat reclamantei că imobilul respectiv a făcut obiectul dispoziției nr.1993/2004 a Primarului Municipiului Bârlad, care i-a fost comunicate și împotriva căreia a avut posibilitatea formulării contestației în termenul prevăzut de Legea 10/2001.
Inițial reclamanta a înțeles să conteste această adresă dar prin sentința civilă nr. 2247 din 05.12.2006 a Tribunalului Vasluis -a declarat nulă cererea de chemare în judecată formulată de în contradictoriu cu Primăria municipiului Bârlad deoarece acesta nu a făcut dovada calității de reprezentant al reclamantei.
Față de modul cum reclamata prin apărător a înțeles să formuleze obiectul prezentei cauze - pronunțarea unei hotărâri care să constituie titlu de proprietate asupra terenului - prin concluziile asupra fondului cauzei, pârâtul Primarul Municipiului Bârlad a înțeles să invoce inadmisibilitatea acțiunii reclamantei.
În legătură cu acest aspect instanța va reține că nu a fost invocată expres o excepție asupra căreia instanța este obligată să se pronunțe ci sau făcut aprecieri cu privire la soluția ce urmează a fi pronunțată în cauză, ce vor fi avute în vedere de către instanța o dată cu soluționarea fondului cauzei.
În acest sens, instanța a reținut că într-adevăr atât timp cât imobilul în cauză a făcut deja obiectul unei dispoziții a primarului, care nu a fost contestată și cu care reclamanta a fost de acord, aceasta nu mai poate face obiectul unei noi notificări.
Astfel contrar susținerilor reclamantei prin Legea nr. 247/2005 nu s-a reglementat repunerea proprietarilor în termenul de 6 luni de formulare a notificărilor în condițiile în care prin această lege, deși se aduc o serie de modificări și completări Legii nr.10/2001, aceste modificări nu se referă la art.21 din lege care prevede obligativitatea adresării notificării în termenul prelungit succesiv până la data de 14.02.2002.
Chiar dacă prin această lege au fost extinse cazurile de restituire în natură, la data emiterii dispoziției primarului 1993/2004 au fost avute în vedere dispozițiile Legii 10/2001 astfel cum erau în vigoare la momentul respectiv, analiza în cauză a dispozițiilor legale modificate ulterior contravenind principiului neretroactivității legii civile în timp.
Nici dispozițiile art. II din Legea nr.247/2005 invocate de către reclamantă în precizările la acțiune nu sunt incidente în cauză, astfel aceste dispoziții reglementează posibilitatea atacării în instanță în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a legii, a dispozițiilor având ca obiect acordarea de măsuri reparatorii în echivalent pentru imobilele prevăzute la art. 16 alin.1 din Legeanr.10/2001,emise până la data intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005 și nevalorificate.
Or, imobilul din prezenta cauză nu face parte din cele prevăzute în anexa nr.2, lit. a, din Legea nr. 247/2005, la care face trimitere art. 16 din Legea nr.10/2001, iar reclamanta nici nu a înțeles să investească instanța cu o contestație împotriva dispoziției nr. 1993/2004, formulată în temeiul art. II din Legea nr. 247/2005.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamanta criticând- ca netemeinică și nelegală. Susține aceasta că urmând procedura Legii nr. 10/2001, după tergiversarea soluționării timp de mai mulți ani a notificării formulate, entitatea investită Primăria Municipiului Bârlad a emis Dispoziția nr. 1993/29 decembrie 2004, prin care i-au fost propuse măsuri reparatorii în echivalent, pe care nici nu le- valorificat, iar ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005 a formulat contestație solicitând restituirea în natură a terenului. Instanța a reținut greșit că dispozițiile acestei legi nu pot retroactiva, când în realitate acestea nu retroactivează, ci evitând termenul de 12 luni pentru solicitanții care nu și-au valorificat despăgubirile acordate. Mai susține apelanta că, contrar celor reținute de instanța de fond îi sunt aplicabile dispozițiile art. II din Legea nr. 247/2005, deoarece ea nu a înțeles să valorifice despăgubirile modice acordate prin dispozitiv unității investite. Pe de altă parte instanța era obligată să edifice ea însăși cererea reclamantei ca fiind o contestație împotriva dispoziției nr. 1993/2004, cum de altfel rezultă din motivarea cererii.
Verificând actele și lucrările dosarului raportat la motivele de apel formulate și la dispozițiile legale incidente în cauză Curtea constată următoarele:
Urmare a notificării înregistrate la Prefectura județului V sub nr. 301/2001 prin care reclamanta solicitat măsuri reparatorii pentru imobilul situat în Bârlad,- A județul V, a fost emisă Dispoziția nr. 1993 din 29.12.2004, prin care acesteia i s-au propus măsuri reparatorii prin echivalent constând în titluri de valoare sau acțiuni în valoare de 98.882.682 lei.
Cu adresa înregistrată sub nr. 2059 din 24.01.2005 depusă la sediul Primăriei Bârlad apelanta - reclamantă a comunicat că este de acord cu măsura propusă, optând pentru măsuri reparatorii prin echivalent constând în acțiuni la societăți comerciale tranzacționate pe piața de capital.
Ulterior, după intrarea în vigoare a Legii nr. 297/2005 reclamanta a formulat o nouă notificare, cu privire la același imobil care a făcut obiectul dispoziției nr. 1993/2004 (necontestată) solicitând restituirea în natură a acestuia.
Tribunalul a reținut că reclamanta nu a înțeles să investească instanța cu o contestație împotriva dispoziției nr. 1993/2004. A constatat însă că atâta timp cât imobilul în litigiu a făcut deja obiectul unei notificări în urma căreia a fost emisă o dispoziție a primarului ce nu a fost contestată, din contră chiar însușită de reclamantă, conform celor reținute anterior, el nu mai poate face obiectul unei noi notificări.
Aceasta pentru că în Legea nr. 247/2005 nu s-a reglementat repunerea proprietarilor în termenul de 6 luni de formulare a contestațiilor. Modificările și completările aduse Legii nr. 10/2001 nu se referă la art. 21 care prevede că înregistrarea notificării trebuie să aibă loc în termenul prevăzut de acest text de lege. Mai mult, așa cum corect a reținut Tribunalul Iași, nu își găsesc aplicabilitatea în cauză nici dispozițiile art. II din Legea nr. 247/2005 la care face referire apelanta, dispoziții care reglementează posibilitatea atacării în instanță în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a legii a dispozițiilor având ca obiect acordarea de măsuri reparatorii în echivalent pentru imobilele prevăzute la art. 16 alin. 1 din Legea 10/2001, emise până la data intrării în vigoare Legii 247/2005 și nevalorificate. Ori așa cum reiese din economia dosarului, dispoziția nr. 1993 a fost emisă în 2004 și nu a fost contestată în termenul prevăzut de art. 26 alin. 3 din Legea 10/2001.
În consecință, date fiind considerentele expuse și având în vedere și dispozițiile art. 296 Cod procedură civilă, Curtea va respinge apelul și va păstra sentința Tribunalului Iași ca temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 265 din 4.03.2009 pronunțată de Tribunalul Vaslui, sentință pe care o păstrează.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 11.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - -
Red.
Tehnored.
02 ex. 11.12.2009
Tribunalul Vaslui
Jud.
Președinte:Gheorghiu ElenaJudecători:Gheorghiu Elena, Andronic Adriana Elena
