Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 187/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 187
Ședința publică de la 15 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tania Țăpurin președinte secție
JUDECĂTOR 2: Costel Drăguț președinte instanță
Grefier - - -
Pe rol judecarea apelurilor declarate de pârâtele D și C, ambele cu sediul în C,-, jud. D, împotriva sentinței civile nr. 79 din 04 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr- (nr. în format vechi 3300/civ/2006), în contradictoriu cu reclamantul -., cu domiciliul în C, str. G-, nr. 97, jud. D, având ca obiect legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns avocat G, reprezentând apelanta pârâtă C, și intimatul reclamant -., asistat de avocat, lipsind apelanta pârâtă
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se că apelul declarat de pârâta D nu a fost motivat.
Avocat, pentru intimatul reclamant, a depus întâmpinare și un set de înscrisuri ce au mai fost depuse și în fazele procesuale anterioare.
Avocat G, pentru apelanta pârâtă C, a solicitat amânarea cauzei, pentru a observa întâmpinarea depusă.
A arătat că nu solicită probe noi.
A precizat că situația terenului nu este pe deplin lămurită, întrucât, conform unei adrese emise de Primărie, o parte din teren este deținut de Ministerul Sănătății.
Avocat, pentru intimatul reclamant, a lăsat la aprecierea instanței cererea de amânare.
În ceea ce privește situația terenului, a susținut că din adresa emisă de Primăria, precum și din raportul de expertiză efectuat în cauză rezultă că majoritatea terenului situat în P 119 este deținut de, o mică parte fiind deținut de sau în indiviziune cu această societate.
Curtea a respins cererea de amânare formulată de apelanta pârâtă, prin apărător, considerând că nu este întemeiată.
Constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra apelurilor.
Avocat G, pentru apelanta pârâtă C, a susținut oral motivele de apel formulate în scris, arătând că Legea 10/2001 presupune parcurgerea procedurii administrative de către reclamant, însă acesta a formulat doar o notificare către ROMCEREAL, unitate inexistentă, iar această notificare nu ajuns niciodată la presupusa unitate deținătoare a terenului, respectiv
În ceea ce privește decizia civilă nr. 8126/18.10.2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție B, prin care unitatea apelantă era obligată să emită o decizie motivată la notificarea reclamantului, aceasta nu a fost pusă în executare din culpa reclamantului. A mai arătat că reclamantul nu face dovada că autorul său a deținut terenurile solicitate, că este moștenitorul acestuia și nici a faptului că terenurile au fost preluate abuziv.
În prezent terenurile sunt deținute de o societate privatizată, iar în temeiul art. 29 din Legea 10/2001, nu mai pot fi restituite în natură, reclamantul fiind îndreptățit doar la măsuri reparatorii.
A pus concluzii de admitere a apelului, schimbarea în tot a sentinței civile și pe fond respingerea acțiunii, fără cheltuieli de judecată.
Avocat, pentru intimatul reclamant, a arătat că reclamantul a urmat procedura administrativă, formulând notificarea nr. 25/2001 către unitatea deținătoare a terenului, respectiv Baza. Prin decizia nr. 8126/18.10.2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție B apelanta pârâtă a fost obligată să emită o dispoziție motivată.
În privința dreptului de proprietate, a fost făcută dovada cu actul de donație din 1926, adeverința nr. 1292/2000 eliberată de Primăria și sentința civilă nr. 806/1954 a Tribunalului Regional Popular prin care a fost confiscată suprafața de 4400. pentru neplata taxelor. Restul terenului a fost preluat fără titlu. S-a făcut și dovada filiației și a calității de moștenitor al autorului. A solicitat respingerea apelului cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra apelurilor de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj împotriva pârâtei SC SA și precizată ulterior fața de SC is SA, reclamantul -. a solicitat restituirea imobilului teren de 2,5 ha intravilan. A renunțat în timpul procesului la petitele 2 și 3 din cerere având ca obiect obligarea pârâtei de a demola construcțiile existente pe acest teren și la plata c/ viei defrișată de pe această suprafață. A solicitat de asemenea cheltuielile de judecată ocazionate de proces.
În motivarea acțiunii a arătat că prin notificarea nr.25/2001 a solicitat pârâtei în baza Legii 10/2001 să emită o decizie motivată, și ca urmare a refuzului de soluționare a notificării, prin decizia civilă nr.200/2003 a Tribunalului Dolj, definitivă și irevocabilă prin dec.8126/18 oct.2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, fost obligată pârâta la emiterea dispoziției.
Imobilul solicitat a aparținut tatălui său, așa cum rezultă din actul dotal autentificat în anul 1926, pct.3, acesta fiind deposedat de bun în mod abuziv și fără nici un titlu.
În dovedirea cererii a depus la dosar sentințele civile de care face mențiune în acțiune, actul de proprietate invocat, acte de stare civilă, în copie legalizată.
SC SA a formulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii, întrucât nu deține în proprietate nici o suprafață de teren care să fi aparținut reclamantului pe raza comunei, conform adeverinței eliberată de primărie.
Invocă de asemenea excepția lipsei calității procesuale pasive, întrucât simpla mențiune că terenul a aparținut Întreprinderii de Valorificare a din anul 1983, nu poate constitui o dovadă pertinentă. a suferit numeroase transformări și divizări iar terenul revendicat în prezent nu se mai află în proprietatea acestei societăți.
De altfel SC SA D, înființată în anul 1996, s-a privatizat și în consecință au aplicabilitate prevederile art.27 din Legea 10/2001.
A fost încuviințată proba cu expertiza tehnică de specialitate, cu obiectivele menționate în încheierea de la fila nr.37 din dosar.
După efectuarea raportului de expertiză a fost solicitată introducerea în cauză a unității în patrimoniul căreia se află evidențiat imobilul în litigiu, SC is SA Această parte a depus la dosarul cauzei înscrisuri (filele 175-196)
Prin sentința civilă nr.79 din 4 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a admis acțiunea precizată, formulată de reclamantul -. în contradictoriu cu pârâții D și
S-a constatat că reclamantul este îndreptățit la restituirea în natură a terenului de 25000 mp și a fost obligată pârâta SC SA să restituie această suprafață, cu vecinătățile din raportul de expertiză întocmit de expert și schița anexă, ce face parte integrantă din hotărâre, astfel: la Nord - Dc 58 pe distanța de 182,11, la - proprietatea pe distanța de 180,5, la Sud - rest proprietate SC is SA pe distanța de 179, la Vest - drum județean DJ 561 pe distanța de 180,5.
S-a luat act de renunțarea la capetele de cerere 2 și 3 din acțiunea dedusă judecății.
A fost obligată SC is SA la plata cheltuielilor de judecată către reclamant în cuantum de 1500 lei, reprezentând onorariu avocat și onorariu experți.
S-a reținut că imobilele au aparținut autorului reclamantului în baza actului de donație autentificat la data de 22 oct.1926, fiind preluate de stat conform sentinței civile nr.806 din 8.12.1954 a Tribunalului Regional popular, ca urmare a neplății taxelor și impozitelor datorate pentru terenul arabil deținut.
Cu actele depuse, reclamantul a făcut dovada calității de persoană îndreptățită la acordarea măsurilor reparatorii prevăzute de Legea nr.10/2001, iar expertiza dispună de instanță a identificat terenurile ca făcând parte din patrimoniul pârâtei SC is SA, societate care are calitate de succesor universal al statului, astfel că-i revine obligația restituirii în natură a bunurilor, în baza art. 6, 7 și 10 din lege.
Împotriva sentinței au declarat apeluri pârâtele SC SA D și SC is SA
Apelul pârâtei SC SA D nu a fost motivat, urmând ca potrivit art.292 alin.2 Cod pr.civilă, instanța să se pronunțe pe baza apărărilor invocate la prima instanță.
Pârâta SC is SA Cac riticat sentința, pentru următoarele motive:
1. Instanța a admis cererea reclamantului de modificare a acțiunii, deși aceasta s-a depus peste termenul prevăzut de art.129-130 și 132 Cod pr.civilă.
2. Au fost ignorate apărările formulate de pârâte, la care nu s-a răspuns prin hotărârea pronunțată.
3. Reclamantul nu a urmat procedura administrativă prevăzută de Legea nr.10/2001, adresând notificarea unei entități inexistente - ROMCEREAL, iar aceasta nu a fost niciodată înaintată presupusei deținătoare.
4. Reclamantul nu a făcut dovada, conform legii, că autorul său a deținut în proprietate imobilele revendicate.
5. S-a imputat neîntemeiat pârâtei SC SA neexecutarea sentinței nr.200/2003 a Tribunalului Dolj, atâta timp cât reclamantul nu a făcut dovada punerii în executare.
6. Dovada dreptului de proprietate și a calității reclamantului de moștenitor nu poate fi făcută cu sentința nr.806/1954 a Tribunalului Regional, hotărâre care se referă la o altă persoană decât autorul reclamantului.
7. Sentința este nelegală față de dispozițiile art.29 din Legea nr.10/2001, terenul fiind evidențiat în patrimoniul unei societăți comerciale privatizate, situație în care este exceptat de la restituirea în natură.
Reclamantul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului, arătând că prin modificarea de acțiune a indicat unitatea în al cărui patrimoniu se află imobilul, că prin actele depuse a făcut dovada calității de persoană îndreptățită, și a parcurgerii procedurii administrative prevăzută de lege, iar situația terenului justifică restituirea în natură a acestuia.
Examinând apelurile declarate, se apreciază ca nefiind fondate, pentru următoarele considerente:
Conform art.132 alin.1 Cod pr.civilă, la prima zi de înfățișare instanța va putea acorda reclamantului un termen pentru întregirea sau modificarea cererii.
Modificarea cererii de chemare în judecată exprimă prerogativa reclamantului de a opera schimbări cu caracter esențial referitoare la pretențiile formulate inițial față de pârât.
În cauză nu se poate imputa instanței nerespectarea dispozițiilor art.132 Cod pr.civilă, date fiind circumstanțele litigiului.
Astfel, ca urmare a refuzului de soluționare a notificării formulată de reclamant în termenul și condițiile prevăzute de Legea nr.10/2001, prin sentința civilă nr.200/9.04.2003 a Tribunalului Dolj, rămasă definitivă prin decizia civilă nr.258/10.10.2003 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, și irevocabilă prin decizia nr.8126/18.10.2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pârâta SC SA Daf ost obligată, în baza art.26 din lege, să emită decizie motivată prin care să soluționeze notificarea reclamantului.
Întrucât prin hotărârile pronunțate în cauza respectivă s-a reținut că pârâta SC SA D are calitate de entitate deținătoare cu privire la terenurile notificate, reclamantul a formulat cerere pentru restituirea în natură a terenurilor, în contradictoriu cu această pârâtă.
Pe parcursul soluționării cauzei și administrării probelor încuviințate de instanță, respectiv înscrisuri, expertiză, acte eliberate de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Dolj, s-a constatat că suprafețele de teren a căror retrocedare s-a solicitat se află în patrimoniul SC is SA, societate înființată în urma reorganizărilor succesive ale pârâtei SC SA.
Această situație de fapt rezultă atât din raportul de expertiză, cu completările ulterioare, efectuat de expert, cât și din adresa depusă în copie la fila 161 și Actul Constitutiv al SC is SA nr.1 din 2.04.2008, aflat la filele 176-192 și certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria - nr.2282 emis la data de 14.12.1999.
Potrivit probelor menționate, terenurile arondate R, pe a cărei rază teritorială sunt amplasate suprafețele ce fac obiectul cauzei, au fost înscrise în patrimoniul SC SA D, conform anexelor la certificatul seria - nr.2282/1999, iar ca urmare a reorganizării societății prin înființarea SC is SA C, la data de 2.04.2008, se regăsesc în prezent în patrimoniul acestei societăți.
Constatând calitatea SC is SA, de succesor în drepturi al SC SA D care, în procesul anterior a fost obligată la emiterea deciziei de soluționare a notificării, instanța a dispus, în baza cererii depusă de reclamant la data de 2.12.2008, introducerea în cauză a deținătorului terenului, fără ca prin această măsură să se încalce dispozițiile art.132 Cod pr.civilă, întrucât nu s-a modificat nici unul din elementele esențiale ale pretențiilor formulate inițial, pentru a se impune caracterizarea cererii ca modificare a acțiunii introductive, atâta timp cât succesorul în drepturi, în considerarea calității sale, stă în proces în locul antecesorului său, cu privire și în limita drepturilor și obligațiilor transmise prin actul juridic în temeiul căruia a dobândit această calitate.
Prin urmare, introducerea și citarea în cauză, în calitate de pârât a SC is SA nu are drept consecință modificarea cadrului procesual cu care a fost investită instanța, așa încât nu era necesar ca măsura să fie dispusă în termenul prevăzut de art.132 Cod pr.civilă și nici să se parcurgă o nouă procedură prealabilă de către reclamant, față de is SA C, așa cum s-a susținut în întâmpinarea depusă la fond, la fila nr.172 și în motivul 3 de apel.
Dispozițiile art.28 din Legea nr.10/2001 nu sunt incidente în cauză, față de faptul că, la data formulării notificării reclamantul cunoștea deținătorul bunului, căruia i-a adresat cererea de restituire, dar ulterior societatea comercială respectivă a fost supusă unor reorganizării succesive, în urma cărora bunurile se regăsesc în patrimoniul unei persoane juridice distincte de cea care le-a deținut inițial, dar care este succesor în drepturi al acesteia.
Cu actul de donație depus în copie la fila 14 din dosar și actele de filiație de la filele 19-21, reclamantul a făcut dovada dreptului de proprietate al autorului său asupra terenurilor în litigiu, cât și a calității de persoană îndreptățită la măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr.10/2001, condiții cerute de dispozițiile art.3 din lege.
De altfel, aceste aspecte, cât și caracterul abuziv al preluării imobilelor, în baza sentinței civile nr.806/8.12.1954 a Tribunalului Popular Raional, au fost reținute cu putere de lucru judecat prin decizia nr.8126/18.10.2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în procesul anterior, în care împrejurările menționate nu au fost contestate.
Neexecutarea sentinței civile nr.200/2003 a Tribunalului Dolj nu a fost imputată, în considerentele hotărârii apelate, pârâtei SC is SA, ci pârâtei SC SA, în contradictoriu cu care a fost pronunțată.
Incidența prevederilor art.29 din Legea nr.10/2001 nu exceptează pârâta de la obligația de restituire în natură a bunului, atâta timp cât s-a făcut dovada preluării terenurilor fără titlu valabil, și ținând seama că modificările aduse textului de Legea nr.247/2005 au fost declarate neconstituționale prin decizia Curții Constituționale nr.830/2008, considerându-se că prin abrogarea sintagmei " imobilele preluate cu titlu valabil" din cuprinsul alineatului 1, se încalcă dispozițiile art.15 alin. (2) și art.16 alin. (1) din Constituție.
În raport de considerentele expuse, se apreciază nefondate apelurile, urmând să fie respinse, conform art.296 Cod pr.civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelurile declarate de pârâtele D și C, ambele cu sediul în C,-, jud. D, împotriva sentinței civile nr. 79 din 04 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr- (nr. în format vechi 3300/civ/2006), în contradictoriu cu reclamantul -., cu domiciliul în C, str. G-, nr. 97, jud.
Obligă apelanții la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată către intimat.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 15 Iunie 2009
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.-
Tehn.5 ex.
8.07.2009
Președinte:Tania ȚăpurinJudecători:Tania Țăpurin, Costel Drăguț
