Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 189/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMANIA
Curtea de Apel Galați
Secția civilă
Decizia civilă nr.189/
Ședința publică din 13 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Valentina Gabriela Baciu
JUDECĂTOR 2: Anica Ioan
Grefier - - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de reclamanta, domiciliată în G- -/16.43, împotriva sentinței civile nr.187 din 15 februarie 2006 pronunțată de Tribunalul Galați.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 9 octombrie 2008 și s-au consemnat în încheierea din aceeași dată care face parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la data de 13 octombrie 2008.
CURTEA
Asupra apelului de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele;
Prin cererea înregistrată sub nr. 1511 din 20 mai 2006 pe rolul Tribunalului Galați, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul Primarul Municipiului G solicitând anularea dispoziției nr.1328/25.02.2005 și restituirea în natură a imobilului situat în G-.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că imobilul revendicat a aparținut tatălui său, până în anul 1965 când a fost expropriat potrivit Decretului 92/1965. Prin dispoziția atacată, Primarul a respins cerea reclamantei de restituire a imobilului pe considerentul că aceasta nu a făcut dovada vocației succesorale.
Prin întâmpinare, pârâtul a solicitat respingerea contestației susținând că reclamanta nu a făcut dovada faptului că imobilul în litigiu a aparținut tatălui său, având în vedere că tabelul anexă la Decretul 92/1965 nu constituie titlu de proprietate în sensul legii, și nici dovada filiației numitului față de proprietarii - și.
Prin sentința civilă nr.187 din 15.02.2006 a Tribunalului Galați pronunțată în dosarul nr.1511/2005, a fost admisă contestația, a fost anulată dispoziția nr.1328/25.02.2005 emisă de Primarul Municipiului G și s-a constatat că reclamanta are un drept de proprietate asupra imobilului în litigiu fiind îndreptățită la despăgubiri care se vor acorda potrivit Legii 247/2005 de către Comisia Centrală.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, în esență, că imobilul în litigiu a fost expropriat de la numiții, tatăl reclamantei, și, aceștia figurând la poziția 48 din tabelul anexă la Decretul 92/1965.
Cum potrivit art.24 alin.1 și2 din Legea 10/2001 în absența unor dovezi contrare se prezumă că persoana nominalizată în actul de preluare a imobilului este proprietarul imobilului, instanța de fond a reținut că, atât timp cât în cauză nu există alte dovezi contrare, imobilul revendicat de reclamantă a aparținut tatălui acestuia care figurează în anexa la decret.
Instanța de fond a apreciat că sunt îndeplinite toate cerințele referitoare la imobil și la persoana îndreptățită, cerințe impuse de dispozițiile art. 2 și 3 din Legea 10/2001, reclamanta având dreptul la restituire în condițiile actului normativ invocat.
Cu toate acestea s-a reținut că restituirea în natură nu este posibilă întrucât imobilul se suprapune pe spațiul din fața garajelor construite în zonă pe o alee betonată și pe spațiul dintre alee și taluzul falezei superioare, făcând parte din domeniul public, astfel încât s-a apreciat că reclamantei i se cuvin despăgubiri ce se vor calcula potrivit Legii 247/2005.
Împotriva sentinței civile nr.187/15.02.2006 a Tribunalului Galația declarat apel reclamanta criticând-o numai în ceea ce privește modalitatea în care instanța de fond a dispus restituirea imobilului revendicat.
În esență, apelanta a solicitat să se constate că restituirea imobilului în natură este posibilă, nefiind de acord cu acordarea de despăgubiri câtă vreme terenul este liber de construcții.
În consecință, a solicitat admiterea apelului și schimbarea sentinței atacate în sensul de a se dispune restituirea în natură a imobilului.
Curtea de Apel Galați, prin decizia civilă nr. 223 /A din 21 iunie 2006, a admis apelul, a schimbat în parte sentința apelată în sensul că a dispus restituirea în natură către contestatoare a suprafeței de 83,24. teren liber de construcții situat în G- și a constatat că pentru restul suprafeței de 66,74. contestatoarea are dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent, ce se vor acorda conform Titlului VII din Legea nr.247/2005.
Pentru a pronunța această hotărâre a reținut că potrivit expertizei tehnice efectuate din suprafața de 113,09. teren, pot fi restituiți 83,24. teren care este ocupat doar de spațiul, fiind liber și fără construcții, pentru restul, petenta este îndreptățită la despăgubiri.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs Municipiului Go, prin reprezentant, Primarul municipiului G, susținând, în esență, că greșit instanța de apel a dispus restituirea în natură către reclamantă a suprafeței de 83,24. teren în G-, întrucât printr-o atare măsură au fost încălcate dispozițiile art.31 lit.f și ale art.38 lit.g din Legea nr.215/2001 a administrației publice locale potrivit cărora numai consiliul local administrează domeniul public și privat al orașului și respectiv hotărăște darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică. Totodată, au fost încălcate și prevederile Legii nr.213/1998, privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia întrucât instanța de judecată și-a arogat un drept de dispoziție asupra domeniului public al municipiului Prin urmare prin soluția dată, instanța și-a depășit atribuțiile.
Pe de altă parte, în raport de constatările expertizei tehnice efectuate în cauză, restituirea în natură a terenului în litigiu nu era posibilă, suprafața de 83,24. fiind ocupată de spațiul și figura în regimul juridic al domeniului public, conform nr.HG562/2002.
Astfel fiind, terenul solicitat se încadrează în dispozițiile art.2 lit.g și art.11 din Legea nr. 10/2001 și nu poate fi restituit în natură întrucât aparține domeniului public de interes local, după cum nici restituirea unui teren în echivalent ca suprafață în altă zonă a orașului nu poate avea loc cât timp oferta emană de la deținător.
Prin decizia civilă nr.2954 din 4 aprilie 2007 pronunțată de Inalta C de Casație și Justiție B - Secția Civilă și de Proprietate Intelectuală, a admis recursul, a casat decizia civilă recurată și a trimis cauza spre rejudecarea apelului.
Pentru a pronunța această hotărâre a reținut că deși Primarul municipiului Gaf ormulat obiecțiuni la expertiza tehnică, instanța de apel nu le-a analizat, iar în recurs Primarul, a susținut că terenul în suprafață de 83,24. restituit în natură reclamanților face parte din domeniul public de interes local, conform nr.HG562/2002.
Că în cauză nu a fost stabilită prin probe situația juridică a terenului în litigiu.
Astfel, în rejudecare consideră util a fi solicitat și examinat în instanță, decretul nr.92/1965 de expropriere pentru a se vedea care a fost scopul acestei măsuri și dacă el s-a realizat. De asemenea, este necesar a se verifica nr.HG502/2002, invocată de recurent cu anexele acestuia, pentru a se stabili dacă terenul în dispută aparține domeniului public de interes local și respectiv care era statutul juridic al aceluiași teren la data intrării în vigoare a Legii nr.10/2001.
In rejudecare, cauza a fost înregistrată sub nr-.
Având în vedere îndrumările instanței de recurs, s-a depus Decretul nr.92/20 martie 1965 prin care a fost expropriat imobilul.
S-a dispus refacerea raportului de expertiză tehnică, în sensul înscrisurilor noi depuse la dosar.
Astfel, din analiza datelor de la fața locului, s-a stabilit că restituirea terenului în natură nu afectează construcțiile din jur și nici nu face parte din lista bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al statului, domeniul public județean sau domeniul public al municipiului G, prevăzute în lista anexă la Legea nr.231/1988.
Concluzionează că nu există vreun impediment să restituie în natură reclamantei, suprafața de 83,24.p, diferența de 66,74. până la suprafața totală, urmând a fi evaluată de Comisia Centrală de Stabilire a Despăgubirilor B, prin Legea nr.247/2005.
Municipiului G, prin primar, arată că terenul situat în-, se suprapune pe spațiul din fața garajelor pe o alee betonată și pe spațiul dintre alee și taluzul falezei superioare.
Cu privire la regimul juridic al terenului, nu a depus nici un act.
Expertul a răspuns la această obiecție în sensul că în imediata apropiere a terenului revendicat sunt amplasate cel puțin 19 -20 garaje, în suprafață de cca.400, dintre care majoritatea sunt din zidărie.
Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii apelate prin prisma motivelor de apel invocate, constată apelul nefondat;
Potrivit dispozițiilor art.10 alin.2 din Legea nr.10/2001, în cazul în care pe terenurile pe care s-au aflat construcții preluate abuziv, s-au efectuat construcții noi, autorizate, persoana îndreptățită va obține restituirea în natură a părții de teren rămase liberă, iar pentru suprafața ocupată de construcții noi, cea afectată servituților legale și altor amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent.
Potrivit dispozițiilor art.7 alin.1 din Legea nr.10/2001, republicată, de regulă, imobilele preluate în mod abuziv se restituie în natură.
Potrivit alin,2 al aceluiași articol, dacă restituirea în natură este posibilă, persoana îndreptățită nu poate opta pentru măsuri reparatorii prin echivalent decât în cazurile expres prevăzute de lege.
In speța de față, din raportul de expertiză, a reieșit că suprafața de 83,24.p, teren, nu este ocupată de construcții și nici de amenajări de utilitate publică astfel că cererea petentei de restituire în natură a acestei suprafețe de teren este întemeiată.
Pentru diferența de 66,74. teren potrivit dispozițiilor legale menționate, urmează a se recunoaște dreptul la despăgubiri ce vor fi acordate conform Titlului VII din Legea nr.247/2005.
Față de considerentele expuse mai sus și văzând și dispozițiile art.296 cod pr. civilă, va admite apelul, va schimba în parte sentința apelată în sensul că;
Va dispune restituirea în natură către contestatoare a suprafeței de 83,24. teren situat în G-, conform raportului de expertiză și va constata dreptul la despăgubiri pentru suprafața de 66,74.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
DECIDE
Admite apelul declarat de reclamanta - contestatoare, domiciliată în G- -/16.43, și în consecință;
Schimbă în parte sentința civilă nr.187 din 15 februarie 2006 pronunțată de Tribunalul Galați, în sensul că;
Dispune restituirea în natură către contestatoare, a suprafeței de 83,24. teren liber de construcții, situat în G-, identificat prin raportul de expertiză întocmit de expert, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Constată dreptul la despăgubiri pentru suprafața de 66,74. teren, conform Titlului VII din Legea nr.247/2005.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 13 octombrie 2008.
Președinte Judecător
- - - - -
Grefier
- -
Red. /4.11.2008
Tehn.
4 ex./6.11.2008
fond -
apel - -
recurs - B - Nucă - -
Președinte:Valentina Gabriela BaciuJudecători:Valentina Gabriela Baciu, Anica Ioan
