Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 195/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 195/
Ședința publică din 18 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Trandafir Purcărița
JUDECĂTOR 2: Lucian Lăpădat
GREFIER: - -
S-a luat în examinare apelul declarat de către intervenientul apelant Ministerul Economiei și Finanțelor B împotriva sentinței civile nr. 823 din 29 martie 3006 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr. 6774/C/2005 în contradictoriu cu reclamanta intimată, și pârâtul intimat Comuna prin primar, având ca obiect Legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă pentru reclamanta intimată avocat, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, reprezentanta reclamantelor intimate depune împuternicire avocațială la dosar și chitanța nr. 37 reprezentând onorariu avocat încasat in suma de 1.000 lei.
Nemaifiind formulate alte cereri și probe de administrat instanța acordă cuvântul părților asupra apelului.
Reprezentanta reclamantelor intimate solicită respingerea apelului, arată că apelul este declarat tardiv, este inadmisibil și a fost declarat de către o parte care nu a avut calitate procesuală.
CURTEA
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin cererea adresată acestei instanțe înregistrată la nr. 6774/12.10.2005, reclamantele și au chemat în judecată Primăria solicitând anularea dispoziției 160 din 11.09.2005 și restituirea în natură a terenului evidențiat în CF 296 sau în echivalent bănesc.
În motivarea acțiunii reclamantele arată că prin notificarea nr. 411 din 31.10.2001 au solicitat Primăriei com. retrocedarea terenului înscris în CF 296 fără nr. top, în suprafață de 5755mp.
În drept își întemeiază acțiunea pe dispozițiile Legii nr. 10/2001 cu modificările ulterioare.
Prin sentința civilă nr. 823 din 29 martie 2006 pronunțată în dosar nr. 6774/C/2005 Tribunalul -S a admis acțiunea civilă formulată de reclamantele cu domiciliul în nr.371 și cu domiciliul în nr. 89, în contradictoriu cu Primăria și în consecință: a dispus anularea dispoziției nr. 160 din 11.09.2005 emisă de pârâtă.
A dispus restituirea în natură a suprafeței de 1050 mp în înscrisă în CF 296/333 cu nr. top % A în cotă de reclamantei și în cotă de reclamantei, suprafața liberă fără construcții conform expertizei și schițelor ce fac parte integrantă din sentință.
A obligat Statul Român prin Ministerul Finanțelor la plata de despăgubiri față de a sumei de 49393,5 lei RON și față de a sumei de 49393,5 RON ce reprezintă contravaloarea terenului în suprafață de4 202 mp.
A obligat pârâta Primăria față de reclamantă la plata sumei de 10.000.000 lei cheltuieli de judecată.
La dosar au fost administrate probe cu înscrisuri și a fost efectuată o expertiză tehnică de către expert, probe din analiza cărora instanța reținut următoarele:
Terenul înscris în CF 296/3333 fără număr top " în " în suprafață tabulară de 5755 mp este în realitate un teren intravilan pe care sunt edificate următoarele clădiri: căminul cultural cu anexe, și curtea bisericii, școala generală cu curte și anexe și poșta.
Coproprietarii tabulari asupra imobilului sunt în cotă de 4/8 părți, Statul Român în cotă de 2/8 părți, născ. în cotă de 1/8 parte și în cotă de 1/8 parte.
În anul 1957 Statul Român a preluat cotele de proprietate de 2/8 părți de la antecesorii reclamantelor, teren pe care a fost construită școala.
În urma notificării cu nr. 411/30.10.2001 prin care reclamantele solicitau restituirea în natură în baza Legii 10/2001 a terenului sau acordarea de despăgubiri bănești, Primăria emite dispoziția nr. 160/11.09.2005 prin care respinge cererea reclamantelor oferindu-le titluri de despăgubire în valoare de 10343,2 lei (RON).
Din expertiza tehnică efectuată în cauză, rezultă că suprafața reală a terenului înscris în CF 296 continuare 333 în de 5755 mp este de 5007 mp din care clădirea poștei ocupă suprafața de 591 mp, școala și curtea școlii ocupă suprafața de 1721 mp, și curtea ocupă suprafața de 1621 mp iar căminul cultural cu curte și anexe suprafața de 1083 mp.
Reclamantelor din proces, ținând cont de suprafața reală a pacelei de 5007 mp corespunzător cotelor de proprietate de 2/8 părți le revine suprafața de 1252mp.
Tot din expertiza tehnică efectuată în cauză rezultă că între căminul cultural și biserică se află suprafața de teren liberă fără construcții de 1050mp aferentă cotei de proprietate a reclamantelor, lăsând liber accesul la intrările laterale ale cultural, respectiv 2 față de zidul acestuia și 3 față de zidul bisericii.
În această situație instanța va dispune retrocedarea în natură a suprafeței de 1050 mp aferentă cotei de proprietate a reclamantelor dispunându-se dezmembrarea parcelei din CF 296/333 în două sub parcele conform planșei anexate la raportul de expertiză:
-subparcela nr.top.% A în de 1207 mp în suprafață reală de 1050 mp ce va fi atribuită reclamantelor în cote de parte;
-subparcela nr.top %B în de 4548 mp suprafața reală de 3957 mp, proprietari în cotă de 4/6 părți și Statul Român în cotă de 2/6 părți.
Pentru diferența de 202 mp ce se cuvin reclamantelor și care nu poate fi restituit în natură, valoarea despăgubirilor se ridică la suma de 61.216 lei RON.Pentru toate aceste considerente și având în vedere dispozițiile Legii nr. 10/2001 cu modificările ulterioare, ținând cont și de practica Curții Europene a Drepturilor Omului, care în dosarul R c/a România a concluzionat că acordarea titlului de valoare nu reprezintă o despăgubire reală pentru persoanele ale căror imobile au fost trecute în mod abuziv în proprietatea statului, instanța a admis acțiunea reclamantelor, a anulat dispoziția nr. 160/11.09.2005, a dispus restituirea în natură a suprafeței de 1050 mp reclamantelor, suprafață înscrisă în CF 296/333 cu nr. top % A în cotă de pentru fiecare și a obligat Statul Român prin Ministerul Finanțelor la acordarea de despăgubiri bănești în sumă de 49393,5 lei RON pentru reclamanta și 49393,5 lei RON pentru reclamanta și a obligat Primăria la cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinței civile a declarat apel intervenientul apelant Ministerul Economiei și Finanțelor în reprezentarea Statului Român, solicitând casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
În motivarea apelului s-a arătat că intervenientul apelant ar fi fost lipsit de dreptul la apărare deoarece nu ar fi fost citat în ciclul procesual anterior, cu toate că, cauza a fost soluționată inclusiv de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin dec.civilă 4048 din 18 mai 2007 pronunțată în dosar nr-.
S-a mai susținut că reclamantele au atacat în justiție o dispoziție a primarului și aceasta nu implică vreo obligație în sarcina Statului Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor.
Nu s-a respectat astfel procedura contradictorialității iar Ministerul Economiei și Finanțelor i- fost înaintată doar adresa de începere a procedurii de executare la 7.04.2008.
S-a mai arătat că despăgubirile se acordă de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor iar Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice nu este nici unitate deținătoare și nici unitate obligată la emiterea deciziei.
Ca atare se solicită admiterea apelului, casarea sentinței nr. 823 din 29.03.2006 a Tribunalului C S și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță.
În drept apelantul a invocat art. 282 și 297 Cod pr.civilă
Examinând apelul prin prisma celor arătate și în condițiile prevăzut de art. 298 și urm. Cod pr.civilă se reține că acesta este nefondat.
Ministerul Economiei și Finanțelor în reprezentarea Statului Român înțelege să formuleze apel la data de 30.04.2008 împotriva sentinței civile nr. 823 din 29.03.2006 pronunțată de către Trib. CSR eșița în dosar nr.6774/C/2005, hotărâre care a fost inițial schimbată în tot prin decizia civilă nr. 400 din 23.10.2006 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosar nr. -, dar care a fost apoi menținută de către ca urmare a admiterii recursului reclamantelor, prin decizia civilă nr. 4048 din 18.05.2007.
În aceste condiții hotărârea atacată cu apel a rămas irevocabilă la 18 mai 2007 iar această categorie de hotărâri nu sunt supuse apelului în condițiile prevăzut de art. 282 și art. 282 indice 1 Cod pr. civilă.
Ca atare susținerile reprezentantei reclamantelor cu privire la inadmisibilitatea, tardivitatea și declararea de către o persoană care nu a avut calitate procesuală vor fi subsumate limitelor impuse de art. 282, 282 indice 1 Cod procedură civilă, texte de lege care descriu cadrul general al instituției apelului și hotărârile ce pot fi supuse acestei căi de atac.
Desigur susținerile Ministerul Economiei și Finanțelor au fost determinate de începerea procedurii executării silite în baza unei hotărâri judecătorești irevocabile însă modalitatea juridică de a combate procedura de executare silită este contestația la executare, formulată în condițiile art. 399 și urm. Cod pr.civilă, prilej cu care partea interesată își va dezvolta apărările derivate fie din inopozabilitatea titlului executoriu ca urmare a neparticipării la proces fie legate de modalitatea de pornire a procedurii de executare silită.
Toate aceste excepții și apărări se pot ridica în fața instanței de executare.
Față de cele arătate apelul declarat de Ministerul Economiei și Finanțelor în reprezentarea Statului Român va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de către Ministerul Economiei și Finanțelor, în reprezentarea Statului Român împotriva sentinței civile nr. 823 din 29.03.2006, pronunțată de către Tribunalul C - S în dosar nr. 6774/C/2005.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică din 18 septembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
GREFIER,
- -
Red. LL/ 3.10.2008
Thred. NF/ 3.10.2008
Ex.2
Tribunalul S - Președinte.
Președinte:Trandafir PurcărițaJudecători:Trandafir Purcărița, Lucian Lăpădat
