Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 196/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 196
Ședința publică de la 21 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Protea
JUDECĂTOR 2: Cristina Văleanu
Grefier - -
S-a luat în examinare cererea de apel formulată de Universitatea Tehnică "Gh." I împotriva sentinței civile nr. 2396 din 19.12.2007 a Tribunalului Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic și intimata asistată de avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că a fost comunicat părților litigante răspunsul la obiecțiunile la raportul de expertiză.
Avocat depune la dosar delegație de substituire pentru avocatul titular pentru intimată.
, reprezentanții părților litigante arată că au luat cunoștință de obiecțiunile la raportul de expertiză și nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul părților la dezbateri.
Consilier juridic solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, desființarea hotărârii instanței de fond și acordarea de măsuri reparatorii pentru suprafața de 652 mp ce a fost identificată de expert în raportul de expertiză. Arată că dispoziția a fost emisă pentru suprafața de 800 mp dar s-a dovedit că intimata deținea suprafața de 652 mp ce nu a fost contestată.
Solicită a se observa că s-a contestat că terenul în suprafață de 499 mp este grevat de magistrale ce nu pot fi demolate. În conformitate cu disp. art. 10 din Legea nr. 10/2001 terenul este grevat, nu poate fi restituit în natură ci pot fi acordate măsuri reparatorii. În plus, terenul nu este afectat numai de magistrale ci și de cămine, consemnate de expert la instanța de fond.
Avocat solicită respingerea apelului, menținerea dispozițiilor sentinței civile nr. 2396/19.12.2007 pronunțată de Tribunalul Iași prin care s-a dispus restituirea în natură a suprafeței de 499 mp situată în I,- și acordarea de despăgubiri pentru suprafața de 301 mp.
Arată că prima instanță a constatat că dispozițiile deciziei 706/2006 emisă de rector se impune a fi anulată în parte deoarece o parte din terenul intimatei este restituită în natură.
Consideră că susținerile apelantei potrivit cărora terenul nu poate fi restituit în natură deoarece este străbătut de utilități, nu are relevanță iar dispozițiile instanței referitoare la conducte determină facilitarea accesului la conducte.
Solicită respingerea apelului formulat, menținerea sentinței pronunțate de Tribunalul Iași ca temeinică și legală. Depune la dosar concluzii scrise însoțite de chitanța nr. -/10.04.2008 și chitanța nr. -/16.06.2008- copii xerox reprezentând onorariu avocat în cuantum de 1700 lei. Interpelat, arată că însuși rectorul a precizat că este vorba de suprafața de 800 mp.
Solicită obligarea părții adverse la plata cheltuielilor de judecată.
Declarându-se dezbaterile închise, după deliberare:
CURTEA DE APEL:
Asupra apelului civil de față;
Reclamanta a solicitat anularea deciziei nr. 706/2006 emisă de pârâtul Universitatea "Gh. " I și obligarea intimatei la restituirea în natură a suprafeței de teren situate în I,- neafectată de construcții și alte detalii de sistematizare.
Motivând în fapt contestația promovată, reclamanta a susținut că nu este de acord cu modul de rezolvare a notificării și solicită ca intimata să fie obligată să-i restituie terenul în natură, acesta fiind liber, fără construcții.
În subsidiar și numai în situația în care, în urma unor probe, se va dovedi că terenul este afectat de o sarcină, care să facă absolut imposibilă restituirea în natură, solicită devierea vechiului amplasament al proprietății sale, preluată abuziv la stat, pe terenul de asemenea liber din vecinătatea terenului și care nu a avut proprietar la data trecerii la stat.
Susține că nu acceptă măsurile propuse prin art. 2 din decizie, pentru că legea este clară și reglementează sursele de finanțare, cuantumul și procedura de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor ce nu pot fi restituite în natură.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii întrucât terenul în litigiu este ocupat parțial de construcții iar legea nu mai prevede posibilitatea acordării de măsuri reparatorii prin echivalent bănesc.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri și expertiză tehnică topografică.
Tribunalul Iași, prin sentința civilă nr. 2396 din 19 decembrie 2007, a admis cererea formulată de reclamanta în contradictoriu cu Universitatea Tehnică "Gh. "I, în parte și a dispus anularea parțială a deciziei nr. 706/18.04.2006 emisă de pârâtă.
S- dispus restituirea în natură către reclamantă a suprafeței de teren de 499 mp situată în I,-, delimitată de punctele 1, 2, 3, 4, 12, 11, 10, 10, 9, 1 în raportul de expertiză ing. (plan de situație anexa nr. 4)
S-a dispus acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale, reclamantei pentru suprafața de 301. situată în I,- și a fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 1.300 RON cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că prin notificarea înregistrată sub nr. 648/2001 pe rolul Biroului executor Judecătoresc, reclamanta, în calitate de persoană, îndreptățită, a solicitat, în temeiul Legii nr. 10/2001, acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent bănesc pentru imobilul casă și teren în suprafață de 800 mp ce a fost situat în I,-.
Prin decizia Rectorului Universitatii. Tehnice Gh. nr. 706/18.04.2006 s-a dispus respingerea cererii de acordare măsuri reparatorii prin echivalent bănesc și s-a propus, în condițiile Legii nr. 10/2001 modificată prin Legea nr. 247/2005, acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale.
Tribunalul a constatat că dispoziția contestată emisă de rectorul Universității Tehnice "Gh. " I se impune a fi în parte anulată deoarece, pentru o parte din terenul fostă proprietate a reclamantei este posibilă, potrivit dispozițiilor legale, restituirea în natură a imobilului.
Instanța a reținut din cuprinsul raportului de expertiză tehnică topografică efectuat în cauză de expert (filele 59-66 și 79 - răspuns obiecțiuni) coroborat cu înscrisurile depuse la dosar că autoarea reclamantei, numita (decedată la 5.03.1964) a avut în proprietate o suprafață de teren de 800 mp teren clădit și o construcție imobil situat în I,-, în anul 1978 conform autorizației nr. 404/8.12.1978 construcția fiind demolată, iar terenul fiind trecut în proprietatea statului pentru necesitatea sistematizării zonei.
În prezent, terenul fostă proprietate a reclamantei se află în administrarea Universității Tehnice Gh. I și o parte, respectiv 153 este ocupată de construcții, C 19 și trotuar aferent acesteia.
Tribunalul a constatat însă, că pentru suprafața de 499 delimitată de punctele 1, 2, 3, 4, 12, 11, 10, 91 în anexa nr. 4 (fila 66 dosar) a raportului de expertiză -, suprafață de teren liberă de construcții, spațiu, este posibilă restituirea în natură.
Deși pârâta a invocat faptul că această suprafață nu poate fi restituită deoarece este străbătută de rețele de utilități, tribunalul a constatat, din cuprinsul raportului de expertiză (fila 79 dosar - răspuns obiecțiuni) că traseul A,B,C anexa 4 plan de situație - raport de expertiză au fost identificate cămine de vizitare, doar o parte a terenului fiind străbătură în subteran de conducte ce fac parte din rețeaua secundară și deservesc Universitatea Tehnică Gh., a căror mutare ar impune costuri ridicate.
Tribunalul a constatat însă că această împrejurare nu poate impieta asupra aplicării principiului prevalenței restituirii în natură consacrat de art. 1 alin. 2 din legea nr. 10/2001 și cap. I pct. 1 lit. a din HG250/2007 reclamanta urmând a fi ținută doar a respecta restricțiile dreptului de a construi pe traseul conductelor de utilități potrivit dispozițiilor legale în materie și a celor legate de exploatarea și întreținerea acestor conducte.
Pentru a dispune în acest sens, tribunalul a avut în vedere și finalitatea reparatorie a Legii nr. 10/2001, care presupune interpretarea acesteia în favoarea celor îndreptățiți șl potrivit principiului constituțional al protejării și garantării dreptului de proprietate al persoanelor care l-au pierdut prin acte abuzive.
În ce privește cererea reclamantei privind devierea amplasamentului fostei sale proprietăți și de acordare de despăgubiri bănești, tribunalul a constatat că aceste solicitări sunt lipsite de fundament legal, Legea nr. 10/2001 cu modificările aduse prin legea nr. 247/2005 prevăzând doar posibilitatea acordării de măsuri reparatorii în echivalent potrivit titlului VII al Legii 247/2005, reclamanta urmând a primi titluri de despăgubire ce se vor converti în acțiuni la Fondul Proprietatea pentru suprafața de 301 mp situată în I,-, imposibil de restituit în natură.
Universitatea Tehnică "Gh. " Iad eclarat apel considerând că sentința tribunalului este nelegală și netemeinică.
În motivarea apelului, se susține că tribunalul a interpretat greșit prevederile legale (art. 1 alin. 2 din Legea nr. 10/2001 și capitolul I pct. 1 lit. a din HG250/2007), deoarece principiul prevalenței restituirii în natură a imobilelor preluate abuziv de stat este inaplicabil atunci când măsura restituirii în natură nu este posibilă sau este înlăturată expres de la aplicare.
Învederează apelanta că tribunalul a aplicat trunchiat prevederile Legii nr. 10/2001 și ale normelor sale de aplicare, omițând a avea în vedere, în speță, incidența art. 10,care statuează expres faptul că se restituie în natură numai terenul liber, neafectat de amenajări subterane, conducte de alimentare, utilități, care nu afectează accesul și utilizarea normală a acestora.
Susține apelanta că raportul de expertiză efectuat în cauză, stabilește că terenul contestatoarei este ocupat în parte de construcția Facultății de Construcții și Mașini, iar restul este străbătut de rețele de utilități (termice, apă, canalizare) ale universității ce deservesc spațiile didactice de pe platforma didactică.
Restituirea în natură a suprafeței de teren ce este străbătută de traseul acestor rețele de utilități și zona limitrofă (traseu care grevează folosința normală a terenului) contravine prescripțiilor tehnice prevăzute de decizia nr. 61/1999, iar această situație este confirmată atât de către contestatoare, care cerut devierea amplasamentului rețelelor, cât și de către instanță care a obligat-o pe să respecte restricțiile dreptului de a construi pe teren.
Apelanta pretinde că potrivit anexei nr. 4 la raportul de expertiză tehnică, proprietatea contestatoarei avea doar 652 teren, din care 499, constituie spațiu, iar 153 teren este afectat de detalii de sistematizare, însă instanța a reținut alte suprafețe, respectiv 499 ocupați de spațiu și 301 afectați de detalii de sistematizare, depășind întinderea fostei proprietăți stabilite de către expert.
a formulat întâmpinarea solicitând respingerea apelului ca neîntemeiat deoarece tribunalul a aplicat principiul prevalenței restituirii în natură a terenului din litigiul dedus judecății, conform art. 1 alin. 1-2 art. 7 alin. 1 și 2 și art. 9 din Legea nr. 10/2001.
Intimata afirmă că, potrivit raportului de expertiză tehnică, terenul său este ocupat doar în parte de utilități iar acestea fac parte din rețeaua secundară.
Arată intimata că, din adresele unităților de utilități rezultă că pe terenul său nu există nici o conductă.
În ceea ce privește întinderea proprietății apelanta susține că, din toate actele depuse la dosar, rezultă că ea a avut în proprietate 800 teren, iar acest aspect a fost confirmat și de expertul tehnic, care propus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent pentru 301 teren și restituirea în natură a suprafeței de 499 teren.
În apel a fost efectuată o expertiză tehnică de identificare a traseului conductelor de utilități și de stabilire a împrejurării dacă acestea deservesc și alte imobile decât cele ale apelantei.
Analizând actele și lucrările dosarului în raport de susținerile părților, de ansamblul materialului probator administrat în cauză și de prevederile legale incidente, Curtea reține a fi întemeiat apelul în limitele ce vor fi expuse în cele ce urmează.
Prin notificarea nr. 648 N/2001, și au solicitat să li se acorde despăgubiri bănești pentru imobilul compus din 800 teren și casă de locuit, situat în I,-.
Fiind investit cu soluționarea notificării, rectorul Universității Tehnice Gh. Iae mis decizia nr. 706 din 18 aprilie 2006, prin care a respins cererea de acordare de măsuri reparatorii sub formă de despăgubiri bănești pentru imobilul notificat motivat de faptul că Legea nr. 10/2001 nu prevede posibilitatea acordării de despăgubiri bănești pentru cazurile în care restituirea în natură nu este posibilă.
Prin aceeași decizie s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 către pentru imobilul compus din casă de locuit și teren, în suprafață de 800 din I,-.
Curtea reține că suprafața de teren ce a aparținut notificatoarei este de 800, așa cum s- reținut prin decizia contestată, iar susținerile apelantei că această suprafață de teren este mai mică nu sunt întemeiate.
În acest sens, Curtea constată că certificatul de moștenitor nr. 271 din 18 ianuarie 1965 (fila 6) atestă că, în urma defunctei a rămas o masă succesorală compusă din 800 teren și o casă de locuit, din I,-, iar moștenitorii acestei defuncte au fost și, acesta din urmă decedând la 30 decembrie 2001 și având ca unic moștenitor pe, în calitate de soră (fila 18 dosar fond).
Mai mult, Curtea apreciază că, potrivit unui principiu fundamental al dreptului civil, atât timp cât Universitatea Tehnică "Gh. " a reținut prin decizia contestată că proprietatea autoarei notificatoarei este de 800 aceasta nu-i poate face o situație mai grea contestatoarei în propria-i cale de atac, susținând în apel că ea ar fi îndreptățită la o suprafață mai mică de teren.
În ceea ce privește restituirea în natură a suprafeței de 499 teren, instanța de apel apreciază a fi întemeiate criticile formulate de către apelantă.
În acest sens, Curtea reține că expertiza tehnică efectuată de expert tehnic a concluzionat că suprafața de 499 este liberă de construcții, dar constituie spațiu, fiind străbătută de conducte subterane de apă și canal care deservesc Universitatea.
Expertiza tehnică efectuată în apel d e către un specialist în instalații construcții confirmă că proprietatea autoarei notificatoarei este traversată de următoarele rețele subterane:
- rețea canalizare din tuburi de beton cu diametrul de 300 mm. rețea ce colectează apele uzate menajere și pluviale;
- rețea de încălzire (tur-retur);
- rețea de distribuție apă caldă de consum și de recirculație a apei calde de consum.
Potrivit acestei expertize tehnice, rețelele de încălzire, distribuție apă caldă consum și de recirculație a apei calde de consum deservesc clădirile Facultății de și ale Facultății de Utilaj Tehnologic Textil.
În răspunsul la obiecțiunile formulate la raportul de expertiză, expertul tehnic a precizat că rețelele subterane existente pe suprafața de 499 din proprietatea contestatoarei nu pot fi deviate, deoarece necesită investiții foarte mari, iar teren liber pentru un nou traseu nu există (fila 65 dosar apel), însă acest teren ar putea fi restituit contestatoarei cu condiția ca aceasta să asigure servituțile de acces la conducte pentru întreținere și reparații, cât și interzicerea executării unor construcții peste aceste rețele.
Potrivit dispozițiilor înscrise în art. 10 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, în cazul în care pe terenurile pe care s-au aflat construcții preluate în mod abuziv s-au edificat noi construcții, autorizate, persoana îndreptățită va obține restituirea în natură a părții de teren rămasă liberă iar pentru suprafața ocupată de construcții noi, cea afectată servituților legale și altor amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent.
Normele de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001, aprobate prin nr.HG 250/2007, stabilesc în Capitolul 11 pct. 10.3 că în toate cazurile entitatea investită cu soluționarea notificării are obligația, înainte de a dispune orice măsură, de a identifica cu exactitate terenul și vecinătățile și, totodată, de a verifica destinația actuală a terenului solicitat și subfeței acestuia, pentru a nu afecta căile de acces, existența și utilizarea unor amenajări subterane: conducte de alimentare cu apă, gaze, petrol, electricitate de mare calibru, adăposturi militare și alte asemenea. În cazul în care se constată astfel de situații, restituirea în natură se va limita numai la acele suprafețe de teren libere sau, după caz, numai la acele suprafețe de teren care nu afectează accesul și utilizarea normală a amenajărilor subterane.
Curtea constată că aceste prevederi legale sunt aplicabile în prezenta cauză, deoarece subfața terenului în suprafață de 499, este afectată de rețelele subterane de canalizare, de încălzire și de distribuție și recirculație a apei calde de consum, rețele ce deservesc două facultăți din cadrul apelantei.
Potrivit Capitolului I punctul 1 litera "a" principiul prevalenței restituirii în natură nu va fi aplicat în cazul în care o asemenea măsură nu este posibilă sau este expres înlăturată de la aplicare.
În prezenta cauză, restituirea în natură a terenului în suprafață de 499 este exceptată expres prin dispozițiile legale mai sus menționate, neputându-se primi opinia expertului tehnic privind restituirea acestui teren cu obligația intimatei de a permite accesul la conductele subterane pentru întreținere și reparații și de a nu construi peste rețelele respective.
Aceste sarcini ar fi împovărătoare pentru proprietară și ar afecta însăși substanța dreptului de proprietate, astfel că legiuitorul a exceptat expres de la restituirea în natură suprafețele de teren afectate servituților legale, precum și cele pe care există unele amenajări subterane, enumerate la Capitolul II pct. 10.3 din normele metodologice de aplicare Legii nr. 10/2001.
În consecință, în baza art. 296 Cod procedură civilă, se va admite apelul declarat de Universitatea Tehnică "Gh. " I și se va schimba în parte sentința apelată.
Se va dispune anularea art. 1 din decizia emisă de rectorul Universității Tehnice "Gh. " și se vor păstra celelalte dispoziții ale deciziei referitoare la acordarea de măsuri reparatorii în echivalent, în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005, astfel cum a fost modificat și completat prin nr.OUG 81/2007, pentru imobilul compus din 800 teren și casa de locuit ce a fost demolată din I,-, către.
În baza art. 247 Cod procedură civilă, se va păstra dispoziția din sentința referitoare la o obligarea Universității Tehnice "Gh. " I aflată parțial în culpă procesuală, la plata cheltuielilor de judecată, efectuate de la instanța de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de Universitatea Tehnică "Gh. " I împotriva sentinței civile nr. 2396 din 19.12.2007 a Tribunalului Iași, sentință pe care o schimbă în parte.
Dispune anularea art. 1 din decizia nr. 706 din 18.04.2006 emisă de Universitatea Tehnică "Gh. "
celelalte dispoziții ale deciziei referitoare la acordarea de măsuri reparatorii în echivalent - în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 - pentru construcția demolată și suprafața de 800 teren din I,- către.
dispoziția din sentință privind obligarea Universității Tehnice "Gh. " I la plata cheltuielilor de judecată efectuate de.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 21 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.
Tehnored.
02 ex.
17.12.2008
Tribunalul Iași
Jud. -
Președinte:Georgeta ProteaJudecători:Georgeta Protea, Cristina Văleanu
