Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 215/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMANIA
Curtea de Apel Galați
Secția civilă
Decizia civilă nr.215/
Ședința publică din 18 iunie 2009
PREȘEDINTE: Valentina Gabriela Baciu
JUDECĂTOR 2: Elena Romila
Grefier - - -
La ordine fiind judecarea apelurilor declarate de pârâții Primăria municipiului G -prin Primar,cu sediul instituției în G-, -, domiciliată în G- -/12.31, domiciliată în G- -/7.16 și SRL G, cu sediul în G- -/2.18 -prin administrator -, împotriva sentinței civile nr.1257 din 13 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Galați.
La apelul nominal a răspuns apelanta Primăria municipiului G, prin consilier juridic, pentru apelanții -, și SRL G, a răspuns avocat, și pentru intimata Casa de Cultură a Sindicatelor G, a răspuns avocat.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Apărătorul intimatei, depune la dosar în copie xerox, adresa nr.2645 din 31.05.2000 emisă de Consiliul județean G, către intimată, prin care i se comunică un exemplar pe de Decretul nr.605 din 25 iulie 1966 emis de Consiliul de Stat al România, care are anexat și parte din tabelul cuprinzând deținătorii de imobile care s-au expropriat în orașul G, printre care și apelanții, copia Hotărârii Consiliului de Miniștri al România din 2 iulie 1966 privind aprobarea executării de către Comitetul executiv al Sfatului Popular al regiunii G, a lucrării - Casa de Cultură a Sindicatelor din orașul G, și copia xerox a schiței Proiect G privind documentarea tehnică a suprafeței de teren pe care este construit sediul intimatei, copie care a fost prezentată expertului.Precizează că o parte din documentele de execuție referitoare la momentul construirii respective, nu poate să o prezinte, întrucât cartea tehnică se află la arhiva fostului, sens în care a făcut demersuri scrise pentru a le obține.
Pentru acest considerent, solicită acordarea unui termen pentru a intra în posesia susmenționatelor acte care urmează să-i fie comunicate.
Consilier juridic pentru apelanta Primăria municipiului G, se opune la cererea formulată de apărătorul intimatei, considerând că aceste acte nu sunt utile cauzei.
Apărătorul apelanților -, și SRL G, se opune cererii de amânare formulată de apărătorul intimatei, precizând că nu mai insistă în a se prezenta actele solicitate anterior, față de susținerea apărătorului intimatei, care a susținut că a prezentat expertului susmenționata schiță.
Curtea, având în vedere că nu se mai insistă în depunerea documentelor referitoare la momentul executării lucrării sediului intimatei, cerere formulată anterior de apărătorul apelantelor, respinge cererea de amânare a soluționării cauzei formulată de apărătorul intimatei. Constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Consilier juridic pentru apelanta Primăria municipiului G, solicită admiterea apelului formulat pentru considerentele expuse în motivele de apel d e la dosar, modificarea în tot a sentinței de fond, și în rejudecare respingerea acțiunii formulată de reclamantă.
Apărătorul apelantelor -, și SRL G, precizează că intimata a susținut că terenul ce se solicită a fi restituit în conformitate cu dispozițiile Legii nr.10/2001, este afectat de utilități publice. Cu ocazia cercetării locale efectuate de completul de judecată, s-a constatat că pe acest teren nu se află nici o construcție - aspect ce vine în contradicție cu motivarea instanței de fond. In mod real pe acest teren nu există nici o construcție, iar ceea ce se susține că ar fi construit, se află în subteran, unde nu a coborât nimeni. Cum nu există nici o documentație primară a construcției subterane, destinația și modul de exploatare a acesteia, rezultă clar că explicația expertului este reală. Nu există nici o dovadă serioasă că în subteran există o instalație specială, și că ar fi funcțională pentru scopul pentru care a fost construită. De asemenea nu există nici o dovadă că acea construcție ar avea calificarea că ar fi de utilitate publică. Dreptul de proprietate al apelanților ca și al autorilor acestora a fost intabulat la cartea funciară. Nu există nici un motiv pentru care hotărârea instanței de fond să fie menținută. Solicită admiterea apelurilor formulate de apelanți, modificarea hotărârii atacate, și pe fond solicită a se dispune respingerea acțiunii formulate de reclamanta intimată, ca nefondată. Solicită obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Apărătorul intimatei, susține oral și motivele expuse prin întâmpinarea de la dosar, solicitând pentru aceste considerente, respingerea apelului formulat de pârâți, ca nefondat. Nu solicită obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA
Asupra apelului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele;
Prin cererea înregistrată sub nr.8502/233/6 noiembrie 2007 pe rolul Judecătoriei Galați, reclamanta Casa de Cultura a Sindicatelor G, a solicitat in contradictoriu cu Primăria municipiului G, - și, pronunțarea unei hotărâri prin care să se constate nulitatea absoluta a dispoziției nr.722/SR din 25.05.2006 emisa de Primăria municipiului G, prin care s-a dispus restituirea în natură pârâților - și, a imobilului constând în teren în suprafață de 682,50. situat în G-.
In motivarea cererii a arătat că Primăria municipiului G în urma notificării nr.227/N/2001 formulată de pârâtele - și, în baza Legii 10/2001, a emis Dispoziția nr.722/SR din 25.05.2004 prin care a dispus restituirea în natură a imobilului teren situat în- (fost 93) în suprafață de 682,50.
A susținut că în dispoziția sus arătată nu se precizează în concret care este suprafața de teren restituita deși în preambul se face referire la suprafața de 682,50. expropriată și că terenul în cauză nu se încadrează în dispozițiile art.1,2 si 3 din Legea nr.10/2001, întrucât este ocupat de construcții și amenajări de instalații subterane, astfel ca imobilul se afla sub incidența art.11 si 14 din Legea nr.10/2001.
A arătat că terenul în cauza a intrat în administrarea și folosința sa în baza Decretului Consiliului de Stat al nr.605/25.07.1996, prin care s-a expropriat și trecut în proprietatea statului și terenul din-, în suprafață de 682,50. care a aparținut numitului Gh.. Prin acest decret au fost expropriați 12 deținători de terenuri cu o suprafață totala de 6258,66. teren, ce a trecut în proprietatea statului și s-a transmis pe durată nedeterminată în folosința Uniunii Generale a Sindicatelor din România. Pe acest teren a fost construita Casa de Cultură a Sindicatelor G, lucrare dispusa conform nr.1533/2.07.1996.
A susținut că în mod nelegal pârâta Primăria municipiului Gar estituit în natură terenul în discuție către pârâtele - și, în loc sa le stabilească masuri reparatorii în echivalent bănesc.
In drept și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.11 și 16 din Legea nr.10/2001 și art.12 din codul civil.
S-a folosit de proba cu acte.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâtele - și au solicitat respingerea acțiunii ca nefondată arătând că imobilul în cauză a fost proprietatea autorului lor., dobândit în baza contractului de vânzare cumpărare nr.1564/30.04.1947 și că prin Decretul de expropriere nr.605/1966 s-a trecut în proprietatea statului suprafața de 682,50. din acest teren precum și construcția aferentă în suprafață de 129,98.
Potrivit art.2 din decretul sus amintit s-a transmis doar un drept de folosință al terenului către Uniunea Generala a Sindicatelor din România (fostul ).
Au susținut că terenul în litigiu este un teren viran care nu se învecinează cu reclamanta și pe care nu s-au desfășurat niciodată activități socio-culturale.
Au arătat că Dispoziția nr.722/SR/2007 emisă de Primăria municipiului G este legală întrucât la emiterea acesteia s-a avut în vedere atât decretul de expropriere cât și dispozițiile art.11, art.23 alin.1 si 3, art.7, art.3 din Legea nr.10/2001.
S-au folosit de proba cu acte.
Prin sentința civilă nr.2508/21 03 2007 pronunțată de Judecătoria Galați în dosarul nr-, s-a dispus declinarea cauzei în favoarea Tribunalului Galați, Secția civilă.
Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Galați sub nr-.
În rejudecare la prima zi de înfățișare, 28 06 2007, reclamanta a solicitat introducerea în cauză a SRL G, societate căreia pârâtele au vândut terenul, solicitând constatarea nulității absolute și a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.662/12 03 2007 prin care pârâtele și - au vândut SC SRL G, imobilul în litigiu, imobil situat în G,-, fostă nr. 93 si care a fost dobândit de către pârâte în baza Dispoziției nr.722/SR/2004 emise de Primăria municipiului G, deși existau acte asupra terenului.
Prin întâmpinare (fila 26), pârâta SRL ridică excepția lipsei competenței materiale de soluționare a cererii, lipsa calității procesuale active și lipsa calității procesuale pasive a pârâtelor - și.
Pe fondul cauzei pârâta a arătat că, reclamanta are doar un drept de folosință asupra terenului.
În cauză s-a folosit probe cu interogatoriu, înscrisuri, cercetare la fața locului și expertize tehnice.
Tribunalul Galați, prin sentința civilă nr.1257 din 13 octombrie 2008 respins excepțiile lipsei competenței materiale de soluționare a cererii, lipsa calității procesuale active și lipsa calității procesuale pasive a pârâtelor - și, invocate de pârâta SRL
A admis acțiunea, a dispus anularea Dispoziției nr.722/SR din 25 mai 2004 emisă de pârâta Primăria municipiului G și restituirea în natură a suprafeței de 682,50.p, situată în G- de către Primăria municipiului G, și a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare autorizat sub nr. 662/2007 la Biroul Notarului Public - -
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut cu privire la excepțiile invocate că Legea nr.10/2001, republicată, prevede reguli procesuale speciale referitoare la competența instanței.
Articolul 26 alin.3 din același act normativ dispune că astfel de acțiuni să fie soluționate de tribunal, în speță, Tribunalul Galați.
De asemenea s-a reținut că în raport de prevederile legale aplicabile în speță, nu are relevanță faptul că cererea de chemare în judecată a fost formulată de un terț, față de raportul juridic născut între părți, astfel că reclamanta are calitate procesuală.
Cum decizia a cărei anulare se solicită este emisă pe numele celor două pârâte - și, s-a constatat că au calitate procesuală pasivă, fiind părți în proces conform cadrului procesual stabilit de reclamantă.
Pe fondul cauzei, prima instanță, pe baza probelor administrate (acte și raportul de expertiză, întocmit de expert ) a reținut că terenul restituit moștenitoarelor - și, este de " utilitate publică".
Privarea de proprietate prin decret de expropriere a autorului, nu a fost ilegală, fiind respins pentru o cauză de utilitate publică ce subzistă și în prezent fiind conformă cu principiile generale ale dreptului internațional.
Impotriva acestei hotărâri în termen legal au declarat apel pârâții Municipiul G, prin Primar, - și, SRL G, invocând nelegalitatea și netemeinicia acesteia.
In motivele de apel, pârâtele au arătat în esență;
- instanța de fond a reținut că terenul este de utilitate publică și că pe acesta sunt amplasate obiective necesare protecției de foc a clădirii unde se desfășoară activități cu aglomerări de persoane făcând trimitere la adresa nr.-/2008 a G, în condițiile în care din probele administrate rezultă că terenul este liber de construcții iar singura gură de canalizare și conducte și bazinul de la Stația se află pe un teren limitat și nu face obiectul cauzei, fiind amplasate la numerele 147 și 145 din str. -
Mai mult decât atât, reclamanta nu a fost în măsură să depună nici un înscris prin care să ateste că este titulara unui drept de proprietate sau folosință cu privire la amenajările cu destinația.
- în speță, susțin apelanții că sunt aplicabile dispozițiile art.11 alin.2 din Legea nr.10/2001, republicată, deoarece pe terenul restituit nu a existat edificată decât construcția proprietatea lui, care a fost demolată, astfel că la momentul emiterii Dispoziției nr.722/SR/2004, terenul era liber iar în privința sumei primită ca despăgubiri, moștenitorii acestuia la momentul exproprierii exista mențiunea expresă că " a fost restituită actualizată", aceasta fiind o condiție a legii pentru restituirea în natură a bunului notificat.
Dispozițiile legii speciale prevăd că și imobilele afectate exclusiv activităților de interes public se restituie în natură persoanelor îndreptățite.
Referitor la capătul de cerere prin care s-a solicitat constatarea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.662/2007 de Biroul Notarului Public -, apelanții - pârâți au susținut că instanța de fond nu a respectat dispozițiile art.261 pct.5 cod pr. civilă în sensul că nu este motivat în fapt și în drept.
De asemenea se susține că motivele invocate în cererea completatoare referitoare la riscul cumpărătorului și intenția de fraudă a părților contractante nu determină nici pe departe vreuna din cauzele de nulitate ale actului juridic iar cu privire la fraudă, reclamanta nu a indicat în concret în ce ar consta.
In consecință, solicită admiterea apelurilor, schimbarea în tot a sentinței civile criticate și în rejudecare respingerea acțiunii reclamantei.
Prin întâmpinare, intimata - reclamantă Casa de Cultură a Sindicatelor G, a solicitat respingerea ca nefondate a apelurilor formulate de pârâți și menținerea sentinței civile pronunțate de Tribunalul Galați, ca fiind legală și temeinică.
In apel, a fost audiat consilierul expert, și s-au depus acte, probă solicitată de apelanți.
Apelurile formulate de apelanții - pârâți sunt fondate, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare;
Analizând și verificând hotărârea prin prisma motivelor invocate de pârâți, se reține că instanța de fond a interpretat greșit probele administrate în cauză la care a făcut o injustă aplicare a dispozițiilor legale în materie, pronunțând o hotărâre ce necesită a fi reformată.
Potrivit art.9 din Legea nr.10/2001, republicată, imobilele preluate în mod abuziv, indiferent în posesia cui se află în prezent, se restituie în natură, în starea în care se află la data cererii de restituire și libere de orice sarcini.
Conform pct.9.1 din Normele metodologice, sintagma " indiferent în posesia cui se află" semnifică atât faptul că incidența legii este stabilită erga omnes, indiferent de calitatea deținătorului cât și stabilirea momentului în funcție de care se face calificarea unității deținătoare.
Având în vedere dispozițiile mai sus menționate, se reține, față și de probele administrate în cauză (acte, cercetare la fața locului, expertiză topografică, cadastru și geodezie) că nu există nici un impediment ca terenul în discuție să nu fie restituit în natură în condițiile în care este liber.
Contrar susținerilor reclamantei, s-a constatat cu ocazia cercetării la fața locului cât și de consilierul expert, audiat la termenul din 14 mai 2009, că în urma măsurătorilor efectuate a refăcut schița terenului susținând că în subsolul terenului se află un rezervor ce ocupă din terenul apelanților - pârâți o suprafață de 2,5.
De asemenea, reclamanta nu a fost în măsură să depună un înscris care să ateste că este titulara unui drept de proprietate sau folosință asupra amenajărilor cu destinație sau că acea construcție ar avea calificare că ar fi de utilitate publică.
Mai mult decât atât din schița depusă la fila 49 dosar, rezultă că Stația, este de fapt pe un teren limitrof cu cel în litigiu și nu face obiectul cauzei de față.
Față de cele reținute, se constată că în speță sunt aplicabile dispozițiile art.11 alin.2 din Legea nr.10/2001, republicată, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de acestea.
In ceea ce privește, al doilea motiv de apel ce vizează măsura constatării nulității contractului de vânzare nr.662/2007 autentificat de Biroul Notarului Public - - G, încheiat între pârâții - și și SRL G, se reține de asemenea că este întemeiat atât timp cât aspectele invocate de reclamantă și care reprezintă cauze de nulitate, nu constituie lipsa vreunei condiții de valabilitate a actului juridic în general, respectiv capacitatea de a contracta, consimțământ, obiect aflat în circuitul civil și cauza licită.
Referitor la preț, riscul cumpărătorului și buna credință a vânzătorilor, se reține din probele administrate că prețul a fost achitat în totalitate, potrivit datelor emise de OCPI, privind sarcini sau existența vreunui litigiu a rezultat că nu există iar bunul vândut s-a aflat în posesia vânzătorilor - pârâți din data de 28 noiembrie 2006, făcându-se dovada că sunt dobânditori de bună credință.
Cum criticile formulate de pârâți sunt întemeiate, instanța urmează în baza art.296 cod pr. civilă, să admită apelurile și să schimbe în tot sentința civilă pronunțată de instanța de fond.
In rejudecare, pentru aceleași considerente, instanța urmează să respingă acțiunea formulată de reclamanta Casa de Cultură a Sindicatelor G, ca nefondată.
Ca parte căzută în pretenții, în baza art.274 cod pr. civilă, va fi obligată intimata să plătească pârâților SRL G, - și, suma de 4760 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelurile declarate de pârâții Primăria municipiului G -prin Primar, cu sediul instituției în G-, -, domiciliată în G- -/12.31, domiciliată în G- -/7.16 și SRL G, cu sediul în G- -/2.18 -prin administrator,împotriva sentinței civile nr.1257 din 13 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Galați, pe care o schimbă în tot, în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamanta Casa de Cultură a Sindicatelor G, ca nefondată.
Obligă intimata să plătească pârâților SRL G, - și, suma de 4760 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 18 iunie 2009.
Președinte Judecător
- - - - -
Grefier
- -
Red. /09.07.2009
Tehn.
7 ex./09.07.2009
fond -
Președinte:Valentina Gabriela BaciuJudecători:Valentina Gabriela Baciu, Elena Romila
