Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 221/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR.221/
Ședința publică din 30 Octombrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Georgiana Nanu
JUDECĂTOR 2: Paula Andrada Coțovanu
Grefier: - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra apelurilor civile declarate de reclamanții, cu domiciliul ales la numitul, din B,-, -ila 2,.2,.2,.11, sector 1, de pârâții MUNICIPIUL P PRIN PRIMAR, cu sediul în Pitești,-, județul A și ADMINISTRAȚIA DOMENIULUI PUBLIC, cu sediul în Pitești,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.31 din 08 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, precum și asupra apelului declarat de reclamanți împotriva încheierii din 29.04.2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Procedura este legal îndeplinită.
Apelurile sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Dezbaterile asupra apelurilor au avut loc în ședința publică din data de 20 octombrie 2008 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie, iar în urma deliberării a fost pronunțată următoarea soluție:
CURTEA
Asupra apelurilor civile de față:
Constată că, prin acțiunea înregistrată la data de 3.03.2006, petenții, G au chemat în judecată pe pârâții Municipiul Pitești, prin primar și Administrația Domeniului Public Pitești, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se desființeze dispoziția nr.164/1.02.2006 emisă de Primarul Municipiului Pitești, să fie obligați în principal intimații să le restituie în natură, pe vechiul amplasament, terenul în suprafață totală de 22.070 mp. situat în Pitești,-, în subsidiar, restituirea în natură a terenului liber, astfel cum va fi determinat prin expertiza tehnică, urmând ca pentru suprafața de teren ocupată de construcții să se acorde despăgubiri, în condițiile legii speciale.
Cu privire la construcțiile demolate, petenții au solicitat menținerea dispoziției atacate, prin care s-a propus acordarea de despăgubiri, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, petenții au arătat că terenul în litigiu a aparținut autorilor lor, ia (căsătorită ) și (născută ), în baza actului de vânzare-cumpărare nr.3495/21.09.1940, transcris la Tribunalul Argeș, sub nr.2833/1940, fiind naționalizat prin efectul Legii nr.119/1948.
Au mai arătat petenții că imobilul în discuție face parte din domeniul public al Municipiului Pitești și este dat în administrarea Pitești.
Acest imobil a fost preluat de stat fără titlu, întrucât dispozițiile art.11 din Legea nr.118/1948 prevăd că, pentru întreprinderile naționalizate în baza acestei legi, statul acordă despăgubiri proprietarilor sau acționarilor deposedați, iar prin procesul-verbal de predare-primire în care se consemnează, potrivit art.10 din lege, inventarul și bilanțul întreprinderii naționalizate lipsește mențiunea despăgubirilor acordate de stat.
Întrucât legea de naționalizare s-a aplicat cu încălcarea prevederilor edictate în cuprinsul acesteia, ea nu poate constitui titlu valabil pentru trecerea bunului în proprietatea statului, astfel că, în conformitate cu dispozițiile art.2 alin.3 din Legea nr.10/2001, persoanele ale căror imobile au fost preluate fără titlu valabil își păstrează calitatea de proprietar avută la data preluării, pe care o exercită după primirea deciziei sau a hotărârii judecătorești de restituire.
Tribunalul Argeș, prin sentința civilă nr.31 din 8 februarie 2008, a admis în parte plângerea formulată de contestatori, a anulat în parte Dispoziția nr.164/1.02.2006 emisă de Primarul Municipiului Pitești și a constatat că petenții sunt îndreptățiți la reconstituirea în natură a terenului în suprafață de 8.270 mp. situat în Pitești,-, județul A, evidențiat prin simbolurile 1-7 și culoare albastră pe planul de situație planșa "C" din raportul de expertiză întocmit de expertul topograf, fila 143 la dosarul cauzei, ce face parte integrantă din dispozitivul acestei sentințe. Totodată, s-a menținut în rest Dispoziția nr.164/2006, iar intimații au fost obligați la 4.100 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța în acest sens, instanța de fond a reținut că, prin dispoziția nr.164/1.02.2006 a fost respinsă notificarea prin care petenții au solicitat restituirea în natură a imobilului - teren și construcții situat în Pitești,-, propunându-se acordarea de măsuri reparatorii în echivalent, constând în despăgubiri acordate în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, pentru imobilul teren în suprafață de 22.070 mp. și construcțiile demolate în prezent.
Astfel, în prezent, construcțiile sunt demolate, iar terenul este ocupat de sediul Administrației Domeniului Public Pitești, respectiv sediul administrativ, centrală termică, bazin de apă, cămin de gaze, birouri, ateliere, serele 1-8, garaje, barăci pentru depozitarea materialelor, rampă auto, parcare auto, toate aceste construcții fiind edificate după preluarea terenului de către stat.
Instanța a mai reținut că Dispoziția nr.164/1.02.2006 a fost emisă după intrarea în vigoare a Legii nr.247/2005, iar petenții au calitatea de persoane îndreptățite la reconstituire, în sensul cerut de dispozițiile art.3 din Legea nr.10/2001, fiind moștenitorii celor cinci cumpărători menționați în actul de vânzare-cumpărare nr.3495/21.09.1940, conform certificatelor de moștenitor nr.198/2000; 32/2001; 41/2001; 214/1997; 69/2000; 663/1995; 164/1997 și a actelor de stare civilă depuse la dosarul cauzei.
Dovada dreptului de proprietate a fost făcută de către petenți cu actul de vânzare-cumpărare nr.3495/1940 autentificat la Tribunalul Argeș sub nr.1506/21.09.1940, prin care și, autorizați ai Consiliului de Administrație al și Pitești - societate anonimă - cu sediul în Pitești, str.- din V, au vândut pe veci în deplină proprietare și liber de sarcini domnilor, și ia (frați), imobilul situat în Pitești, str.- -.
S-a constatat că potrivit înscrisului depus la dosar (78), în tabelul întreprinderilor naționalizate în temeiul Legii nr.119/1948, la fila 24, poziția 12 figurează frații cu moara comercială, cu o capacitate de măcinare de 52.000 kg. /24 ore.
Intimații au declarat că nu există proces-verbal privind bunurile existente la data preluării de către stat a întreprinderii (93), însă intimatul Municipiul Pitești, prin întâmpinare, a arătat că la data de 21.09.1940 pe terenul în litigiu se afla o moară de făină, o moară de, birouri, silozuri, diverse instalații, puțuri arteziene și benzi de descărcat din vagoane.
Expertul tehnic judiciar specialitatea construcții Lotica a identificat și evaluat construcțiile din actul primar de proprietate, stabilind valoarea acestora la suma de 70.892 lei (RON).
Prin decizia nr.291/14.03.1967 (17) s-a transmis din administrarea Pitești în administrarea Pitești, în prezent Pitești, imobilul din- Pitești, iar conform anexei 2 la nr.HG447/2002, poziția 22-24, imobilul este evidențiat ca făcând parte din domeniul public al orașului Pitești.
Expertul tehnic judiciar specialitatea topografie-cadastru a stabilit prin expertiza tehnică efectuată, după transpunerea în teren actului primar de proprietate și verificarea situației juridice a terenului în litigiu la data de 1.01.1990 și la data de 14.02.2001, că terenul în suprafață de 22.070 se află în administrarea și este ocupat parțial de construcții ce aparțin acestei instituții.
A identificat expertul, cu ocazia efectuării expertizei, că mai multe parcele de teren sunt libere de construcții și pot fi restituie reclamanților, astfel: 1 - 3.000; 2 - 1.360; 3 - 320; 4 - 760; 5 - 260; 6 - 2.340 și 7 - 2.230
Aceste suprafețe au fost identificate cu culoare albastră pe planul de situație planșa "C" (143).
Având în vedere că art.1 alin.2 din Legea nr.10/2001, republicată, consacră principiul restituirii în natură a imobilelor preluate abuziv și numai în cazul în care această măsură nu este posibilă se acordă despăgubiri, iar apartenența terenurilor la domeniul public nu împiedică restituirea în natură a acestora, precum și constatările expertului că, cele 7 parcele în suprafață totală de 8.270, sunt libere și pot fi restituite petenților imediat, instanța, în baza acestor dispoziții legale și în temeiul art.26 alin.3 din Legea nr.10/2001, a admis în parte plângerea și a anulat în parte dispoziția nr.164/1.02.2006, constatând că petenții sunt îndreptățiți la restituirea în natură a terenului în suprafață totală de 8.270 situat în Pitești,-, județul A, identificată de expertul tehnic și evidențiată în schița raportului de expertiză - fila 143 la dosarul cauzei - prin simbolurile 1, 2, 3, 4, 5, 6 și 7.
Pe cale de consecință, observând că în conformitate cu dispozițiile art.11 alin.7 din Legea nr.10/2001, în cazul exproprierii măsurile reparatorii constau în compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea investită cu soluționarea notificării, cu acordul persoanei îndreptățite sau despăgubiri acordate în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, s-a constatat că pentru diferența de teren în suprafață de 13.800 și construcțiile demolate, petenții sunt îndreptățiți la despăgubiri în condițiile Legii nr.247/2005, astfel că s-a menținut în rest dispoziția nr.164/2006.
Prin cererea formulată la data de 27.03.2008, petenții, G, și, au solicitat, în temeiul art.2821Cod procedură civilă, lămurirea dispozitivului sentinței civile nr.31/8.02.2008 a Tribunalului Argeș, în sensul de a se înlocui din dispozitiv mențiunea "constată că petenții sunt îndreptățiți la reconstituirea în natură a terenului în suprafață de 8.270 mp. situat în Pitești,-, județul A", cu mențiunea "dispune obligarea intimaților la restituirea în natură către petentă a terenului în suprafață de 8.270 situată în Pitești,-, județul A", astfel cum s-a solicitat în petitul acțiunii și prin concluziile scrise, și cum rezultă și din soluția de admitere a plângerii în parte.
Tribunalul Argeș, prin încheierea din 29 aprilie 2008, a respins cererea de lămurire a dispozitivului sentinței civile nr.31 din data de 8.02.2008, formulată de petenți.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că, procedura reglementată de art.2811Cod procedură civilă poate fi folosită atunci când dispozitivul hotărârii nu cuprinde date care să permită executarea ei, or, dispozitivul sentinței civile nr.31/2001 cuprinde suficiente date pentru ca această hotărâre să fie pusă în executare.
În plus, s-a reținut că Legea nr.10/2001, ce a constituit temeiul de drept al acțiunii petenților, reglementează restituirea terenurilor preluate abuziv, iar hotărârea pronunțată este opozabilă intimaților, care sunt ținuți să respecte dreptul de proprietate recunoscut petenților.
Împotriva sentinței civile nr.31/08.02.2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, au declarat apel atât reclamanții, cât și pârâții Municipiul Pitești-prin primar și Administrația Domeniului Public Pitești.
Totodată, reclamanții au declarat apel și împotriva încheierii din 29.04.2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în același dosar nr-.
În dezvoltarea apelului declarat împotriva sentinței de fond, reclamanții au susținut că, instanța de fond a aplicat greșit legea, din perspectiva prevederilor art.2 raportat la art.21 din Legea nr.10/2001 modificată, respingând cererea de restituire integrală în natură a terenului.
Astfel, în esență, soluția restituirii integrale in natură se impunea cu prioritate, întrucât terenul solicitat a fost preluat de stat în temeiul Legii nr. 119/1948, in prezent se afla in detenția(administrarea) unei persoane juridice de drept public, iar construcțiile aflate pe acesta nu împiedicau restituirea în natură, fiind ridicate nelegal, fără autorizație de construcție și neexistând în patrimoniul intimatei Pitești.
În ceea ce privește petitul subsidiar, restituirea parțială în natură a terenului, deși acesta a fost admis, instanța a dat altceva decât s-a cerut.
Astfel, atât prin acțiunea introductivă, cât și prin concluziile scrise, reclamanții au investit instanța cu o acțiune în realizare, prin care să fie efectiv satisfăcut dreptul acestora la restituirea în natură a terenului.
Or, dispozitivul sentinței apelate nu cuprinde nicio obligație în sarcina intimaților privitoare la restituirea în natură a terenului, ci doar constatarea că sunt îndreptățiți la reconstituire, termen impropriu în contextul măsurilor reparatorii prevăzute de Legea nr.10/2001, care vorbește de restituire.
Pe de altă parte, hotărârea judecătorească dată în temeiul art.26 alin.3 din Legea nr.10/2001 trebuie să producă aceleași efecte juridice ca și dispoziția de restituire în natură emisă de entitatea investită cu soluționarea notificării, respectiv a unui veritabil titlu de proprietate, este constitutivă de drepturi și poate fi pusă în executare silită, conferind notificatorilor chiar dreptul real opozabil erga omnes (art.21 alin.4 și art.25 alin.5-7 din Legea nr.10/2001).
În cauză, dispozitivul sentinței apelate cuprinde o hotărâre în constatare de drepturi, care nu poate fi pusă în executare și nici nu produce efectele stabilite de legiuitor pentru dispozițiile de restituire în natură.
Reclamanții au declarat apel și împotriva încheierii din 29.04.2008 pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, pentru următoarele motive:
Încheierea atacată este dată cu interpretarea greșită a legii, respectiv a art.2811Cod procedură civilă.
Instanța de fond în mod greșit a apreciat că dispozitivul hotărârii, prin care constată că apelanții-reclamanți sunt îndreptățiți la reconstituirea în natură a suprafeței de teren aflată în administrarea Pitești cuprinde suficiente date pentru ca această hotărâre să fie pusă în executare, întrucât instanța a dat o hotărâre în constatare, iar hotărârile în constatare nu pot fi executate silit, neobligând la prestații din partea părții potrivnice.
Dispozitivul hotărârii cuprinde dispoziții potrivnice.
Capătul subsidiar al cererii, semnificând o acțiune în realizare de drepturi, prin care reclamanții au solicitat instanței să dispună restituirea în natură a terenului apelanților-reclamanți a fost admis de instanță, iar această hotărâre judecătorească înlocuiește dispozitivul dispoziției primarului Municipiului Pitești privind restituirea în natură a terenului.
Dispoziția emisă de primar reprezintă un veritabil titlu de proprietate, ce poate fi pus în executare, conform art.21 alin.4 și art.25 alin.5-7 din Legea nr.10/2001, or, admițând acțiunea, instanța trebuia să oblige pârâții la o prestație prin chiar dispozitivul hotărârii, iar nu să constate că sunt îndreptățiți la restituire, fără a stabili obligații în sarcina pârâților.
În forma în care a fost emisă, hotărârea judecătorească a cărei lămurire o solicită, nu satisface în mod efectiv dreptul reclamanților la restituirea în natură a terenului.
La rândul lor, pârâtul Municipiul Pitești-prin primar și pârâta Administrația Domeniului Public a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, în esență, astfel:
Instanța de fond a nesocotit încheierile anterioare prin care a admis obiecțiunile formulate de pârât și neluând în seamă solicitările subliniate în concluziile scrise, prin încheierea din 29.01.2008, cu o formulare neargumentată a respins, ca nefondate, obiecțiunile admise prin trei încheieri anterioare, iar la 8.02.2008, prin sentința civilă atacată, însușindu-și expertiza, a dispus că petenții sunt îndreptățiți a li se restitui în natură suprafața de 8.270, rezultată din însumarea mai multor suprafețe individualizate cu S1-S7.
Admițând că aceste suprafețe ar fi restituibile după cum susține expertul, acesta însă nu stabilește și nu delimitează în spațiu căile de acces la acele suprafețe de teren, nu determină amplasamentul căilor de acces și nici în ce măsură acestea afectează sau nu activitatea Pitești.
De asemenea, nu delimitează căile de acces folosibile de Pitești pentru a ajunge la bunurile - construcțiile sale amplasate pe terenul apreciat de expert ca nerestituibil.
Raportul de expertiză nu evidențiază afectațiunile subterane ale terenului, determinate de funcționalitatea serelor (se au în vedere traseele conductelor de alimentare cu apă și energie termică a serelor).
Analizând sentința apelată, prin prisma criticilor formulate și având în vedere actele și lucrările dosarului de fond, Curtea constată că apelul reclamanților este fondat, urmând a fi admis, iar apelurile pârâților sunt nefondate, pentru cele ce urmează a fi expuse în continuare:
Astfel, apelul reclamanților este fondat, însă numai în ceea ce privește cea de-a doua critică, privind modalitatea in care instanța de fond a constatat îndreptățirea reclamanților la reconstituirea parțială în natură a imobilului solicitat.
Cu privire la prima critică, Curtea reține că, potrivit probelor administrate în cauză(înscrisuri și lucrări de specialitate topo și construcții completate în mai multe rânduri), în prezent, terenul evidențiat în actul primar de proprietate al autorului reclamanților-contractul de vânzare-cumpărare nr.3495/21.09.1940 transcris sub nr.2833/1940 la Tribunalul Județean A, în suprafață totală de 22.070, naționalizat in temeiul Legii nr.119/1948, împreuna cu imobilele construcții aflate pe acesta(ulterior demolate), se află in administrarea, și este ocupat parțial de construcțiile ce aparțin acestei instituiții.
Au fost identificate, insă, cu ocazia efectuării și completării expertizei, și câteva parcele de teren libere de construcții care, in accepțiunea art.1 alin.2 coroborat cu art 10 alin 1și 2 din Legea nr.10/2001, modificată, se impun a fi restituite în natură astfel cum în mod corect a reținut prima instanță, păstrându-se în același timp căile de acces existente și funcționale, astfel încât suprafața nerestituită să poată fi utilizată în continuare în condiții normale.
Terenul solicitat nu putea fi restituit în natură în totalitate, așa cum a reținut tribunalul, ținând seama de existența, pe restul suprafeței solicitate, a unor construcții edificate ulterior naționalizării terenului - sediul, birouri, ateliere, centrala termică, bazin apă, cămin gaze, punct pază, etc, înregistrate ca mijloace fixe în evidențele acesteia(potrivit înscrisurilor depuse la filele 269- 350, 351dosar fond)
În ceea ce privește cea de-a doua critică, Curtea reține că dispoziția prin care unitatea notificată soluționează cererea de restituire a imobilului preluat abuziv potrivit procedurii speciale, reprezintă, din perspectiva art.19 din Legea nr. 10/2001 modificată, sub aspectul naturii sale juridice, un act de drept administrativ, unilateral și individual, devenit irevocabil prin capacitatea sa de a conferi drepturi patrimoniale persoanei la care se referă, și, în eventualitatea restituirii în natură a imobilului solicitat, un veritabil act de proprietate și titlu executoriu, în același timp.
Prin urmare, o eventuală contestare a acestui act administrativ, în sensul de a se restitui în natură imobilul solicitat și nu sub forma altor măsuri reparatorii prevăzute de legea specială, este evident că are natura juridică a unei acțiuni în realizarea dreptului, de esența căreia, este obținerea unui titlu susceptibil de executare silită în caz de neexecutare de bună-voie, de către cel obligat la o prestație.
Or, în speță, scopul promovării prezentei acțiuni a fost tocmai acela ca, prin desființarea Dispoziției nr.164/01.02.2006, emisă de Primarul Municipiului Pitești, să se dispună restituirea în natură a imobilului teren solicitat și nu acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent-despăgubiri acordate în condițiile legii speciale, privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, scop ce nu poate fi atins decât prin obligarea unității deținătoare la restituirea în natură a terenului printr-o hotărâre susceptibilă de executare silită.
Constatarea ca petenții sunt îndreptățiți lareconstituireaîn natură a terenului în suprafață de 8.720, așa cum s-a pronunțat instanța de fond, nu se încadrează în nici una din modalitățile de reparare prevăzute de legea specială, sens în care hotărârea este nelegală, urmând a fi schimbată în parte sentința, în sensul obligării pârâților la restituirea în natură a terenului în suprafața de 8.720, situat în Pitești,-, județul A, potrivit planului de situație planșa C, din raportul de expertiză întocmit de expert topo, fila 43, dosar fond.
Pentru aceleași considerente, Curtea constată că apelul declarat împotriva încheierii din data de 22 aprilie 2008, a Tribunalului Argeș, este nefondat.
Dispozițiile art.2811Cod procedură civilă, potrivit cărora, instanța care a pronunțat hotărârea poate la cererea părților, să îi lămurească dispozitivul sub aspectul înțelesului, întinderii sau aplicării acestuia, ori să îi înlăture dispozițiile potrivnice, sunt aplicabile în situația în care soluționată corect fiind cauza, dispozitivul hotărârii nu este suficient de lămuritor pentru a putea fi pus în executare, ori conține dispoziții potrivnice.
Or, în speță, imposibilitatea punerii în executare silită a hotărârii judecătorești nu se datorează vreuneia din cauzele sus menționate, ci greșitei soluționări pe fond a cererii de restituire, ca o cerere de constatare a unui drept și nu în realizarea dreptului, așa cum ar fi trebuit în mod corect.
În ceea ce privește apelurile pârâților Municipiul Pitești și Administrația Domeniului Public Pitești, Curtea reține că acestea sunt nefondate.
Astfel, se observă că, în esență, apelanții-pârâți solicită casarea sentinței de fond și trimiterea cauzei în rejudecare în vederea administrării probelor, așa cum au fost dispuse prin încheierile din 24.10.2006 și 6.02.2007, 29.05.2007 și 4.01.2008, criticând greșita administrare și apreciere a probei cu expertiză tehnică de specialitate topografie.
Or din analiza actelor dosarului se poate lesne observa că, în vederea unei juste soluționări a cauzei, instanța de fond a admis parțial, în repetate rânduri, obiecțiunile ambelor părți, sens în care a dispus completarea expertizei topo și a celei în specialitatea construcții, inclusiv în situația depunerii de către apelanții pârâți a unor înscrisuri contradictorii/relevante cu mult peste termenul legal de discutare a probatoriului, cu consecința formulării de noi obiecțiuni.
Prin urmare, nu se poate susține că instanța de fond nu a depus diligențe în vederea justei soluționări a cauzei, nemulțumirea apelanților vizând de fapt măsura restituirii în natură a unei părți din terenul solicitat.
În ceea ce privește această din urmă critică, în sensul că suprafețele S1-S7 nu ar fi restituibile, fiind afectate de detalii de sistematizare, căi de acces, trasee ale conductelor de alimentare cu apă și energie termică ale serelor, din raportul de expertiză raportat la dispozițiile art.10 din Legea nr.10/2001, modificată, reiese că acestea nu fac parte din categoria celor care pot împiedica restituirea în natură.
Deosebit, Curtea mai reține că, contrar susținerilor apelanților-pârâți vizând nedelimitarea căilor de acces necesare pentru ca să poată ajunge la terenul nerestituit, acestea au fost evidențiate în raportul de expertiză întocmit de expertul, fiind păstrate căile de acces existente și funcționale ce urmează a fi utilizate în continuare în condiții normale, iar traseele conductelor de alimentare cu apă și energie termică a serelor au fost de asemenea menționate de expert în lucrarea efectuată și completată, neîmpietând asupra restituirii în natură a terenului, ci eventual restrângând doar posibilitatea exploatării ulterioare a acestuia.
Este adevărat că, potrivit nr.HG447/2002 adoptată în aplicarea Legii nr.213/1998 și invocată de pârâți la fond, s-a aprobat inventarul bunurilor care constituie domeniul public al Municipiului Pitești, iar acesta cuprinde și tot terenul din-, jud.A, însă, pe de altă parte, Hotărârea de Guvern sus menționată este ulterioară notificărilor formulate, având ca efect trecerea în domeniul public a unei suprafețe de teren cu privire la care se cunoștea demararea procedurilor de restituire în temeiul Legii nr.10/2001, înregistrate sub nr.927/42106 din 13.11.2001 și 969/42762 din 16.11.2001.
În aceste condiții, trecerea în domeniul public a acestui teren nu poate avea decât valoarea juridică a unei noi exproprieri, fără o dreaptă și prealabilă despăgubire, în contradicție flagrantă cu art.1privindrotecția p. proprietății din Protocolul 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, pe care România a ratificat-o prin Legea nr.30/1994.
Astfel, potrivit acestui text, rice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.
Or, chiar art. 20 din Constituția României prevede că, dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.
Prin urmare, atâta timp cât apelanții nu a făcut dovada că s-ar situa în excepția de la regula de mai sus, respectiv că măsura luată de stat este necesară pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții, sau a amenzilor, a recunoaște efectele juridice ale acestui act normativ invocat de apelanți, ar echivala cu încălcarea art.1 din Protocolul 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, ceea ce este inadmisibil.
Pentru aceste motive, în temeiul art.296 Cod procedură civilă, va admite apelul declarat de reclamanții,
- schimba în parte sentința, în sensul că îi va obliga pe pârâții Municipiul Pitești, Prin Primar și Administrația Domeniului Public Pitești, la restituirea în natură a terenului în suprafață de 8270, situat în Pitești,-, județul A, evidențiat prin simbolurile 1-7, și culoarea albastră pe planul de situație planșa "C" din raportul de expertiză întocmit de expert topo, fila 143, care face parte integrantă din hotărâre.
- menține în rest sentința.
- respinge, ca nefondat, apelul reclamanților declarat împotriva încheierii din data de 29.04.2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
- respinge, ca nefondate, apelurile declarate de pârâții Municipiul Pitești, prin primar, și Administrația Domeniului Public Pitești.
Văzând și dispozițiile art 274 Cod procedură civilă, îi va obliga pe pârâții Municipiul Pitești, prin primar și Administrația Domeniului Public Pitești la plata sumei de 2200 lei cheltuieli de judecată către reclamantul, reprezentând onorariu apărător ales(filel 456, 457 dosar apel).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de reclamanții, cu domiciliul ales la numitul, din B,-, -ila 2,.2,.2,.11, sector 1, împotriva sentinței civile nr.31 din 08 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Schimbă în parte sentința, în sensul că obligă pe pârâții MUNICIPIUL P, prin primar și ADMINISTRAȚIA DOMENIULUI PUBLIC, la restituirea în natură a terenului în suprafață de 8.270, situat în Pitești,-, județul A, evidențiat prin simbolurile 1-7, și culoarea albastră pe planul de situație planșa "C" din raportul de expertiză întocmit de expert topo, fila 143, care face parte integrantă din hotărâre.
Menține în rest sentința.
Respinge, ca nefondat, apelul reclamanților declarat împotriva încheierii din data de 29.04.2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de pârâții MUNICIPIUL P, prin primar, cu sediul în Pitești,-, județul A și ADMINISTRAȚIA DOMENIULUI PUBLIC, cu sediul în Pitești,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.31 din 08 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Obligă pe pârâții Municipiul Pitești, prin primar și Administrația Domeniului Public Pitești la plata sumei de 2.200 lei cheltuieli de judecată către reclamantul .
Definitivă.
Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30 octombrie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red../24.11.2008
/GM/19 ex.
Jud.fond:
Președinte:Georgiana NanuJudecători:Georgiana Nanu, Paula Andrada Coțovanu
