Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 223/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI
ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 223/
Ședința publică din 08 octombrie 2008
Completul de judecată constituit din:
PREȘEDINTE: Daniela Petrovici
JUDECĂTOR 2: Costea Monica
Grefier - - -
Pe rol, soluționarea apelului civil formulat de apelanții pârâți PRIMARUL MUNICIPIULUI și MUNICIPIUL C PRIN PRIMAR, ambii cu sediul în C,-, împotriva sentinței civile nr. 684, pronunțată de Tribunalul Constanța la data de 02 iunie 2008, în dosarul nr- (nr. în format vechi 2742/2006), în contradictoriu cu intimatele reclamante și, ambele cu domiciliul în C,-, -T2,.B,.18, având ca obiectcontestație în temeiul Legii nr. 10/2001.
La apelul nominal efectuat în cauză, se prezintă pentru apelanții pârâți, avocat, în substituire pentru avocat, care depune la dosar împuternicirea avocațială seria - nr. 09946 din 10.09.2008 (și, în anexă, chitanța fără număr din 10.09.2008, cu care face dovada achitării onorariului pentru avocat, în sumă de 357 lei) și delegația de substituire fără număr din 08.10.2008; pentru intimatele reclamante, răspunde avocat, în baza împuternicirii avocațiale seria - nr. 53940 din 08.10.2008, pe care o depune la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită, conform art. 87 și urm. Cod procedură civilă.
Grefierul de ședință se referă asupra cauzei, învederând că apelul este declarat și motivat în termen legal și este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
Întrebate fiind, părțile prezente, arată că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de depus în apărare și solicită acordarea cuvântului pe fond, pentru dezbateri.
Instanța ia act de declarația părților prezente, potrivit cu care acestea arată că nu mai au cereri prealabile de formulat sau probe de depus și, în temeiul dispozițiilor art. 150 din Codul d e procedură civilă, constată încheiată cercetarea judecătorească, acordându-le pe rând cuvântul, pe fond, pentru dezbateri.
Apărătorul apelanților pârâți, având cuvântul, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat și motivat; desființarea hotărârii apelate; cu cheltuieli de judecată.
Cu privire la modul de soluționare a excepției lipsei calității procesual pasive a pârâtului Primarul Municipiului C, consideră că în mod greșit a fost respinsă această excepție.
În raport de obiectul dedus judecății - revendicare, precum și din coroborarea dispozițiilor dreptului comun cu cele ale Legii nr. 10/2001, consideră că aceasta este întemeiată. Arată că, potrivit dispozițiilor Legii nr. 10/2001 Primarul are calitate procesuală pasivă, însă situațiile sunt expres prevăzute de lege. În cazul de față, în mod direct hotărârea va fi opozabilă Primarului.
Mai arată că instanța de fond a acordat ceea ce nu s-a cerut, dispunând obligarea pârâților la emiterea unei dispoziții de restituire în natură a imobilului revendicat, deși prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat restituirea în natură a imobilului.
Așa cum rezultă din acțiune, de altfel așa cum se reține și în considerentele hotărârii, reclamantul a solicitat obligarea pârâților la restituirea în natură a imobilului situat în C,-, format din teren 400 și construcții. Pronunțându-se asupra fondului tribunalul a dispus obligarea pârâților la emiterea unei dispoziții de restituire în natură, capăt de cerere cu care nu a fost investită.
Cu privire la modul de soluționare a fondului cauzei, consideră că în mod nelegal a fost admisă cererea de restituire în natură a imobilului.
Concluzionând, solicită admiterea apelului și, pe fond, respingereaacțiunii ca nefondată. Cu cheltuieli de judecată.
Apărătorul intimatelor reclamante, depune la dosar note scrise.
Pune concluzii de respingere a apelului ca nefondat și menținerea hotărârii apelate ca fiind legală și temeinică. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Învederwază că s-a făcut dovada preluării abuzive, precum și a calității de persoane îndreptățite la restituire în natură.
Cu privire la calitatea procesuală pasivă a Primarului Municipiului C, arată că acesta are calitate procesuală, întrucât reclamantele și-au întemeiat cererea pe dispozițiile Legii nr. 10/2001, iar raportul juridic izvorât din aplicarea acestei legi ia naștere între entitatea obligată la restituire și persoana îndreptățită la măsuri reparatorii.
Se referă la art. 20 alin.3 din Legea nr. 10/2001 și arată că, prin acest articol, se conferă calitatea de entitate obligată la restituire unitatea administrativă care este reprezentată de primar și căruia îi revine obligația legală de a dispune restituirea în natură sau prin echivalent prin dispoziție motivată.
CURTEA
Asupra apelului civil de față;
La data de 21 iulie 2006 reclamantul - a solicitat instanței obligarea pârâților Municipiul C prin Primar și Primarul Municipiului C la restituirea în natură a imobilului situat în C-, compus din teren în suprafață de 400 și construcție, precum și la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că este succesorul legal a defuncților și - -, autorii lui fiind proprietarii imobilului ce a făcut obiectul notificării formulată în temeiul Legii nr. 10/2001, naționalizat în baza Decretului nr. 92/1950 pe numele autorului, imobilul fiind înscris în lista anexă la poziția 150.
Prin notificarea nr. 5/135 din 30.04.2001 reclamantul a solicitat Primăriei Municipiului C restituirea în natură a imobilului compus din teren și construcții, fără a primi și un răspuns la această solicitare în modalitatea și termenul prevăzut de legea specială de reparație.
S-a mai arătat că atitudinea persoanei juridice deținătoare de a temporiza soluționarea notificării echivalează cu un refuz de restituire, fapt ce deschide persoanei îndreptățite accesul direct la justiție.
În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.22 și art.26 din Legea nr.10/2001.
Reclamantul a decedat la data de 14.10.2007, în cursul procesului, iar prin certificatul de calitate de moștenitor nr.19 din 24.03.2008 au fost atestați ca succesori legali soția, și fiica, calitate în care au preluat toate drepturile procesuale ale reclamantului.
Prin sentința civilă nr. 684 din 2 iunie 2008 Tribunalul Constanțaa respins excepția lipsei calității procesual pasive și a admis acțiunea formulată de către reclamanții și. În consecință, a obligat pârâții la emiterea unei decizii de restituire în natură către reclamanți a imobilului situat în C,-, alcătuit din două corpuri de construcție, respectiv Corpul A și Corpul B și teren în suprafață de 395, 76 mp, astfel cum a fost identificat în schița anexă a raportului de expertiză tehnică efectuat în cauză de expert GGp entru construcție și expert pentru teren.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că reclamanții au făcut dovada calității lor de succesori ai proprietarilor imobilului și dovada preluării abuzive a bunului, prin naționalizare, restituirea în natură fiind impusă de prevederile art. 1 alin. 1 din Legea nr. 10/2001.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții Primarul Municipiului C și Municipiul C prin Primar, invocând nelegalitatea și netemeinicia hotărârii.
Apelanții au susținut că instanța de fond a soluționat greșit excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Primarul Municipiului C apreciind că, în condițiile în care reclamanții au formulat o acțiune în revendicare, calitate procesuală pasivă poate avea numai unitatea administrativ teritorială, respectiv Municipiul C, iar nu Primarul Municipiului
Arată că instanța, dispunând obligarea pârâților la emiterea unei dispoziții de restituire în natură a imobilului revendicat, a acordat ceea ce nu s-a cerut. Susțin apelanții că reclamantul a solicitat obligarea pârâților la restituirea în natură a imobilului, cererea de emitere a unei dispoziții nefiind formulată.
Pe fond, susțin apelanții că instanța și-a însușit concluziile expertizelor efectuate în cauză deși lucrarea efectuată de către expertul G G nu conține elemente de trasare prin care să se poată identifica construcțiile pe teren și nu precizează suprafața imobilului, iar expertiza efectuată de expertul nu este concludentă pentru identificarea terenului revendicat, pe schiță nefiind identificate construcțiile existente.
Arată că instanța a reținut greșit caracterul abuziv al preluării.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței apelate în raport de motivele invocate de pârâți, instanța constată că apelul nu este întemeiat, pentru următoarele considerente:
Cu privire la calitatea procesuală pasivă se reține că, prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat restituirea în natură a imobilului din C,-, întemeindu-și cererea pe dispozițiile Legii nr. 10/2001 și invocând notificarea adresată unității deținătoare în temeiul acestei legi. Prin aceeași cerere s-a invocat și stabilirea, cu autoritate de lucru judecat, prin sentința civilă nr. 944/16.06.2005, a unei obligații de a răspunde notificării adresate de către reclamant, în sarcina Primarului Municipiului
Cererea astfel formulată de către reclamant este o cerere de restituire în condițiile legii speciale, Legea nr. 10/2001, iar nu în condițiile dreptului comun, acțiunea în revendicare, cum neîntemeiat susțin apelanții pârâți.
În situația în care reclamantul a făcut dovada declanșării procedurii administrative prevăzute de legea specială, instanța verifică legitimarea procesuală dată de această lege care, la art. 21 alin. 4 prevede că "în cazul imobilelor deținute de unitățile administrativ teritoriale restituirea în natură sau prin echivalent către persoana îndreptățită se face prin dispoziția motivată a primarilor". Prin urmare, deși calitate de deținător are unitatea administrativ teritorială, în cazul de față Municipiul C, emiterea dispoziției de restituire este dată de legiuitor în competența primarului care, în această procedură, este persoana obligată în raportul dedus judecății, având legitimare procesuală pasivă. Oricum, în litigiile rezultate din aplicarea Legii nr. 10/2001 unitatea administrativ teritorială stă în judecată prin primarul localității, obligațiile stabilite de legiuitor în sarcina primarului conferindu-i acestuia calitate de reprezentant al unității administrativ teritoriale.
În ceea ce privește critica referitoare la schimbarea obiectului cererii, respectiv pronunțarea asupra unui lucru care nu a fost cerut de către reclamant, instanța constată că apelanții nu justifică un interes legitim în susținerea acestui motiv de apel.
Astfel, se constată că, deși prin cererea de chemare în judecată reclamantul a solicitat instanței să dispună direct restituirea în natură a imobilului, învederând că a parcurs procedura administrativă care nu s-a finalizat din culpa evidentă a pârâților, stabilită de o instanță judecătorească, tribunalul a retrimis notificarea în procedura administrativă, rezolvând în același timp fondul raportului litigios.
O retrimitere, chiar și formală, la procedura administrativă nu a făcut decât să temporizeze emiterea actului care are semnificația titlului de proprietate pentru reclamanți, soluție care îi prejudiciază în primul rând pe reclamanți, iar nu pe pârâți care, deși s-au aflat în culpă pentru neanalizarea notificării în termenul imperativ prevăzut de legiuitor, și-au văzut rezolvată notificarea. Cum reclamanții nu au declarat apel, chestiunea pusă în discuție de către pârâții apelanți doar o importanță pur teoretică ori, se știe, interesul demersului judiciar nu poate fi justificat doar pe dezlegarea unor controverse teoretice.
Pe fond, în mod corect tribunalul a apreciat că imobilul a fost preluat de stat fără titlu valabil, abuziv, prin naționalizare potrivit Decretului nr. 92/1950, fiind evidențiat în listele anexă la poziția nr. 150, întrucât la data naționalizării proprietarul imobilului făcea parte din categoriile exceptate de la naționalizare, potrivit art. II din decret.
Pe de altă parte, preluarea imobilului de către stat a fost abuzivă, deoarece dispozițiile decretului de naționalizare contraveneau dispozițiilor legale în vigoare la acea dată, privitoare la proprietate, respectiv a art. 480 Cod civil, potrivit căruia nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică și pentru o dreaptă și prealabilă despăgubire și ale Constituției din 1948, care garantau proprietatea.
Identificarea imobilului s-a făcut printr-o expertiză efectuată de un specialist topometrist și o expertiză realizată de un expert imobiliar, ale căror concluzii nu au fost contestate de pârâți, aceștia neavând obiecțiuni.
Oricum, criticile referitoare la o greșită identificare a terenului și a construcțiilor nu conțin elemente față de care instanța să aprecieze justețea lor și nu sunt însoțite de contradovezi care să determine instanța să considere că este necesară refacerea expertizelor pentru o corectă identificare.
Expertizele efectuate în cauză oferă elemente concrete și suficiente pentru a determina imobilul care a făcut obiectul litigiului, astfel încât se apreciază nefondată și această critică a apelanților.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă, apelul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul civil formulat de apelanții pârâți PRIMARUL MUNICIPIULUI și MUNICIPIUL C PRIN PRIMAR, ambii cu sediul în C,-, împotriva sentinței civile nr. 684, pronunțată de Tribunalul Constanța la data de 02 iunie 2008, în dosarul nr- (nr. în format vechi 2742/2006), în contradictoriu cu intimatele reclamante și, ambele cu domiciliul în C,-, -T2,.B,.18, având ca obiectcontestație în temeiul Legii nr. 10/2001.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 08 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, Grefier,
- - - - - -
Red.hot.jud.fond -
Red.dec./tehnored.jud.apel: /12.11.2008
Gref.AB/6 ex./17.11.2008
Emis 4 com.
azi, 17.11.2008
Președinte:Daniela PetroviciJudecători:Daniela Petrovici, Costea Monica
