Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 250/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 250/
Ședința publică de la 28 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Popoacă
JUDECĂTOR 2: Daniela Petrovici
Grefier - -
Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelanții pârâții
PRIMARUL MUNICIPIULUI C și MUNICIPIUL C PRIN PRIMAR, cu sediul în C, B-dul. - nr. 51, județ - împotriva sentinței civile nr. 214/C din 19.02.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în B, str. -. - nr. 30,. 4, sector 4, și intimații pârâții CONFORT.cu sediul în C,-, județ C, și, cu sediul în C,-, Hotel, județ C, având ca obiectcontestație în temeiul Legii nr. 10/2001.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns apelanții pârâții Primarul Municipiului C și Municipiul C prin Primar, prin avocat, potrivit împuternicirii avocațiale nr. 121/25.03.2009 (fila 5) și intimata reclamantă prin avocat I, potrivit împuternicirii avocațiale seria -, nr. 72601/13.05.2009(fila 26), lipsind intimații pârâții și
Procedura este legal îndeplinită, conform art. 87 și urm. pr.civ.
După referatul grefierului;
Apărătorul apelanților pârâții, având cuvântul, depune la dosar adresa nr. -/31.08.2009 emisă de Primăria municipiului C reprezentând răspunsul autorității la solicitarea instanței cu privire la edificarea parcării identificate de expert, ca ocupant a unei părți din terenul în litigiu, din conținutul căreia rezultă că în evidențele autorității nu figurează nicio autorizație pentru amenajarea unei parcări în C, str. - din 2. cu str. -.
Având cuvântul pe rând, părțile, prin apărători, precizează că nu
mai sunt alte cererii de formulat sau probe de propus, apreciind cauza în stare de judecată.
Instanța, având în vedere că nu sunt motive de amânare, fiind
lămurită asupra cauzei, în temeiul art. 150 Cod proc. civilă declară dezbaterile închise, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul părților asupra motivelor de apel.
Apărătorul apelanților pârâții, având cuvântul, solicită admiterea
apelului, pentru motivele expuse pe larg în considerentele apelului, schimbarea în tot a sentinței apelate, cu consecința respingerii acțiunii reclamantei și menținerea dispoziției nr. 7163/13.12.2007 emisă de Primarul municipiului C, cu cheltuieli de judecată. Menționează că acțiunea promovată de reclamantă este în contradictoriu cu Primarul Municipiului C, iar dispoziția este corectă față de situația juridică a terenului litigios.
Luând cuvântul, apărătorul intimatei reclamante solicită respingerea
apelului ca nefondat, cheltuielile de judecată urmând a fi solicitate pe cale separată. Arată că, prin completarea acțiunii cu privire la cadrul procesual aceasta a fost soluționată în mod corect prin prisma Decizie XX/2007 a de parcare a suprafeței de 22,43 mp este dată ulterior notificării, astfel că în anul 2001 aceasta era folosită în mod nelegal ca parcare. Raportul de expertiză efectuat în cauză demonstrează că restituirea în natură a terenului este posibilă, orice afectații publice ale terenului fiind ulterioare notificării formulată de reclamantă, așadar contravin prevederilor legale. Pe calea notificării s-a solicitat suprafața de 241,20 mp, iar nu o suprafață mai mare care ar include, potrivit măsurătorilor, calea de acces ce a existat dintotdeauna între terenurile loturile de teren ale foștilor proprietari.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei
SC apreciază că este nefondată, excepția putea fi invocată de această parte litigantă numai odată cu exercitarea căii de atac a apelului împotriva sentinței civile nr. 214/C din 19.02.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța.
Instanța rămâne în pronunțare asupra soluției în apel.
CURTEA
Asupra apelului civil de față:
Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța sub nr- reclamant a solicitat în contradictoriu cu pârâții Primarul Municipiului C și Municipiul C, prin Primar, să se desființeze dispoziția nr. 7163/13.12.2007 emisă de Primarul Municipiului C, cu consecința obligării pârâților la restituirea în natură a imobilului -teren în suprafață de 241,2 mp situat în C,-, cu-.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că prin dispoziția nr. 7163/13.12.2007 emisă de Primarul Municipiului C s-a respins cererea de restituire, în natură, a imobilului situat în C,- bis, cu-, deoarece imobilul nu poate fi restituit în natură fiind afectat de parcare, trotuar, curți construcții, spațiu și alei de acces.
S-a învederat că terenul solicitat a fi restituit prin notificarea
nr.1542/25.07.2001 emisă de BEJ a fost dobândit de autoarea reclamantei prin actul de vânzare cumpărare aut. sub nr. 918/30.12.1950, teren ce nu a fost preluat niciodată, sub nici un temei, de stat sau de vreo altă autoritate publică sau privată.
În mod eronat, pârâta a inclus terenul solicitat într-o suprafață mai
mare de teren de 324,16 mp, fără a identifica în mod concret suprafața solicitată.
La termenul de judecată din 18.03.2008, reclamanta și-a modificat
obiectul cererii de chemare în judecată și cadrul procesual, solicitând anularea dispoziției nr. 7163/13.12.2007, obligarea Municipiului C prin Primar la restituirea, în natură, a imobilului, constatarea nulității absolute a contractului nr. 3672/23.05.2007, încheiat între pârâtele SC SRL și SC SRL, prin care SC SRL a închiriat lui SC SRL o suprafață de teren amenajată ca parcare, teren care se suprapune, în mică parte, pe terenul proprietatea reclamantei, în temeiul art. 21 alin. 5 din Legea 10/2001.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a depus înscrisuri: actul de vânzare cumpărare aut. sub nr. 918/30.12.1950, notificare înregistrată sub nr. 1542/25.07.2001 emisă de BEJ, certificat de moștenitor nr. 423/18.04.1984, decretul nr. 256/04.06.1964, dispoziția nr.7163/13.12.2007 și a solicita administrarea probei cu expertiză tehnică.
Pârâta SC SRL și-a precizat poziția procesuală, prin
întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesual pasive și excepția necompetenței materiale a Tribunalului Constanța iar, pe fondul cauzei, a solicitat respingerea cererii, ca nefondată, deoarece reclamanta nu face dovada că suprafața de teren în litigiu face obiectul contractului de închiriere nr. 3672/23.05.2007.
Pârâta SC SRL a formulat întâmpinare, prin care a invocat
excepția lipsei calității procesual pasive, iar, pe fondul cauzei, a solicitat respingerea cererii, ca nefondată, deoarece reclamanta este un terț față de contract și nu există nici o cauză de nulitate absolută.
Pentru soluționarea cauzei instanța a solicitat situația juridică
imobilului, istoricul de rol fiscal și a administrat proba cu expertiză topografică.
Prin încheierea de ședință din 13.05.2008, instanța a respins
excepția necompetenței materiale a Tribunalului Constanța și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei SC SRL, pentru considerentele expuse în aceea încheiere, iar, în ședința publică din 07.10.2008, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei SC SRL, pentru considerentele expuse în încheierea de ședință.
Prin sentința civilă nr. 214/19.02.2009 Tribunalul Constanțaa admis acțiunea reclamantei în contradictoriu cu pârâții Primarul Municipiului Constanta, Municipiul Constanta prin Primar, SC SRL și SC SRL, astfel cum a fost modificată.
S-a anulat dispoziția nr. 7163/13.12.2007 emisă de Primarul
Municipiului C și s-a constatat nulitatea absolută parțială a contractului ce închiriere nr. 3672/23.05.2007 încheiat între SC SRL și SRL, în ce privește suprafața de 22,43 mp, identificată în raportul de expertiză prin lotul.
Au fost obligați pârâții Primarul Municipiului C și
Municipiul C prin Primar să restituie, în natură, reclamantei imobilul - teren în suprafață de 241,20 mp situat în C,- (fostă - nr. 1 bis) cu- (fostă-), astfel cum a fost identificat în raportul de expertiză întocmit de expert.
Au fost obligați pârâții către reclamantă la plata sumei de 1.500 lei,
reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut, în esență, că terenul notificat de reclamantă a fost preluat de stat în mod abuziv, reclamanta fiind îndreptățită să beneficieze de măsuri reparatorii conform Legii nr. 10/2001.
Avându-se în vedere principiul prevalenței restituirii în natură a bunurilor preluate abuziv prima instanță a reținut că, în speță sunt aplicabile disp. art. 9 din Legea nr. 10/2001, terenul nefiind afectat de construcții cu caracter definitiv realizate în baza unor autorizații de construire, și nici nu este afectat de spații verzi. S-a mai reținut că terenul este format din trei subdiviziuni: S1-22,43 mp, care este ocupată de o parcare închiriată de autoritățile locale lui; S2-41,77 mp este ocupată de tronsonul de trotuar și S3-177 mp ocupată de o parcare utilizată de proprietarii de locuințe din zonă.
Referitor la terenul cu destinația de parcare aferentă hotelului în suprafață totală de 62,50 mp s-a reținut că numai o suprafață de 22,43 mp reprezentând lotul face parte din terenul de 241,20 mp revendicatde reclamantă.
În aplicarea disp. art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001, prima instanță a constatat nulitatea absolută parțială a contractului de închiriere nr. 3672/23.05.2007 încheiat între și SC - Conform numai în ceea ce privește suprafața de 22,43 mp - lotul, reținând că închirierea s-a realizat după înregistrarea notificării reclamantei.
S-a mai reținut că în anexa la. nr. 110/28.02.2005 este identificată ca fiind domeniu public --, dar conform expertizei efectuată în cauză terenul revendicat de reclamantă nu se suprapune cu vreo parte din această stradă.
Nu s-a făcut dovada că terenul în suprafață de 64,2 mp - parcarea aferentă hotelului "" - reprezintă domeniu public.
Împotriva aceste sentințe, în termen legal, au declarat apel pârâții Municipiul C și Primarul Municipiului C care au criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub următoarele aspecte:
- În mod greșit s-a admis acțiunea reclamantei întrucât suprafața totală a lotului din care face parte lotul proprietatea reclamantei este de 324,16 mp, din care 4,37 mp-spațiu, 11,26 mp - de acces, 4,42 mp-spațiu, 238-95-curți-construcții, 7,56 mp-curte construcții, 36,24 mp-trotuar și 21,36 mp parcare.
Suprafața de 64,20 mp, respectiv S1 și S2 din expertiză constituie domeniu public.
- Instanța de fond nu explică modalitatea în care hotărârea a fost pronunțată în contradictoriu cu Municipiul C și Primarul Municipiului C, deși în acțiunea introductivă în calitate pârâți au figurat Primăria C și Municipiul
Pârâta Conform a invocat prin întâmpinare excepția lipsei calității procesual pasive. În susținerea excepției pârâta a menționat că după pronunțarea hotărârii Tribunalului Constanța, prin actul adițional nr. 1/27.04.2009 la contractul de închiriere nr. 3672/28.05.2007 s-a modificat obiectul contractului de închiriere în sensul reducerii numărului de locuri de parcare la 3 cât și a suprafeței închiriate la 40 mp, astfel încât noile locuri de parcare sunt poziționate în afara perimetrului ce a fost restituit prin hotărârea primei instanțe reclamantei.
Conform art. 295 Cod proc. civilă s-a depus la dosar actul adițional nr. 1/2009 la contractul de închiriere nr. 3672/23.05.2007, procesul-verbal de predare-primire încheiat la 27.04.2009 și schița plan anexă la actul adițional nr.1/2009 (filele 14-16 dosar apel).
În baza art. 137 Cod proc. civilă vom analiza cu prioritate excepția lipsei calității procesual pasive a
Excepția este nefondată și urmează a fi respinsă pentru următoarele considerente.
Calitatea procesual pasivă presupune existența unei identității între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății.
Reclamanta fiind cea care pornește procesul este ținută să dovedească atât calitatea procesuală activă, cât și pe cea pasivă, prin indicarea obiectului cererii și a motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază pretenția sa.
În speță se reține că reclamanta a investit prima instanță cu o cerere de constatare a nulității absolute a contractului nr. 3672/23.05.2007 încheiat între și, obiectul contractului constituindu-l o suprafață de teren cu destinația de parcare din care 22,43 mp reprezentă terenul proprietatea reclamantei.
În condițiile în care pârâta a fost parte contractantă la încheierea contractului de închiriere a cărui nulitate s-a solicitat a se constata, prima instanță a respins prin încheierea din 07.10.2008 excepția lipsei calității procesual pasive invocată de
Se reține că această pârâtă nu a înțeles că exercite calea de atac a apelului împotriva sentinței civile nr. 214/19.02.2009 pronunțate de Tribunalul Constanța și a tuturor încheierilor care au precedat-o, situație în care legalitatea soluției pronunțate cu ocazia acestei excepții de procedură nu poate fi cenzurată de instanța de apel.
De altfel se reține că, după pronunțarea hotărârii primei instanțe, pârâtele și au recunoscut dreptul reclamantei asupra terenului în suprafață de 22,43 mp - lotul retrocedat reclamantei prin sentința civilă nr. 214/19.02.2009 a Tribunalului Constanța - și au înțeles să modifice obiectul contractului de închiriere nr. 3672/23.05.2007, în sensul reducerii suprafeței de teren închiriate de la 62,50 mp la o suprafață de 40 mp, conform actului adițional nr. 1/27.04.2009.
Nu se poate reține că în raport de înscrisul nou depus în apel - actul adițional nr. 1/2009 la contractul de închiriere nr. 3672/2007, pârâta nu mai are calitate procesual pasivă, în condițiile în care obiectul cererii de constatare a nulității l-a constituit contractul de închiriere nr. 3672/2007, iar actul adițional nr. 1/2009 a fost încheiat tocmai în vederea executării hotărârii primei instanțe, care a constatat nulitatea parțială a acestui contract de închiriere pentru suprafața de 22,43 mp teren.
Pentru considerentele expuse se va respinge excepția lipsei calității procesual pasive a
Analizând legalitatea hotărârii apelate în raport de criticile pârâților Municipiul C și Primarul Municipiului C se constată că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:
1. Critica ce vizează nerespectarea cadrului procesual cu privire la
părțile chemate în judecată se reține a fi vădit nefondată.
modalitatea de exercitare a dreptului la restituirea
imobilelor preluate abuziv, Legea nr.10/2001 a instituit două etape ale procedurii de restituire, una necontencioasă și alta contencioasă, iar în art.22 a stabilit părțile între care se desfășoară aceste proceduri și anume, "persoana îndreptățită la restituire" și "persoana juridică deținătoare a imobilului". Art.21 din lege stabilește categoriile de persoane juridice care sunt obligate la restituirea proprietății către persoanele îndreptățite, prin dispoziția motivată a organelor de conducere, și prevede în alin.4 că au calitatea de unități deținătoare și unitățile administrativ teritoriale, în cazul cărora restituirea se face prin dispoziția motivată a primarilor ori, după caz, a președintelui consiliului județean.
"Persoana îndreptățită la restituire", care are calitate procesuală activă, și "unitatea deținătoare", care are calitate procesuală pasivă, figurează ca atare în ambele faze ale procedurii speciale reglementată de Legea nr.10/2001 și nu pot fi înlocuite de o altă parte astfel că, în cazul în care bunul aparține patrimoniului unei unități administrativ teritoriale, obligația de soluționare a notificării prin care se solicită restituirea lui în natură sau prin echivalent nu poate fi opusă decât "deținătorului", respectiv comunei, orașului sau municipiului, ca persoane juridice de drept public, reprezentați în justiție prin Primar.
Această interpretare se impune întrucât persoana juridică de drept public are, potrivit legii, personalitate juridică, capacitate de folosință și un patrimoniu în care se pot găsi bunuri care cad sub incidența acestui act normativ, iar din interpretarea legii speciale rezultă cu evidență că în întreaga procedură de restituire primarul nu figurează în nume propriu, ci reprezintă unitatea administrativ teritorială.
În exercitarea atribuțiilor care îi revin ca reprezentant legal al persoanei juridice de drept public, primarul exercită și atribuția stabilită prin art.67 din Legea nr.215/2001, în sensul că emite o dispoziție motivată, intenția legiuitorului fiind aceea de a desemna, în mod expres, actul procedural prin care se soluționează notificările, iar nu aceea de a stabili o "obligație în nume propriu".
Ca atare, este nefondată susținerea apelanților, în sensul că în litigiile fundamentate pe prevederile Legii nr.10/2001 calitatea procesuală pasivă aparține primarului, în nume propriu, iar nu unității administrativ teritoriale, deoarece dispoziția de acordare a măsurilor reparatorii nu este emisă de primar în nume propriu, ci ca reprezentant al deținătorului imobilului, respectiv al unității administrativ teritoriale.
În speță se reține că prin acțiunea modificată depusă la dosar la data de 13 martie 2008 (filele 27-32 dosar fond) înainte de primul termen de judecată, reclamanta a precizat cadrul procesual atât sub aspectul părților chemate în judecată, cât și sub aspectul obiectului acțiunii.
În acest sens, Curtea constată că reclamanta a arătat că înțelege să cheme în judecată pârâții Primarul Municipiului C, Municipiul C prin Primar, solicitând anularea Dispoziției nr. 7163/2007 emisă de Primarul Municipiului C și obligarea Municipiului C prin Primar să îi restituie în natură terenul în suprafață de 241,20 mp situat în C,- bis (ulterior nr. 3) cu str. - din 2. (fostă - -) nr. 36.
Reclamanta a mai solicitat să se constate și nulitatea absolută parțială a contractului de închiriere nr. 3672/23.05.2007 încheiat între pârâtele și
Din art. 129 alin. Ultim Cod proc. civilă rezultă obligația instanței de a se pronunța cu privire la toate capetele de cerere, cu judecata cărora a fost învestită, respectiv față de toate părțile implicate în conflictul judiciar.
În raport de dispozițiile legale, prima instanță s-a pronunțat în mod corect cu privire la toate părțile chemate în judecată, cât și cu privire la toate capetele de cerere.
Cum Primarul Municipiului C și Municipiul C prin Primar au avut calitate procesual pasivă, în cauză, în mod corect prima instanță a soluționat litigiul reclamantei în contradictoriu cu acești pârâți.
Și critica ce vizează modalitatea de soluționare a cererii reclamantei, în sensul restituirii în natură a terenului în suprafață de 241,20 mp se reține a fi vădit nefondată.
Procedura soluționării notificărilor formulate conform Legii nr. 10/2001 - atât etapa administrativă cât și cea judiciară - este guvernată de principiul prevalenței restituirii în natură a bunului notificat, fiind exceptate de la restituirea în natură numai terenurile pe care s-au edificat în condițiile legii, după 1990, construcții autorizate, precum și cele care intră în aria de cuprindere sintagmei de "terenuri afectate servituțiilor legale și altor amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale".
Conform disp. art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 10/2001 se restituie în natură terenurile pe care s-au ridicat construcții neautorizate în condițiile legii după data de 1 ianuarie 1990 precum și construcțiile ușoare sau demontabile.
Potrivit disp. art. 10.4 din nr.HG 250/2007pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001, norma cuprinsă la art. 10 alin. (3) din lege instituie obligativitatea restituirii în natură a terenurilor în ipoteza în care pe acestea se află edificate ilegal fie construcții indiferent de destinația acestora, fie construcții ușoare sau demontabile. Entitatea investită cu soluționarea notificării îi revine obligația de a analiza regimul juridic al construcțiilor deja edificate, iar în ipoteza în care constată că acestea au fost construite sau, după caz, amplasate fără autorizările legale, are obligația să dispună restituirea în natură a terenului.
În speță se reține că, reclamanta prin notificare a solicitat o suprafață de teren de 241,20 mp, dobândit de autoarea sa conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 918/30.12.1950 și transcris la grefa Tribunalului Constanța sub nr. 80/17.04.1953.
Față de limitele investirii, în mod corect prima instanță a analizat cererea reclamantei și a dispus restituirea în natură exclusiv a acestui teren, fiind lipsite de interes susținerile apelanților pârâții ce vizează o suprafață ce excede dreptului pretins de reclamante.
În condițiile în care reclamanta a solicitat numai suprafața de teren de 241,20 mp în mod corect prima instanță a verificat aplicabilitatea disp. art. 10 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 strict la această suprafață de teren, neavând relevanță gradul de ocupare al altor terenuri învecinate în limita unei suprafețe de 324,16 mp, cum greșit susțin apelanții - această diferență de teren nefăcând obiectul cauzei deduse judecății.
Conform expertizei efectuate la instanța de fond terenul în suprafață de 241,20 mp revendicat de reclamantă se compune din trei subdiviziuni:
- suprafața S1 - 22,43 mp concesionată hotelului "" pentru parcarea autoturismelor (lotul în planul de situație);
- suprafața S2 - 41,77 mp reamenajată ca trotuar odată cu parcarea consecionată (lotul );
- suprafața S3 - 177 mp liberă de construcții și folosită cu destinația de parcare de către proprietarii blocurilor învecinate, neamenajate legal cu acest scop (lotul ).
Referitor la terenul afectat parțial de amenajarea unei parcări ce deservește hotelul "" (S1-22,43 mp) și suprafața reamenajată ca trotuar odată cu parcarea consecionată (41,77 mp) se constată că pârâtele nu au depus niciun înscris din care să rezulte data amenajării acestei parcări pentru deservirea hotelului "" și nici dacă această construcție - parcare - a fost autorizată conform legislației în vigoare. Deși instanța de apel a dispus ca apelantele să depună toată documentația tehnică întocmită cu ocazia realizării acestei parcări, cu adresa nr. -/31.08.2009 emisă de Municipiul C - Direcția de Urbanism, Serviciul Autorizații în Construcții se comunică faptul că în evidențele Primăriei Municipiului C nu figurează să se fi eliberat autorizație pentru amenajarea parcajului situat în C, str. - din 2. cu str. - (fila 45 dosar apel).
Mai mult, după pronunțarea sentinței civile nr. 214/19.04.2009 a Tribunalului Constanța, recunoscând dreptul reclamantei asupra terenului afectat de această parcare pârâtele -administratorul parcării și -beneficiarul contractului de închiriere nr. 3672/23.05.2007 au înțeles să modifice contractul de închiriere începând cu data de 1.05.2009, în sensul reducerii suprafeței de teren închiriat de la 64,2 mp la 40 mp, fiind exclusă suprafața de 22,43 mp (lotul -S1) identificată ca teren revendicat de reclamantă.
Constatându-se că suprafața de 22,43 mp a fost afectată de o parcare realizată după anul 1990 fără existența unei autorizații de construire și fără existența unei documentații tehnice, în mod judicios prima instanță a reținut că se impune restituirea în natură a acestui teren, conform art. 10 alin. (3) din Legea nr. 10/2001.
În plus se reține că după modificarea contractului de închiriere nr. 3672/2007, contract încheiat de altfel după data formulării notificării reclamantei - terenul de 22,43 mp nu mai este utilizat cu destinația de parcare.
Referitor la suprafața de teren de 41,77 mp identificat în expertiză ca fiind tronsonul de trotuar care desparte parcarea hotelului "" de suprafața de teren S3 se reține că, trotuarul a fost amenajat odată cu parcarea și de asemenea, nu constituie o amenajare autorizată, scopul acestui trotuar fiind acela de a împiedica o comunicare directă între loturile S2 și S3.
Prin urmare trotuarul amenajat pe suprafața de teren de 41,77 mp, în primul rând nu constituie o construcție autorizată, deși s-a realizat după anul 1990, iar nu în ultimul rând se reține că acesta nu constituie o cale destinată accesului pietonal, scopul său fiind doar acela de a împiedica pătrunderea autoturismelor locatarilor din zonă în parcarea hotelului "" (fila 256 și 259 din expertiza ).
Expertul arată în mod explicit că datorită amenajării acestui trotuar înălțat accesul autoturismelor spre lotul S3 de 177 mp (), folosit de locatarii din zonă cu destinația de parcare, nu se poate face direct din str. - din 2. ci doar prin "Poarta de acces" situată între lotul revendicat de reclamantă, "Casa -" și "Poșta Română".(fila 256 dosar fond).
În raport de aceste considerente se reține că nici suprafața de teren de 41,77 mp (S2)nu se poate circumscrie ariei de teren afectat "servituților legale sau altor amenajării de utilitate publică ale localităților urbane și rurale", iar în condițiile în care a fost amenajat după 1990 fără a fi fost autorizat în condițiile legii, acest teren este restituibil în natură, prima instanță apreciind judicios că sunt aplicabile disp. art. 10 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 și în referire la această suprafață de teren.
Referitor la suprafața de teren de 177 mp - S3 din expertiza efectuată în cauză - rezultă că aceasta nu este afectată de construcții cu caracter definitiv și nici de alte amenajări publice, terenul fiind folosit pentru parcarea autoturismelor de către locuitorii din zona învecinată, deși destinația lui nu este aceea de parcare amenajată.
Pârâții nu au produs nicio probă din care să rezulte că terenul în suprafață de 177 mp a fost amenajat de autoritatea locală cu destinația de parcare, situație în care în mod corect Tribunalul Constanțaa reținut că se impune restituirea în natură a acestui teren, conform disp. art. 9 și 10 alin. (1) din Legea nr. 10/2001.
Pentru considerentele expuse, în baza art. 296 Cod proc. civilă se va respinge apelul pârâților ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelanții pârâții PRIMARUL MUNICIPIULUI C și MUNICIPIUL C PRIN PRIMAR, cu sediul în C, B-dul. - nr. 51, județ - împotriva sentinței civile nr. 214/C din 19.02.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în B, str. -. - nr. 30,. 4, sector 4, și intimații pârâții CONFORT.cu sediul în C,-, județ C, și, cu sediul în C,-, Hotel, județ C, ca nefondat.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 28 octombrie 2008.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier
- -
Jud.fond -
Red.dec.jud./05.11.2009
Tehnored.gref./7ex./10.11.2009
Emis 5 com./11.11.2009
Președinte:Mihaela PopoacăJudecători:Mihaela Popoacă, Daniela Petrovici
