Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 254/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR - 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.254
Ședința publică din 13 noiembrie 2008
PREȘEDINTE: Lucian Lăpădat
JUDECĂTOR 2: Carmina Orza
GREFIER:- -
S-a luat în examinare apelul declarat de către pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI T, împotriva sentinței civile 2472/PI/ din 13.06.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat, având ca obiect Legea nr. 10/2001.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul intimat personal, asistat de avocat și consilier juridic în reprezentarea pârâtului apelant Primarul Municipiului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentarea pârâtului apelant solicită amânarea cauzei, deoarece are foarte multe dosare în lucru.
Avocat se opune amânării cauzei.
Instanța respinge cererea de amânară și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Reprezentanta pârâtului apelant pune concluzii de admitere a apelului așa cum a fost formulat înscris.
Avocat pune concluzii de respingere a apelului ca nefondat, menținerea hotărârii primei instanțe, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrata sub nr- reclamantul a solicitat in contradictoriu cu paratul Primarul Municipiului T, anularea ca netemeinica si nelegala a dispoziției nr. 245/29.01.2008 emisa de parat, acordarea despăgubirilor bănești cuvenite pentru imobilul teren situat in T-/A, inscris in CF 18102 T solicitate prin notificarea nr. 231/14.02.2002, iar in subsidiar sa se dispună obligarea paratului sa- fie admisă notificarea, iar in consecința sa-i fie acordate despăgubirile bănești cuvenite pentru imobilul din litigiu, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, in calitate de reprezentant al bunicii sale a depus notificarea nr. 231/14.02.2002 prin care a solicitat acordarea despăgubirilor bănești cuvenite pentru imobilul teren, situat in T,-/A, înscris in CF 18102 La data de 30.01.2003 bunica petentului a decedat, acesta devenind singurul moștenitor legal conform certificatului de moștenitor nr. 101/19.02.2003 emis de Biroul Notarilor Publici Asociați din Sannicolau
Prin dispoziția nr. 245/29.01.2008 emisa de Primarul Municipiului T s-a respins notificarea nr. 231/14.02.2002 pe motiv ca aceasta notificare a fost formulata de către petentul din cauza in baza unui mandat verbal dat de bunica sa, nicidecum în baza unui mandat scris autentificat.
Petentul arată că notificarea nu a fost formulata în nume propriu iar susținerea potrivit căreia ar fi trebuit sa-si dovedească calitatea de mandatar printr-o procura autentica este lipsita de temei legal atât în dreptul intern cât si in dreptul comunitar. Considera ca nelegala motivarea pe care se întemeiază dispoziția nr. 245/29.01.2008 emisa de Primarul municipiului T conform căreia " in situația in care actul juridic la care participa mandatarul în numele mandantului urmează sa fie încheiat în forma solemna procura, potrivit reguli simetriei formelor, trebuie sa fie data in aceeași forma".
În fapt, art. 22 din L 10/2001 stipulează doar o formalitate de comunicare și apare ca lipsită de temei legal aprecierea potrivit căreia notificările întemeiate pe L 10/2001 sunt acte solemne care trebuie să respecte o condiție "ad validitatem", condiție care s-ar impune si mandatului în baza căreia notificarea este formulata. Susține ca in dreptul comunitar a fost stipulat ca termenul,notificare" trebuie interpretat in sens larg, condiția notificării fiind îndeplinită atunci când voința parții care o formulează poate fi stabilita intr-un mod lipsit de ambiguități, fara a mai fi necesare alte cereri. Considerând ca prin interpretarea greșita dată instituției notificării i-a fost lezat dreptul de proprietate, drept consacrat din art.1 din Protocolul nr. 1 din Convenție, petentul solicită admiterea cererii așa cum fost formulata, invocând în drept dispozițiile cu prinse în art. 1, 3, 4 si 22 din L 10/2001 și art.1 din Protocolul nr. 1 din Convenție.
Paratul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiata. În apărare, a susținut ca solicitantul nu au făcut dovada calității de persoana îndreptățita si a dreptului de proprietate invocat, ca prin notificarea nr. 231/14.02.2002 depusa prin intermediul Biroului Executorului Judecătoresc numita, reprezentata de a solicitat despăgubiri bănești pentru imobilul situat in T-/A, înscris in CF 18102 Desi a fost solicitata împuternicirea data de fosta proprietara a imobilului mandatarului, acesta a precizat ca ar fi vorba despre un mandat verbal iar potrivit legii in situație in care actul juridic la care participa mandatarul in numele mandantului trebuie încheiat in forma solemna, atunci si procura, potrivit reguli simetriei formelor, trebuie data in aceeași forma. Au fost invocate in acest sens prevederile cuprinse in art. 22 din L 10/2001.
La dosar s-au depus: dispoziției nr. 245/29.01.2008 emisa de Primarul Municipiului T, notificarea nr. 231/14.02.2002, copia dosarului administrativ, decizia civila nr. 4824/2006 a Înaltei Curți de Casație si Justiție B, acte de stare civila, certificat de moștenitor nr. 101/2003, extras
Din actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:
Pe durata derulării procedurii nejurisdicționale pendinte contestată, Legea nr.10/2001 a fost supusă unor modificări și completări de substanță, prin Legea nr.247/2005 și, mai apoi, prin Legea nr.263/2006, de aprobare OUG nr.209/2005, la rândul ei modificatoare și, cum dispoziția supusă pendinte verificării jurisdicționale a fost emisă în contextul noii ambianțe legislative (care, în adevăr, -așa cum judicios a observat și entitatea notificată și cum tranșant a statuat doctrina- în contextul dreptului, se privește a fi de imediată aplicare situațiilor obiective legale ce iau naștere sub imperiul său, respectiv situațiilor juridice al căror conținut și efecte sunt imperativ stabilite de legiuitor.
Ca atare, și demersului pendent, prin care se reclamă un drept subiectiv ce-și are fundament direct și imediat in preluarea abuzivă a nemișcătorului spre a cărui retrocedare se tinde, adică într-un raport juridic trecut, ale cărui efecte viitoare sunt imperativ stabilite de legea nouă, aceea modificatoare cu nr.247/2005, existentă la epoca soluționării notificării) Tribunalul are a-și plasa cercetarea judecătorească în același perimetru legislativ, ce se întregește cu NOILE NORME METODOLOGICE de aplicare unitară a Legii nr.10/2001, aprobate, pe durata aceleiași proceduri nejurisdicționale, prin HG nr.250 din 07.03.2007, -care, rezultând dintr-o operațiune de interpretare oficială autentică se integrează legii interpretate, aceea cu nr.10/2001.
Așa cum cu îndestulătoare evidență rezultă din dosarul administrativ, petiționarul a acționat în calitate de mandatar al bunicii sale, în temeiul unui mandat verbal acordat de aceasta. Cum nici legea cu nr.10/2001 și nici textele sale interpretative nu prevăd în mod expres ca în cazul în care notificarea este formulată de mandatar, mandatul să fie dat în formă autentică, devine îngăduită și concluzia că se vor aplica regulile contractului de mandat, forma autentică nefiind cerută decât în cazul în care actul pentru care a fost dat, este necesar a fi încheiat tot în formă autentică. Or, notificarea prevăzută de art. 22 din Legea nr.10/2001 nu poate fi considerată un act autentic, în lipsa unei prevederi legale exprese, chiar dacă s-a făcut prin intermediul unui executor judecătoresc. Cu mai mult nu poate fi reținută apărarea pârâtului Primarul municipiului în sensul că notificarea formulată prin intermediul executorului judecătoresc reprezintă un act autentic, și, potrivit regulii simetriei formelor, și mandatul acordat pentru formularea acestea, trebuie să îmbrace aceeași formă solemnă, cu cât, în doctrina reputată în materie, confirmată de practica judiciară s-a admis că notificarea depusă în termenul legal, produce efecte juridice, chiar dacă nu a fost formulată prin executor judecătoresc. Și aceasta pentru că executorul judecătoresc nu face altceva decât să înregistreze notificarea ce îi este prezentată, urmată de comunicarea efectivă a acesteia. Motiv pentru care faptul comunicării notificării printr-o altă modalitate aptă să asigure primirea efectivă a acesteia, nu trebuie sancționată cu nulitatea, urmând a se da preferință principiului realizării dreptului în raport cu cel al respectării procedurii. Mai mult, finalitatea legii reparatorii speciale presupune interpretarea acesteia în favoarea persoanei îndreptățite. Or, în speță se constată că, dacă inițial, petiționarul a avut calitatea de mandatar al autoarei sale -, ulterior, acesta devenit moștenitorul legal al celei din urmă, aspect adus la cunoștința pârâtului, neputând fi admisă teza acestuia potrivit căreia petiționarul ar fi acționat ulterior, în nume propriu.
Față de cele menționate mai sus, instanța apreciază că petiționarul legitimează vocația de accede la beneficiul măsurilor reparatorii prevăzute de legea nr. 10/2001, în condițiile de exigență ale art.4 alin.2 din lege și că, dacă inițial a declanșat procedura nejurisdicțională reglementată de legea reparatorie în discuție în calitate de mandatar al persoanei pretins îndreptățite, ulterior, a continuat-o în virtutea calității sale de moștenitor legal al defunctei, decedată la data de 30.01.2003, înainte de soluționarea notificării. Așadar, depunerea unei cereri de către urmașul defunctei în vederea continuării procedurii și acordării de măsuri reparatorii în favoarea moștenitorului - și care în speță se verifică a fi nu poate fi considerată o cerere nouă, în funcție de care să se calculeze termenul legal pentru depunerea notificării. Devenind îndreptățită și concluzia că în mod nejustificat și abuziv a fost respinsă notificarea remisă unității deținătoare, ca fiind formulată de o persoană ce nu este îndreptățită la măsurile reparatorii prevăzute de legea nr.10/2001 versiunea ce i-a fost dată de legile modificatoare-completatoare ulterioare.
În ceea ce privește imobilul ce face obiectul notificării, situat in T-/A, înscris inițial in CF 18102 T și transnotat ulterior în alte cărți funciare, acesta a fost preluat de la antecesoarea petiționarului în temeiul decretului de expropriere, cu nr. 346/1983, fără plata unei despăgubiri, contrar prevederilor art.12 apartenente Constituției din anul 1965 (și care prevedea că terenurile și construcțiile pot fi expropriate numai pentru lucrări de interes obștesc șicu plata unei despăgubiri). Ceea ce îngăduie și obligă la a se conchide că preluarea nemișcătorului litigios în temeiul acestui act normativ s-a făcut fără titlu valabil, atrăgând inexorabil, aplicarea în speță a prevederilor art.2 lit. h din Legea nr.10/2001.
Cum din ansamblul materialului probator administrat (filele 64, 83, 98) rezultă că imobilul în discuție nu poate fi restituit în natură, fiind parțial afectat de construcții, iar cel liber, de rețele edilitare (în accepțiunea textului interpretativ al art.10 din legea nr.10/2001 republicată, în forma ce i-a fost dată prin HG nr. 250/2007), și care se impune a fi pus în corelație cu art.11 alin. 4 și 8 din lege, tribunalul apreciază că petiționarul este îndreptățit la acordarea unor măsuri reparatorii în echivalent pentru imobilul - teren în întindere de 6135. supus operațiunii de expropriere în perioada de referință a legii reparatorii speciale cu nr.10/2001, (situat administrativ, la epoca deposedării, în municipiul T, pe- și identificat topografic, la aceeași epocă, în CF nr. 18102 - T).
Apreciind, prin observarea prevederilor art. 11 alin.8 din legea nr.10/2001, a noului ambient legislativ, precum și a notificării formulate de fosta proprietară spoliată, și continuată de succesorul său legal în anul 2003 (care și-a exprimat opțiunea pentru despăgubiri bănești) că măsurile în echivalent constând în despăgubiri vor fi acordate în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluat abuziv - aceea cu nr. 247/2005, prin al său titlu VII, tribunalul va propune acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, sub forma despăgubirilor ce au a se cuantifica, pe calea procedurii speciale mai sus amintite. Și aceasta pentru că, deși dreptul subiectiv reclamat își are fundamentul direct în preluarea abuzivă, de către stat, a imobilului pentru care se solicită despăgubiri bănești direct instanței de judecată, adică într-un raport juridic trecut, efectele viitoare ale acestui raport vor fi guvernate imperativ de legea nouă, cu nr.247/2005 care este de imediată aplicare.
Față de cele arătate tribunalul a admis acțiunea civilă inițiată de către petiționarul, domiciliat în Râmnicu V, str. lui nr. 146 Bl 6 b.3, jud. V,contra dispoziției cu nr. 245, emisă, la 29.01.2008, de către Primarul municipiului T, cu sediul în T, Bv. nr.1, jud. T în finalul procedurii nejurisdicționale, configurată de Legea nr.10/2001 în versiunea ce i-a fost dată de Legea nr.247/2005.
A dispus anularea dispoziției contestate și, stabilind că petiționarul legitimează vocația la măsurile reparatorii în echivalent pentru imobilul - teren în întindere de 6135. supus operațiunii de expropriere în perioada de referință a legii reparatorii speciale cu nr.10/2001, (situat administrativ, la epoca deposedării, în municipiul T, pe- și identificat topografic, la aceeași epocă, în CF nr. 18102 - T); și a propus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, sub forma despăgubirilor ce au a se cuantifica, pe calea procedurii conturată de art. 16 apartenent Titlului VII din Legea nr.247/2005 în corelație cu ale sale texte interpretative.
Împotriva sentinței civile 2472/PI/ din 13.06.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- a declarat apel pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI T, susținând că în mod greșit s-a dispus anularea dispoziției contestate și acordarea de măsurii reparatorii, deoarece reclamantul nu a depus toate actele care să dovedească pretențiile sale, și nu a făcut dovada calității de persoană îndreptățită la măsurii reparatorii în sensul prev. de dispozițiile Legii nr. 10/2001.
În drept, apelantul a făcut trimitere la dispozițiile art. 292 și urm. Cod procedură civilă.
La filele 8 și 9 reclamantul a depus întâmpinare prin care a arătat că soluția pronunțată de către Tribunalul Timiș este legală și temeinică, că are calitatea de persoană îndreptățită potrivit Legii nr. 10/2001, iar apel declarat este neîntemeiat.
În finalul întâmpinării a solicitat respingerea apelului.
Examinând apelul declarat prin prisma celor arătate și în condițiile prev. de art. 287 și urm. Cod procedură civilă, se reține că acesta este neîntemeiat.
Prima instanță, pe baza actelor de stare civilă și a evidențelor de carte funciară a reținut în mod corect calitatea de persoană îndreptățită în sensul Legii nr. 10/2001, a reclamantului, și dreptul acestuia la o justă și reală despăgubire în legătură cu proprietatea privată a autorilor săi abuziv confiscată de către fostul regim comunist.
De altfel, apelantul nici nu contestă dreptul reclamantului la patrimoniul autorilor săi ci numai chestiuni formale legate de forma mandatului pe care reclamantul l-ar avea de la autoarea sa, deși același apelant, apreciază că reclamantul este moștenitorul lui.
În aceste condiții, Curtea va aprecia că apelul Primarului Municipiului T nu este de natură a schimba conținutul hotărârii pronunțate de către Tribunalul Timiș, ipoteză în care va proceda la respingerea apelului, menținând ca legală și temeinică hotărârea primei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de către pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI T, împotriva sentinței civile 2472/PI/ din 13.06.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
DEFINITIVĂ.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 13 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
GREFIER,
- -
Se comunică cu:
Pârâtul apelant
PRIMARUL MUNICIPIULUI T -, nr. 1
Reclamantul intimat
- Râmnicu V, Calea lui, nr. 146,. 6,. B,. 3, jud.
Red. /4 decembrie 2008
Tehnored /5 decembrie 2008
Ex.2
Primă instanță:
Președinte:Lucian LăpădatJudecători:Lucian Lăpădat, Carmina Orza
