Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 259/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ
ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ NR. 259/
Ședința publică din 12 noiembrie 2008
Complet compus din:
PREȘEDINTE: Irina Bondoc
JUDECĂTOR 2: Daniela Petrovici
Grefier - -
Pe rol judecarea apelului civil declarat de apelantul reclamant, domiciliat în municipiul B,-,. 1,. 1,.5, județ B, reprezentat prin mandatar, domiciliat în municipiul B,-,. 1,. 1,.9, județ B - împotriva sentinței civile nr. 984/C din 08.08.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâții PRIMĂRIA ORAȘULUI, cu sediul în Sud,-, județ C, și STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B,-, sector 5, și sediul procesual ales la Direcția Generală a Finanțelor Publice C, B-dul. - nr. 51, județ C, având ca obiect - contestație în temeiul Legii nr. 10/2001.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă intimatul pârât Primăria Orașului prin avocat, potrivit delegației de substituire nr. 20/12.11.2008, lipsind apelantul reclamant și intimatul pârât Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor.
Procedura este legal îndeplinită, conform dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod proc. Civilă.
S-a făcut referatul asupra cauzei de către grefierul de ședință prin care s-a evidențiat faptul că prezentul apel este declarat în termen, motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar.
Avocat, pentru intimatul pârât Primăria Orașului, depune la dosar împuternicirea avocațială seria - nr. 45228/12.11.2008 a avocaților și, precum și delegația de substituire nr. 20/12.11.2008.
Totodată, apărătorul intimatului apărător învederează că la dosarul cauzei se află o cerere formulată de intimatul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor prin care se solicită comunicarea motivelor de apel la sediul procesual ales în vederea formulării întâmpinării, în termenul legal.
Deliberând, în urma verificărilor efectuate, Curtea constată că potrivit dovezii de îndeplinire a procedurii de citare, comunicarea motivelor de apel către intimatul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor s-a realizat la sediul indicat în acțiune, respectiv B,-, sector 5.
Întrebat fiind, Primăria Orașului, prin apărător, arată că nu mai are alte cererii sau probe de administrat, și în consecință solicită cuvântul asupra motivelor de recurs.
Instanța având în vedere că nu sunt motive de amânare, constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul intimatului pârât Primăria Orașului asupra motivelor de recurs.
Avocat, pentru intimatul pârât Primăria Orașului, solicită respingerea recursului, cu consecința menținerii sentinței instanței de fond, ca legală, fără cheltuieli de judecată. Se apreciază că, în mod corect instanța de fond a admis excepția lipsei capacității juridice de folosință a Primăriei Orașului și a respins acțiunea reclamantului, având în vedere dispozițiile art. 91 din Legea nr. 215/2001, întrucât primăria nu are personalitate juridică.
Instanța rămâne în pronunțare asupra soluției în apel.
CURTEA
Asupra apelului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată la 13.02.2008, reclamantul a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții Primăria orașului și Statul Român, ca prin hotărâre judecătorească să-l repună în termenul de formulare a contestației împotriva dispoziției nr.992/29.06.2007 a Primăriei, comunicată reclamantului prin adresa nr.4781/22.01.2008, să anuleze dispoziția menționată anterior și să oblige pârâții să-i restituie în natură sau prin echivalent imobilele situate în Sud, identificate cu numele inițial " de liniște", "", " Mării" și "".
Instanța de fond a invocat din oficiu excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei Primăria orașului - în raport de dispozițiile Legii nr.215/2001 - și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statul Român, ca urmare a faptului că nu este titularul vreunei obligații în cadrul raportului juridic litigios dedus judecății.
Prin sentința civilă nr.984/08.09.2008 Tribunalul Constanțaa admis excepția lipsei capacității de folosință a Primăriei orașului și excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului Român și a respins acțiunea opusă primei pârâte, dar și acțiunea opusă Statului Român, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.
La pronunțarea hotărârii s-a avut în vedere că potrivit art.91 din Legea nr.215/2001 primăria nu beneficiază de capacitate juridică de folosință întrucât nu are personalitate juridică, dar și faptul că în cadrul litigiilor întemeiate pe prevederile Legii nr.10/2001, în care se exercită controlul judiciar asupra dispozițiilor de respingere sau de admitere ale notificărilor formulate conform acestui act normativ, calitatea procesuală aparține reprezentantului unității deținătoare, emitent al actului contestat, astfel cum rezultă din art.23-24 din lege, iar nu Statului Român, care este o persoană străină de raportul juridic litigios dedus judecății.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel reclamantul și a invocat nelegala apreciere a cadrului procesual pasiv al acțiunii inițiale.
A susținut apelantul că deși a indicat drept pârât Primăria orașului, care a și fost notificată pentru restituirea imobilelor indicate în acțiune, este evident că nu aceasta, ci unitatea administrativ teritorială reprezentată prin primar, viceprimar, secretar și aparatul funcțional, este cea care deține bunurile imobile revendicate. Prin urmare, instanța trebuia să verifice cui aparține calitatea procesuală pasivă, cu atât mai mult cu cât dispoziția contestată a fost emisă de Primarul orașului.
Analizând legalitatea hotărârii atacate în raport cu criticile formulate, instanța reține următoarele:
modalitatea de exercitare a dreptului la restituirea imobilelor preluate abuziv, Legea nr.10/2001 a instituit două etape ale procedurii de restituire, una necontencioasă și alta contencioasă, iar în art.22 a stabilit părțile între care se desfășoară aceste proceduri și anume, "persoana îndreptățită la restituire" și "persoana juridică deținătoare a imobilului". Art.21 din lege stabilește categoriile de persoane juridice care sunt obligate la restituirea proprietății către persoanele îndreptățite, prin dispoziția motivată a organelor de conducere, și prevede în alin.4 că au calitatea de unități deținătoare și unitățile administrativ teritoriale, în cazul cărora restituirea se face prin dispoziția motivată a primarilor ori, după caz, a președintelui consiliului județean.
"Persoana îndreptățită la restituire", care are calitate procesuală activă, și "unitatea deținătoare", care are calitate procesuală pasivă, figurează ca atare în ambele faze ale procedurii speciale reglementată de Legea nr.10/2001 și nu pot fi înlocuite de o altă parte astfel că, în cazul în care bunul aparține patrimoniului unei unități administrativ teritoriale, contestația împotriva dispoziției de soluționare a notificării nu poate fi opusă decât "deținătorului", respectiv comunei, orașului sau municipiului, ca persoane juridice de drept public.
Comunele, orașele, municipiile și județele sunt persoane juridice de drept public, conform art.19 din Legea 215/2001 și pot sta în justiție prin reprezentanții lor legali, respectiv primarii ori prefecții, conform art. 67 alin. 1 din același act normativ și art. 87 alin. 1 pct. 2 din Codul d e procedură civilă.
Chiar dacă legiuitorul, cu ocazia adoptării diverselor acte normative, nu a fost consecvent în folosirea acelorași termeni pentru desemnarea persoanelor juridice de drept public, ori cu privire la reprezentanții legali ai acestora, instanțele judecătorești, în baza principiului rolului activ prevăzut de art. 130 din Codul d e procedură civilă, au obligația de a califica, în raport de litigiul dedus judecății și de actele normative apreciate a fi incidente, care este persoana cu calitate procesuală pasivă în cauză.
Aceeași este și situația Legii nr.10/2001 unde, de exemplu, în cuprinsul art. 20, prin care se reglementează modalitățile în care persoanele juridice sunt obligate la restituire, se menționează în alin.3 că în cazul primăriilor, restituirea în natură sau prin echivalent către persoana îndreptățită se face prin dispoziția motivată a primarilor, respectiv a primarului general al municipiului B (adică a reprezentanților lor legali).
Este evident că prin dispoziția legală menționată legiuitorul a înțeles să folosească noțiunea de "primărie" pentru a desemna persoana juridică de drept public, deținătoare a imobilului, comuna, orașul sau municipiul, și nu o așa-zisă "structură funcțională", iar această interpretare se impune ca urmare a faptului că persoana juridică de drept public este cea care, potrivit legii, are personalitate juridică, capacitate de folosință și, respectiv, un patrimoniu în care se pot găsi bunuri ce cad sub incidența acestui act normativ.
De altfel, din cuprinsul întregului act normativ rezultă cu certitudine că în această procedură primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială, iar în îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin în această calitate, el o exercită și pe aceea stabilită de art. 67 din Legea 215/2001, în sensul că emite o "dispoziție motivată", intenția legiuitorului fiind aceea de a desemna, în mod expres, actul procedural prin care se soluționează notificările, iar nu de a-i stabili o obligație în nume propriu.
Din cele ce preced rezultă că este greșită concluzia instanței de fond, conform căreia primăria nu poate avea calitate procesuală pasivă în litigiile fundamentate pe dispozițiile Legii 10/2001, iar excepția lipsei capacității de folosință a acesteia - chemată în judecată în calitate de unitate deținătoare investită cu soluționarea notificării prin care reclamantul a solicitat restituirea în natură sau prin echivalent a mai multor imobile situate în Sud - a fost greșit rezolvată.
În ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a Statului Român se constată că tribunalul a soluționat litigiul în cadrul fixat prin dispozițiile Legii nr.10/2001 și a apreciat corect asupra excepției care a vizat acest aspect.
În procedura contencioasă instituită de Legea nr.10/2001, chemarea în judecată a Statului intervine doar în situația prevăzută de art. 28 alin.3, respectiv atunci când unitatea deținătoare nu a fost identificată, caz în care persoana îndreptățită poate chema în judecată Statul, prin Ministerul Finanțelor Publice, "solicitând restituirea în natură sau, după caz, măsuri reparatorii prin echivalent în formele prevăzute de prezenta lege".
În cauză, calitatea de unitate deținătoare aparține orașului, iar în aceste condiții în mod corect s-a apreciat că legitimarea procesuală pasivă a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice nu poate fi reținută, argumentarea reclamantului, referitoare la preluarea imobilelor fără titlu, nefiind suficientă pentru a justifica chemarea în judecată a statului într-o procedură specială, reglementată în mod expres de legiuitor sub aspectul autorităților competente să rezolve cererile de acordare a măsurilor reparatorii formulate de persoanele îndreptățite.
Cum greșita soluționare a excepției lipsei calității procesuale pasive a Primăriei orașului atrage incidența prevederilor art.297 alin.1 din Codul d e procedură civilă, instanța va admite apelul și va desființa hotărârea atacată, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare în contradictoriu cu unitatea deținătoare a bunurilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelantul reclamant, domiciliat în municipiul B,-,. 1,. 1,.5, județ B, reprezentat prin mandatar, domiciliat în municipiul B,-,. 1,. 1,.9, județ B - împotriva sentinței civile nr. 984/C din 08.08.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâții PRIMĂRIA ORAȘULUI, cu sediul în Sud,-, județ C, și STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B,-, sector 5, și sediul procesual ales la Direcția Generală a Finanțelor Publice C, B-dul. - nr. 51, județ C, având ca obiect - contestație în temeiul Legii nr. 10/2001.
Desființează sentința civilă apelată și trimite cauza spre rejudecare aceleași instanțe.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 noiembrie 2008.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Jud. fond -
Red./tehnored. jud.dec.-/8.12.2008
Emis 4 com./09.12.2008
OMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE,
LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
C,-, județ
-------------------------------------------------------------------------------------------------
Dosar nr-
Emisă la data de 09.12.2008
CĂTRE,
TRIBUNALUL CONSTANȚA
Secția Civilă
Prin prezenta, vă aducem la cunoștință că, urmare dispozițiilor luate de această instanță prin decizia civilă nr. 259/C de la data de 12 noiembrie 2008, în dosarul cu numărul de mai sus, privind apelantul reclamant, domiciliat în municipiul B,-,. 1,. 1,.5, județ B, reprezentat prin mandatar, domiciliat în municipiul B,-,. 1,. 1,.9, județ B - împotriva sentinței civile nr. 984/C din 08.08.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâții PRIMĂRIA ORAȘULUI, cu sediul în Sud,-, județ C, și STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B,-, sector 5, și sediul procesual ales la Direcția Generală a Finanțelor Publice C, B-dul. - nr. 51, județ C, având ca obiect - contestație în temeiul Legii nr. 10/2001,s-a admis apelul, s-a desființat sentința apelată și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare către instanța dumneavoastră.
Vă înaintăm prezentul dosar cusut și numerotat, conținând un nr. de _______ file, 1 volum, la care este atașat dosarul nr- al Tribunalului Constanța, conținând un nr. de 48 de file, 1 volum.
Președinte de complet, Grefier,
- - - -
Președinte:Irina BondocJudecători:Irina Bondoc, Daniela Petrovici
