Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 27/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 27
Ședința publică de la 21 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
JUDECĂTOR 2: Tania Țăpurin
Grefier - -
Pe rol, judecarea apelului declarat de pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI C împotriva sentinței civile nr. 644 din 16 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr- (nr. în format vechi 5514/civ/2005), în contradictoriu cu pârâții PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C, CONSILIUL LOCAL C și reclamantul, cu domiciliul în Tg. J, str. -,. 9,. 2,. 1, jud. D, având ca obiect legea 10/2001.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns consilier juridic, reprezentând apelantul pârât PRIMARUL MUNICIPIULUI C și intimații pârâți CONSILIUL LOCAL C, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C, și avocat, reprezentând intimatul reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei.
Consilier juridic, pentru apelantul pârât și intimații pârâți, a solicitat efectuarea unei adrese către C în scopul:
- determinării evoluției factoriale în timp a imobilului, întrucât Primăria C deține datele doar din anul 2004;
- să se precizeze starea de fapt a imobilului pe care această unitate l-a administrat.
Avocat, pentru intimatul reclamant, s-a opus probei solicitate, considerând că evoluția factorială în timp a fost tranșată încă de la fond, iar pârâții nu au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză efectuat în aceeași fază procesuală, însușindu-și concluziile acestuia. Astfel, rezultă clar că numerele 72 și 74 corespund numărului 108, așa cum se regăsea în 1950 - anul preluării.
Instanța, raportat la probele administrate în cauză, a respins proba cu înscrisuri solicitată de reprezentantul apelantului pârât și intimaților pârâți, ca nefiind utilă cauzei.
Avocat, pentru intimatul reclamant, a depus copie certificat emis de Arhivele Statului, adresa nr. -/2005, adresa nr. 81890/2006, adresa nr. -/2007, ce au fost comunicate, precizând că sunt cunoscute de părți.
Consilier juridic, pentru apelantul pârât și intimații pârâți, nu a solicitat termen pentru observarea înscrisurilor.
Instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra apelului.
Consilier juridic, pentru apelantul pârât și intimații pârâți, a susținut oral motivele de apel formulate în scris, arătând că instanța nu a analizat cauza sub aspectul prevederilor art. 9, 13, 15, 17, 18, 26alin. 2 din Legea 10/2001, respectiv să analizeze posibilitatea restituirii în natură a imobilului, precum și regimul juridic al acestuia și dacă este sau nu ocupat de chiriași.
A mai arătat că nu a fost urmată nici procedura prealabilă prevăzută de Legea 10/2001.
A pus concluzii de admitere a apelului și pe fond admiterea excepției de tardivitate. În subsidiar, a solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinței și trimiterea cauzei la Judecătoria Craiova, instanță competentă în soluționarea acțiunii.
Avocat, pentru intimatul reclamant, a arătat că motivele de apel au un caracter contradictoriu, invocându-se pe de o parte că nu a fost urmată procedura prealabilă, iar pe de altă parte faptul că nu există identitate între imobile.
Reclamantul a făcut dovada calității de persoană îndreptățită, precum și dovada dreptului de proprietate al autorilor săi asupra imobilului situat în C,-.
Primăria ar fi trebuit să determine dacă imobilul solicitat a suferit divizări, întrucât în prezent este împărțit în două imobile, situate la numerele actuale 36 și 38.
Primăria, ca persoană deținătoare, avea obligația să emită dispoziție pe ambele imobile, dar a emis doar pentru imobilul situat la nr. 70, omițând pe cele situate la nr. 72 și 74.
Referitor la tardivitatea invocată de apelantă, a arătat că nu a fost contestată dispoziția privind imobilul situat la nr. 70 și s-a formulat notificare în termen legal.
Pentru imobilele situate la nr. 72 și 74 s-a formulat o notificare separată, aflată la fila 4 în dosarul de fond, iar la fila 3 se află un certificat emis de Arhivele Statului în care autorii reclamantului apar ca deținători a trei imobile situate pe str. -.
Imobilele situate la nr. 108, în prezent corespunzătoare nr. 70, 72 și 74, au fost solicitate prin notificări separate. Nu se poate imputa persoanei îndreptățite modul de împărțire a imobilelor de către autoritatea administrativă.
A mai arătat că aici a locuit autorul reclamantului, în anul 1974.
A solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței, ca temeinică și legală.
CURTEA:
Asupra apelului de față:
Prin acțiunea înregistrată la data de 3 noiembrie 2005, contestatorul solicitat obligarea Primăriei Municipiului să soluționeze notificarea din data de 16 martie 2001, privind imobilul din C,- și 74 ( fost 108 ).
Contestația fost precizată în sensul că se solicită restituirea în natură imobilului.
În motivare, se arată că autorii săi au fost proprietarii întregului imobil de la nr. 108 din strada -, care, ulterior, a fost divizat în mai multe imobile distincte, de la nr. 70, 72, 74.
Prin dispoziția emisă în temeiul Legii nr. 10/ 2001 arată că primit drepturi reparatorii doar cu privire la imobilul de la nr. 70.
În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 10/ 2001.
Prin sentința nr.644 din 16 oct.2007 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a admis acțiunea precizată formulată de reclamantul ,domiciliat în municipiul Tîrgu J, str.-, bloc 9,.2,.1, județul G, față de pârâta Primăria Municipiului C, prin Primarul Municipiului C, în contradictoriu cu Consiliul Local al Municipiului
A fost obligată pârâta Primăria Municipiului să restituie în natură imobilul din C,- și 74 ( fost nr. 108), actual nr. 36 și 38, compus din teren și construcție conform raportului de expertiză și schiței anexă, între punctele 3-4-5-6-7-8-9-12-13-3 ( nr. 36) și nr. 38 compus din teren și construcție, între punctele 1-2-3-13-12-19-9-10-11-1, conform schiței.
S-a reținut că din raportul de expertiză întocmit în cauză, coroborat cu înscrisurile aflate la dosar certificatul nr. 1184 din 25 martie 1996 eliberat de Filiala Arhivelor Statului, rezultă că în anul 1950 figurează în tabelul imobilelor naționalizate autorii reclamantului - și, imobile situate în,-, 108 și 114.
Astfel, imobilele situate în prezent la nr. 36 și 38 fac parte din imobilul de la nr. 108, împărțit ulterior în numerele 72, 74 și 70.
Față de aceste împrejurări de fapt, având în vedere finalitatea Legii nr. 10/ 2001 și împrejurarea că imobilul poate fi restituit în natură, în conformitate cu art. 6, 7 și 10 din Legea nr. 10/2001, Tribunalul a admis acțiunea și a dispus restituirea în natură întregului imobil preluat prin naționalizare, așa cum a fost identificat în raportul de expertiză și pentru care la data preluării nu au fost acordate despăgubiri, așa cum rezultă din înscrisurile aflate la dosar.
Împotriva sentinței a declarat apel pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI C, invocând excepția tardivității contestației și încălcarea principiului disponibilității de către instanță, față de obiectul acțiunii, care poate fi analizată de tribunalul în a cărui rază teritorială se află bunul notificat, numai dacă cererea sa este întemeiată pe dispozițiile art.26 alin.3 din Legea nr.10/2001.
Actul administrativ nu a fost contestat în instanță în termenul legal prevăzut de lege ci, după 3 ani de la comunicarea dispoziției.
Al doilea motiv se referă la neîncadrarea în drept a obiectului precizării acțiunii, instanța având obligația să stăruie în calificarea obiectului juridic dedus judecății, în această situație competența aparținând conform art.480 cod civil judecătoriei, tribunalul trebuind să-și decline competența în favoarea acestei instanțe sau să fi respins acțiunea ca inadmisibilă.
A treia critică pe fondul cauzei vizează faptul că reclamantul a solicitat doar imobilul din- corespunzător actualmente numărului 106, nu a solicitat imobilul de la nr.72 și 74. Nu s-au solicitat prin notificare mai multe construcții și nu s-au formulat mai multe notificări.
În mod eronat instanța și neargumentat a ajuns la concluzia că imobilul solicitat este cel de la nr.108 și nu cel de la nr.106, nemotivând care este actul ce a condus la convingerea că imobilul solicitat prin procedura contencioasă este același cu cel preluat de stat prin Decretul nr.92/1950. Au existat 3 imobile la nr.106,108 și 114, nedovedindu-se identitatea dintre imobilele de la nr.106 și cel de la 108 iar imobilul de la nr.70 nu include 3 imobile.
A patra critică se referă la faptul că s-a solicitat doar un singur imobil de la nr.70 prin procedura administrativă, iar instanța direct prin procedura contencioasă a restituit alte 2 imobile (nr.72 și 74), necercetându-se fondul cauzei. De asemenea în cauză nu este aplicabil art.10 din Legea nr.10/2001, ci datorită faptului că imobilul a fost naționalizat prin Decretul nr.92/1950, procedura de restituire este cea prevăzută de art.9 și 13,15,17,18, art.26 alin.2 din lege. Totodată trebuia analizată posibilitatea restituirii în natură, respectarea procedurii prealabile
S-a solicitat admiterea apelului, casarea și trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Craiova, sau admiterea apelului casarea și trimiterea spre rejudecare la Tribunalul Dolj și în subsidiar admiterea apelului, schimbarea sentinței și respingerea acțiunii.
S-a solicitat proba cu înscrisuri.
S-au depus la dosar: delegație, împuternicire avocat, ad-, 81890/2006, -/2007, certificat 5368/1.04.1991.
Apelul este fondat.
Competent în soluționarea cauzei pe fond era tribunalul și nu judecătoria, raportat la obiectul acțiunii și potrivit principiului disponibilității consacrat de art.129 Cod pr.civil precum și a voinței părții, funcție de finalitatea urmărită prin promovarea cererii de chemare în judecată.
Este cert că nu se circumscriu speței ca temei de soluționare, dispozițiile art.480 Cod civil ci, dispozițiile Legii nr.10/2001 al cărui cadru juridic impune verificarea de către instanță a termenului, îndeplinirea condițiilor și respectarea procedurii prealabile impuse de normele acestei legi.
Obiectul cererii precizate intrinsec (filele 70 și 83), îl reprezintă obligarea intimatei la soluționarea notificării din 16.03.2001, privind imobilele situate în- și 74 și restituirea în natură a acestora.
Prin urmare, reclamantul este nemulțumit de dispoziția nr.6102/2.08.2002 prin care s-a soluționat notificarea, numai cu privire la imobilul de la nr.70 lăsând-o în opinia sa nesoluționată cu privire la imobilele de la nr.72 și 74 - urmând indubitabil valorificarea pretențiilor sale pe calea Legii nr.10/2001.
Așadar reclamantul apreciază ca fiind incompletă această dispoziție, intimata, în opinia sa, exprimându-și astfel refuzul de a răspunde la notificarea adresată.
Intimata însă a pronunțat această dispoziție în limitele notificării cu care a fost investită ce viza numai imobilul de la nr.70.
Este fără dubiu, că prin notificarea din 16.03.2001 explicit și expres reclamantul a solicitat restituirea în natură numai a imobilului situat în C,-, nefăcând mențiunea și despre celelalte imobile de la nr.72 și 74 care poartă numere distincte. A apreciat că în trecut aceste imobile aveau ca număr 108.
De aici s-a creat confuzia în cauză, cu indicarea eronată a vechiului număr factorial.
Cert este că obiectul notificării l-a format numai imobilul de la nr.70 și nu celelalte imobile, cu atât mai mult cu cât, nu se specifică în notificare faptul că acest imobil ar cuprinde de fapt 3 clădiri ( deși după cum s-a arătat acestea au numere distincte). Nu s-au solicitat mai multe construcții situate la nr.70 și nu s-au formulat în acest sens mai multe notificări.
Prin acțiune însă reclamantul susține că de fapt această notificare viza imobilele de la nr.70,72,74,ultimele două situate de fapt la fostul nr.108 și ca atare intimata nu s-a pronunțat în totalitate prin dispoziția emisă asupra notificării sale.
Aceasta demonstrează fără putință de tăgadă, că reclamantul a urmărit realizarea drepturilor sale pe calea Legii nr.10/2001, care formează cadrul juridic de reglementare incident în speță - competența în soluționare fiind determinată de această lege specială și anume, tribunalul ca instanță de fond.
Reclamantul susține că acestor numere 70,72,74 le-au corespuns anterior nr.106 respectiv nr.108 ( 72 și 74) însă toate acestea nu schimbă obiectul pricinii, cu privire la referirea de a se răspunde la notificare și în acest sens, aspect solicitat de reclamant.
În acest sens s-a răspuns la cea de-a doua critică din apel referitoare la competența materială, fiind prioritară în rezolvare în privința stabilirii cu certitudine a legalității investirii instanței.
Această critică este neîntemeiată.
Cât privește primul motiv de apel - tardivitatea formulării contestației - se reține că acesta este întemeiat, fiind analizat după stabilirea competenței instanței și legalitatea investirii ei - aspecte procedurale ce impun prioritate în rezolvare.
Reclamantul se prevalează chiar de propria eroare, a indicării fostului număr factorial 108 care în realitate nu corespunde imobilului de la nr.70.
Nu s-au cerut imobilele de la nr.70 și nr.108 ci numai cel de la nr.70 astfel individualizat. Referirea se face expres la acesta, iar referirea la vechiul număr factorial este un element de amănunt în plus inserat în notificare.
Nimic nu l-a împiedicat pe reclamant, să indice separat toate numerele așa cum a procedat în contestație, cu atât mai mult cu cât acestea erau distincte (72,74), însă voința lui s-a manifestat în notificare în sensul arătat.
Comunicarea dispoziției nr.6102/2.08.2002 s-a făcut, după cum însăși reclamantul recunoaște în contestație (fila 1 paragraf 4 dosar fond), la data de 12.08.2002 și nimic nu l-a împiedicat, dacă aprecia că Primăria nu s-a pronunțat în totalitate asupra notificării, să-și exprime nemulțumirea în termenul legal prevăzut de dispozițiile de strictă interpretare ale Legii nr.10/2001 în art.26 alin.3, care prevăd că decizia sau după caz dispoziția motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptățită, la secția civilă a tribunalului în a cărei circumscripție se află sediul unității deținătoare sau, după caz, al entității investită cu soluționarea notificării în termen de 30 zile de la comunicare.
Reclamantul formulează contestația abia după 3 ani, la data de 3.11.2005 - depășind cu mult termenul impus de textul de lege.
În această situație instanța apreciază ca tardivă contestația.
Admiterea acestei excepții procedurale și peremptorie (dirimantă) face de prisos analizarea pe fond a criticilor 3 și 4 din apel - care în analizarea celorlalte motive oricum a fost automat analizată datorită unor aspecte comune cu motivele analizate.
Pentru aceste considerente se va admite apelul, se va schimba sentința și se va respinge acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI C împotriva sentinței civile nr. 644 din 16 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr- (nr. în format vechi 5514/civ/2005), în contradictoriu cu pârâții PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C, CONSILIUL LOCAL C și reclamantul, cu domiciliul în Tg. J, str. -,. 9,. 2,. 1, jud.
Schimbă sentința civilă în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantul.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Ianuarie 2008.
Președinte, - - - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.-
Tehn.5 ex
31.01.2008
Președinte:Mihaela Loredana Nicolau AlexandroiuJudecători:Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu, Tania Țăpurin
