Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 278/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 278
Ședința publică de la 28 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Cumpănașu
JUDECĂTOR 2: Costinela Sălan
Grefier - -
Pe rol judecarea apelurilor formulate de apelantul intervenient - domiciliat în C, strada -. -, nr. 26, -.1,. 6, jud. D și apelanții pârâți Municipiul C prin Primar, Primarul Municipiului C, împotriva sentinței civile nr.102 din 18 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant cu domiciliul în B, sector 1,--12,. 1,.4,. 60, intimații intervenienți moștenitori și, ambii domiciliați în C, cartier 1 Mai, strada -. -., nr. 12, -.2,. 5, jud. D și intimații intervenienți, ).), toți domiciliați în C,-, jud. D, având ca obiect Legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelantul intervenient - reprezentat de avocat, consilier juridic pentru apelanții pârâți Municipiul C prin Primar și Primarul Municipiului C, intimatul reclamant reprezentat de avocat, intimatele interveniente și, lipsind apelanții pârâți, intimatul intervenient moștenitor și intimații intervenienți, și ).).
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Se depune la dosar împuternicire avocațială din care rezultă că domnul avocat a fost reangajat în acest dosar începând cu data de azi.
Procurator, pentru intimatul reclamant, confirmă reangajarea avocatului.
Avocat, pentru intimatul reclamant, solicită a se depune la dosar actul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1262 din 22.07.2008 la BNP -, încheiat între G în calitate de vânzător și în calitate de cumpărător, având ca obiect drepturi succesorale ale defuncților, și -.
Avocat, pentru apelantul intervenient, solicită respingerea cererii formulate, apreciind că actul solicitat este irelevant în soluționarea prezentei cauze.
Reprezentantul apelanților pârâți lasă la aprecierea instanței depunerea actului menționat.
Intimatele interveniente și, pe rând având cuvântul, de asemenea, lasă la aprecierea instanței.
Instanța respinge cererea formulată de intimatul reclamant, prin apărător, apreciind că nu este util în soluționarea cauzei actul solicitat și apreciind cauza în stare de soluționare acordă cuvântul asupra recursului de față.
Avocat, pentru apelantul intervenient, susține că instanța de fond a reținut greșit că intervenientul este cumpărătorul unui drept litigios, ignorând contractul autentificat sub nr.2553/26.10.2006, prin care acesta a cumpărat drepturile succesorale, luând astfel locul vânzătorului în toate operațiunile juridice ce decurg din moștenirea respectivă.
Vânzarea având ca obiect moștenirea dobândită de vânzător, adică drepturi asupra unei universalități, apreciază că sunt aplicabile dispozițiile art.1399-1401 cod civil și nu cele ale art.1402 Cod civil care reglementează vânzarea de drepturi litigioase.
Arată că prima instanță a interpretat greșit dispozițiile art.4 din Legea 10/2001 considerând fără temei că intervenientul este un succesor cu titlu particular care nu are calitate de persoană îndreptățită.
Pune concluzii de admiterea apelului, schimbarea hotărârii instanței de fond în sensul admiterii cererii de intervenție în interes propriu formulată de, fără cheltuieli de judecată.
Referitor la apelul declarat de apelanții pârâți solicită respingerea acestuia.
Consilier juridic, pentru apelanții pârâți Municipiul C prin Primar și Primarul Municipiului C, solicită în principal admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul respingerii acțiunii ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă, iar în subsidiar admiterea apelului, schimbarea în totalitate a sentinței atacate în sensul respingerii contestației.
Cu privire la apelul declarat de apelantul intervenient pune concluzii de respingerea acestuia ca nefondat.
Avocat, pentru intimatul reclamant, solicită respingerea apelului declarat de intervenientul, precum și a apelului declarat de apelanții pârâți Municipiul C prin Primar și Primarul Municipiului
Arată că apelantul intervenient nu se poate preleva de dispozițiile art.1399-1401 Cod civil, în cauza de față găsindu-și aplicabilitatea art.4 alin.2 raportat la art.3 din Legea 10/2001.
Susține că interpretarea corectă a prevederilor Legii 10/2001 este aceea că imobilele preluate abuziv pot fi restituite în natură sau echivalent doar foștilor proprietari sau moștenitorilor acestor persoane fizice îndreptățite, prin succesiune legală sau testamentară.
Arată că intervenientul nu îndeplinește condiția de persoană îndreptățită în sensul Legii 10/2001, acest lucru rezultând chiar din decizia nr.3562 din 12.05.2004 a Înaltei Curți de casație și Justiție invocată de apelantul, în care se indică "persoanele îndreptățite" conform interpretărilor Legii 10/2001.
Apărătorul intimatului reclamant invocă excepția lipsei calității procesuale active a apelantului intervenient.
Instanța pune în discuție excepția invocată.
Avocat, pentru apelantul intervenient, susține că partea pe care o reprezintă are legitimitate procesuală activă și solicită respingerea excepției.
Reprezentantul apelanților pârâți pune concluzii de respingere a excepției.
Intimatele interveniente și, pe rând având cuvântul, achiesează la concluziile reprezentantului apelanților pârâți.
De asemenea, achiesează la concluziile reprezentantului apelanților pârâți și cu privire la apelurile formulate în cauză.
CURTEA
Asupra apelurilor civile de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, reclamantul a formulat contestație împotriva dispoziției nr.6294 din 8 iulie 2003, emisă de primarul Municipiului C, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligată pârâta Primăria Municipiului să restituie imobilul situat în- ( fost - nr.125, fost nr.57 ) din A solicitat imobilul în calitate de unic moștenitor al autorilor săi, - tatăl său, - fratele tatălui său, --sora tatălui, arătând că făcut dovada cu acte că este moștenitorul celor trei autori, aceștia deținând imobilul în proprietate la data apariției legilor de naționalizare.
Au fost depuse la dosar următoarele înscrisuri: dispoziția nr.6294 din 8 iulie 2003 Primarului Municipiului C, certificatul nr.2206 din 13 mai 2003, emis de Direcția Județeană Da A rhivelor Naționale, certificat de calitate de moștenitor nr.87/12 iunie 2003 eliberat de B N, certificatul de moștenitor nr.154/20 noiembrie 1996 eliberat de B N, procesul-verbal încheiat la data de 25 septembrie 2002, referatul nr.-/26 iunie 2003 Comisiei Municipală de Aplicare a prevederilor Legii nr.10/2001, notificarea nr.16779/20 mai 2003, referatul nr.50661/28 iulie 1996, referatul nr.50296 din 27 iunie 1996, testamentul înregistrat la data de 14 octombrie 1986, adresa nr.9890/27 aprilie 2000 D, certificatul nr.402/12 mai 2003, sentința civilă nr.14939/28 octombrie 1998 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr.3422/1998, declarații autentificate pe numele, --, contractul de închiriere nr.1997 din 14 septembrie 1999, fișa de calcul imobilului, procesul-verbal de predare-primire a locuinței nr.1997/18 septembrie 1999, adresa nr.15090/3 noiembrie 19999 RAADPFLC.
În ședința publică de la 13 iunie 2004, reprezentantul pârâților Consiliul local C și Primarul Municipiului Caî nvederat instanței că la dosar există adresă prin care se arată că s-au primit despăgubiri pentru imobilul în litigiu și a solicitat efectuarea unei adrese către DGFD, pentru a comunica dacă s-au efectuat plăți cu titlu de despăgubiri pentru imobilul situat în C, str.- (- -) nr.57, în temeiul art.13 din Legea nr. 112/1995, la ce dată au fost executate și care au fost persoanele beneficiare ale acestor despăgubiri.
Instanța a încuviințat această cerere și cu adresa nr.44384 din 30 iunie 2004 DGFD arată că s-au plătit despăgubiri conform HCJ nr.999 din 18 decembrie 1998 pentru imobilul în litigiu, la data de 11 aprilie 2000, cu ordinele de plată nr.468, 469, 470, iar persoanele care au beneficiat de aceste despăgubiri sunt: ( ), și --, iar cuantumul a fost în cotă de 1/3 din valoarea despăgubirii pentru fiecare persoană, adică 159.206.400 lei.
Prin sentința civilă nr.333/14 septembrie 2004 Tribunalului Dolja fost respinsă contestația, cu motivarea că reclamantul nu a făcut dovada calității de proprietar asupra imobilului.
S-a arătat că pentru imobilul solicitat s-au primit despăgubiri în baza Legii nr. 112/1995 -, --.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, fiind pronunțată decizia civilă nr.2151/20 septembrie 2005, în dosarul nr.7579/CIV/2004.
A fost admis apelul declarat și desființată sentința civilă, cu trimitere spre rejudecare la aceeași instanță pentru a se analiza pretențiile reclamantului privind restituirea în natură a imobilului sau acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, analizând și incidența art.12 din Legea nr.10/2001.
În rejudecare, a formulat cerere de intervenție în interesul intimatei Primăria Municipiului C, intervenienta ( ), solicitând respingerea contestației prin care s-a solicitat restituirea în natură a imobilului din-, fost 5.
În motivarea cererii a arătat că, în calitate de legatar universal al defunctei -, în baza Legii nr.112/1995 au fost acordate despăgubiri, în acest sens fiind sentința civilă nr.14939/1998, definitivă și irevocabilă prin care fost obligată Comisia Județeană de Aplicare a Legii nr.112/1995, Consiliul Local și DGFPD, la acordarea de despăgubiri pentru imobilul din-. Acest imobil a aparținut numitei - care a instituit-o legatară universală prin testament olograf, semnat și datat de aceasta la 14 octombrie 1986.
A formulat cerere de intervenție și, cu aceeași motivare, că fost instituit legatar universal, cereri încuviințate în principiu de către instanță.
A depus la dosar Hotărârea nr.687/18 decembrie 1998 ( fila 24 ).
Până la data de 4 iulie 2006, reclamantul a fost reprezentat cu procura specială aflată la filele nr.20-21 din dosar, de soția sa.
Printr-o cerere formulată de reclamantul și aflată la filele nr.30-34, acesta a solicitat ca instanță să dispună suspendarea dosarului nr.5598/CIV/2005 și a adus la cunoștință o serie de aspecte.
Astfel, a arătat că Primăria C nu prezentat instanței de judecată motivele reale pentru care a refuzat și refuză să acorde drepturile legale unicului moștenitor în viață al familiei.
A arătat că vechea administrație Primăriei, sub conducerea primarului, nu au atacat la Tribunalul Dolj și Curtea de Apel Craiova, sentința civilă nr.14939/ 28 octombrie 1998, în dosarul nr.3422/1998, care prin neapelare rămas definitivă și irevocabilă.
A arătat că s- grăbit să acorde despăgubiri numiților, și deși aceștia nu fac parte din familia și nu au calitate de moștenitori ai familiei.
Că imobilul a fost construit de familia și a avut proprietari pe cei trei copii:, și -.
Că testamentul invocat de este unul fals și nu este legat universal, așa cum susține,ci legat cu titlu particular.
Că Primăria nu s-a preocupat de adevărații proprietari și constructori ai imobilului, bunicii săi - și.
Că Primăria Municipiului C nu s-a prezentat niciodată în fața instanței pentru explica motivele pentru care fosta administrație a acordat despăgubiri unor persoane care nu au calitate de moștenitori, mai ales că aceștia nu au prezentat nici un document care să justifice pretențiile.
La data de 4 iulie 2006 fost suspendată judecata prezentului dosar, la cererea reclamantului, conform art.244, pct.1 pr.civ. până la soluționarea dosarului nr.3012/CIV/2006 al Tribunalului Dolj.
La data de 30 ianuarie 2007, urmare a cererii de repunere pe rol a reclamantei, a fost învederată instanței împrejurarea că prin cerere reconvențională în cadrul dosarului pentru care a fost suspendată prezenta cauză, pârâta a solicitat constatarea nulității absolute a certificatului de calitate de moștenitor al reclamantului.
La acest termen, instanța a pus în vedere părților să facă dovada susținerilor, depunând la dosar un certificat de grefă emis de Judecătoria Craiova, prin care a fost făcută dovada că există dosarul nr.21296/C/- ( fila nr.72 ).
În ședința publică din 6 martie 2007, apărătorul reclamantului a depus la dosar o cerere formulată de reclamant, prin care aducea instanței la cunoștință faptul că a înstrăinat numitului, toate drepturile succesorale după autorii săi, depunând în acest sens contractul autentic nr. 2553/26 octombrie 2006, încheiat între și ( fila nr.75).
De asemenea a fost formulată o cerere de intervenție în interes propriu, numitul - arătând în motivare că are dreptul să continue în nume propriu acțiunile aflate pe rolul instanțelor și cererile întemeiate pe legile reparatorii ( fila 74 ).
În ședința din 6 martie 2007 fost menținută măsura suspendării până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr.21296/C/2006, nr. unic - al Judecătoriei Craiova.
În ședința din 8 mai 2007, instanța a luat act de transmiterea convențională a calității procesuale prin vânzarea drepturilor succesorale, de către reclamantul către -, fiind dispusă citarea acestuia în cauză.
În timpul procesului a decedat, fiind introduși în cauză moștenitorii acesteia - și.
A fost încuviințată și s-a administrat proba cu expertiza în specialitate topografie, cu următoarele obiective: individualizarea suprafeței de teren în litigiu, delimitarea acesteia prin amplasament, dimensiuni și vecinătăți, în raport de înscrisurile depuse în dovedirea notificării și să se întocmească schița aferentă, să se aibă în vedere suprafața de 1297. așa cum rezultă din cartea funciară a anului 1940 și celelalte acte și expertiza în specialitatea construcții civile având ca obiective: identificarea și descrierea imobilului, precum și persoanele care ocupă acest imobil și cu ce titlu.
Prin tragere la sorți, conform dispozițiilor Codului d e procedură Civilă, au fost desemnați expertul și, care au efectuat lucrările, cu convocarea părților (filele 178-185 și 192 - 197 ).
Au fost încuviințate obiecțiunile formulate de privind împrejurarea că expertiza specialitate construcții nu a întocmit schița întregului imobil și nu a individualizat fiecare corp de clădire în parte, nu au fost indicate suprafețele construite, nu s-au stabilit vecinătățile imobilului și numărul de încăperi și dependințe.
Completarea la raport a fost depusă la filele 202-206.
La data de 19 februarie 2009, prin serviciul Registratură al Tribunalului Dolj, a fost înaintată la dosar o cerere de intervenție accesorie formulată de intervenienții, -, -, ).) -.
Intervenienții au susținut apărarea Primăriei Municipiului C, în sensul de a i se acorda măsuri reparatorii prin despăgubiri, arătând că au fost acordate despăgubiri conform Legii nr.112/1995 moștenitorilor proprietarilor.
Au invocat, de asemenea, excepția lipsei calității procesuale active a cumpărătorului de drepturi succesorale -.
Prin sentința civilă nr.192 din 18 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a admis contestația formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâtul Municipiul C prin Primar și Primarul Municipiului și cu intervenienții (fostă ) - decedată și - decedat, intervenienții-moștenitori și, intervenienți accesorii în interesul pârâților:, ).).
S-a respins cererea formulată de intervenientul, pentru lipsa calității procesuale active în prezenta contestație.
S-a luat act de renunțarea la judecata cererii de intervenție formulată de.
S-au respins cererile de intervenție formulate în cauză și s-a anulat dispoziția nr. 6294/08.07.2003 emisă de Primarul Mun.
S-a constatat calitatea de persoană îndreptățită și s-a dispus restituirea în natură a imobilului din str. - - (-) nr. 57, fostă -, nr. 125, D ce a făcut obiectul notificării 2431/N/2001, construcție și teren aferent, identificate conform rapoartelor de expertiză și,ce fac parte integrantă din prezenta sentință.
Pronunțându-se astfel, tribunalul a reținut că prin decizia nr. 2151/20.09.2005 a Curții de APEL CRAIOVAs -a constatat că reclamantul a făcut dovada calității de proprietar -conform art.3 și 4 din Legea nr.10/2001- cu certificatul de moștenitor nr.154 din 20 noiembrie 1996, prin care a dovedit că este moștenitor al autorului, ca descendent al acestuia, iar cu certificatele de calitate de moștenitor nr.87/2003, nr.88/2003, a dovedit că are calitate de moștenitor, ca nepot de frate al autorilor și -.
Prin decizia nr.18/11 ianuarie 2005 a Curții de Apel Craiova, reclamantul a dovedit că în calitate de moștenitor al acelorași autori, i s-a admis acțiunea în revendicare pentru alt imobil, această decizie, cu privire la problema de drept dezlegată, fiind obligatorie.
Totodată, cu certificatul eliberat de Arhivele Statului D reclamantul a făcut dovada că de la cei trei autori fost naționalizat în temeiul Decretului 92/1950, imobilul din-, existența imobilului în patrimoniul de stat, fiind închiriat de C, constituind o prezumție simplă instituită de Legea nr.10/2001, a preluării imobilului.
De asemenea, întinderea dreptului de proprietate este confirmată de înscrisurile aflate la filele 96, 97, respectiv act de partaj din 18 decembrie 1924 și foaia de date pentru înscrierea în Cartea Funciară a imobilului din-.
Mai mult, soluționarea prezentei contestații a fost suspendată de tribunal, în temeiul art.244 pct.1 cod proc.civilă, ca urmare a contestării calității de moștenitor a reclamantului, până la soluționarea irevocabilă a litigiului promovat de și, dosar nr- al Judecătoriei Craiova; măsura suspendării a fost menținută prin decizia Curții de APEL CRAIOVA, nr.1187/5.11.2007, iar prezenta cauză fost repusă pe rol la rămânerea irevocabilă a sentinței pronunțată.
Astfel, intervenienții au solicitat să se constate nulitatea testamentului întocmit la data de 14 octombrie 1986 și certificatului de moștenitor nr.88 /12 iunie 2003 de pe urma defunctei -, invocând printr-o precizare a acțiunii lipsa calității de moștenitor a reclamantului, ca urmare neacceptării în termenul prevăzut de art.700 Cod Civil.
Au invocat, de asemenea calitatea lor de moștenitori, ca urmare întocmirii testamentului olograf încheiat de defuncta - la data de 23 iulie 1988, valorificându-și calitatea delegatari universaliconform Legii nr. 112/1995.
Toate petitele cererii au fost respinse în mod irevocabil. S-a reținut că nu este străin de succesiune prin neacceptare, fiind făcută dovada acceptării, conform dispozițiilor legale și, de asemenea, nici nu a fost înlăturat de la moștenire de către.
Reclamantul este nepot de frate al defunctei -, făcând parte din clasa a II-a de moștenitori legali, în timp ce, deși invocă calitatea de legatari universali, potrivit testamentului și certificatului de moștenitor nr.2186/27 octombrie 1989, șinu sunt legatari universali, așa cum susțin, ci legataricu titlu particular, neavând vocație asupra patrimoniului succesoral, ci numai asupra bunurilor determinate ce fac obiectul legatelor, restul patrimoniului defunctei revenind moștenitorilor legali.
În rapoartele de expertiză au fost identificate imobile teren și construcție, terenulîn suprafață reală de 1259.(din măsurători), situat în prezent în- (fost 57, fost - 125) cu vecinătățile individualizate la fila nr.194.
În raportul de expertiză întocmit de expert ( filele nr.178-185 din dosarul Tribunalului nr-) și suplimentul la raport ( filele nr. 202-2006, cu schița aferentă) au fost identificate toate încăperile imobilului construit în anul 1906, starea în care acestea se află în prezent și persoanele care ocupă încăperile, o parte dintre aceste persoane fiind intervenienții în interesul Primăriei Municipiului C, care susțin apărarea intimatei și invocă contractele de închiriere încheiate cu.
Imobilele sunt libere în sensul Legii speciale nr.10/2001, așa cum a fost modificată prin Legea nr.247/2005 și neafectate de utilități publice ce ar determina imposibilitatea restituirii în natură.
Împrejurarea că în imobil locuiesc nouă familii de chiriași ai C, așa cum sunt identificate în raportul de expertiză tehnică întocmit de (filele 178-185 și 202-206), sau că au fost primite despăgubiri de către alte persoane conform Legii nr.112/1995, altele decât reclamantul, care face dovada calității de moștenitor și persoană îndreptățită la restituire, nu constituie un impediment la restituire și reparația echitabilă față de finalitatea Legii nr.10/2001.
De altfel, deși intervenienții accesorii au invocat împrejurarea primirii despăgubirilor conform Legii nr.112 /1995 de către, Tribunalul nu este investit cu o astfel de cerere și nici nu poate depăși cadrul procesual și obiectul cererii cu care este învestită instanța, cu încălcarea principiului disponibilității, în privința acestora fiind aplicabile dispozițiile art. 15 și urm. din legea nr.10/2001.
Art.11 teza a II-a din Legea nr.10/2001 prevede că "dacă persoana îndreptățită a primit o despăgubire, restituirea în natură este condiționată de rambursarea diferenței dintre valoarea despăgubiri primite și valoarea construcțiilor demolate ", ori în ipoteza analizată în concret, nu este incident acest text de lege în ceea ce-l privește pe reclamant căruia i-a fost respinsă notificarea formulată pentru că nu ar fi făcut dovada calității de moștenitor.
Așadar, în respectarea rațiunii legii, potrivit art.1 care "prevede că imobilele preluate abuziv de stat de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum și cele preluate de stat în baza Legii nr.139/1940 asupra rechizițiilor și nerestituite, se restituie în natură, în condițiile prezentei legii", s-a dispus admiterea cererii de restituire în natură, din actele dosarelor nerezultând că imobilul a constituit obiectul vreunei vânzări sau înstrăinări legale.
Prin urmare, s-a constatat că dispoziția atacată nr.6294/2003 emisă de Primarul Munic. C este nelegală și a fost anulată, cu consecința restituirii în natură imobilului identificat în lucrările de specialitate aflate la dosar.
fost admisă contestația moștenitorului și a fost respinsă cererea de intervenție formulată de -, reținându-se că acesta nu are calitate procesuală activă față de specificul litigiilor întemeiate pe Legea nr.10/2001, dreptul litigios supus unei contestații judiciare putând forma obiectul unei vânzări, cesiuni, indiferent dacă este un drept real sau de creanță, inclusiv drepturi de proprietate intelectuală sau drepturi succesorale.
Această vânzare are ca obiect șansele câștigării sau pierderii procesului, fiind vorba de un contract aleatoriu și în consecință, s-a reținut că intervenientul, succesor cu titlu particular, nu se poate considera persoană îndreptățită în condițiile și în sensul Legii 10/2001 pentru a recurge la procedura acestei legi pentru restituirea în natură a imobilului.
De asemenea au fost respinse și celelalte cereri de intervenție ca o consecință a admiterii acțiunii,contestației principale,de altfel acestea având natura juridică a unor apărări.
Împotriva acestei sentințe au formulat cereri de apel în termenul prevăzut de art.284 alin.1 cod procedură civilă intervenientul și pârâții Primarul Mun.C și Municipiul C, considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică.
În motivarea apelului declarat, intervenientul critică sentința primei instanțe, arătând că dispozițiile art.4 din Lg.10/2000 au fost greșit interpretate, considerându-se fără temei că apelantul intervenient este un succesor cu titlu particular, care nu are calitatea de persoană îndreptățită.
Motivează că legea nu interzice înstrăinarea drepturilor la acordarea măsurilor reparatorii, singura condiție impusă de actul normativ susmenționat fiind aceea ca notificarea să fi fost formulată de foștii proprietari sau de moștenitorii acestora, fără a se exclude posibilitatea transmiterii ulterioare a calității procesuale.
Invocă faptul că prin soluția dată instanța de fond adaugă la lege, ceea ce este inadmisibil, încălcându-se principiul libertății contractuale.
La rândul lor pârâții invocă pe cale de excepție lipsa calității procesuale active a numitului, întrucât acesta nu mai este persoană îndreptățită la restituirea în natură, potrivit Legii 10/2001, câtă vreme a înstrăinat prin act autentic de vânzare-cumpărare drepturile sale succesorale.
Pe fondul pricinii apelanții pârâți susțin că în mod greșit instanța de fond a reținut că imobilul în litigiu poate fi restituit în natură, invocând împrejurarea primirii despăgubirilor conform Legii nr.112 /1995 de către intimații intervenienți, situație în care restituirea în natură este condiționată de rambursarea valorii actualizate a acestor despăgubiri.
În faza de dezbateri, intimatul reclamant prin apărător, a invocat excepția lipsei calității procesuale active a apelantului intervenient, în promovarea prezentei căi de atac.
Rezolvând cu prioritate această excepție, potrivit art.137 alin.1 pr.civ. - excepție care, potrivit dispozițiilor procedurale trebuia invocată în faza de cercetare judecătorească, iar nu în faza de dezbateri - se constată că este lipsită de temei legal, motivat de faptul că intimatul reclamant nu are interes în invocarea acestei excepții.
Actul de înstrăinare făcut de intimatul reclamant în favoarea apelantului intervenient este în ființă, până în prezent nu a fost desființat și ca atare își produce pe deplin efectele juridice, iar împrejurarea susținută de reclamant în sensul că ulterior întocmirii acestui act intervenientul ar fi vândut la rândul lui către o terță persoană bunurile succesorale dobândite, nu influențează în nici un mod soluția dată prezentei cauze, față de intimatul reclamant.
Apelul declarat de intervenient este fondat pentru următoarele considerente:
Din verificarea întregului material probator administrat în cauză, prin prisma dispozițiilor Legii nr.10/2001 și având în vedere statuările jurisdicționale ca urmare a pronunțării unor decizii definitive și irevocabile aflate la dosarul cauzei, prin care au fost stabilite, aspecte ce au relevanță în soluționarea cauzei, se constată că în mod nelegal instanța de fond a respins cererea intervenientului reținând lipsa calității procesuale active a acestuia în promovarea prezentei contestații.
Astfel, potrivit art.3 alin.1 lit.a din Lg.10/2001, sunt îndreptățite în sensul prezentei legi la măsuri reparatorii persoanele fizice proprietari ai imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora, iar în conformitate cu art.4 alin.2 din acest act normativ, de prevederile Legii 10/2001 beneficiază și moștenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptățite.
În speța dedusă judecății se constată că intimatul reclamant a formulat în termenul prevăzut de Lg.10/2001 notificarea nr.2431/N/2001, pentru restituirea imobilului în litigiu, susținând că este unicul moștenitor al autorilor săi, și -, proprietarii acestui imobil care le-a fost naționalizat.
Prin Dispoziția nr.6294 din 8.07.2003 emisă de Primarul Mun.C, pe care reclamantul a contestat-o în prezenta cauză, cererea sa a fost respinsă, reținându-se că nu ar fi făcut dovada calității de persoană îndreptățită la restituire.
Or, cu certificatul de moștenitor nr.154/1996, reclamantul a dovedit că este moștenitor al autorului, în calitate de descendent gradul I al acestuia, iar cu certificatele de moștenitor nr.87/2003 și 88/2003 a dovedit că are calitatea de moștenitor ca nepot de frate al autorilor și -.
Mai mult, prin decizia nr.189 din 11 ianuarie 2005 Curții de APEL CRAIOVA, reclamantului i s-a admis acțiunea în revendicare pentru un alt imobil ce a aparținut acelorași autori, reținându-se calitatea sa de persoană îndreptățită.
Așadar, pe cale judecătorească, problema de drept ce vizează calitatea de moștenitor a intimatului reclamant, a celor trei autori, și -, a fost dezlegată, intrând în puterea lucrului judecat și devenind obligatorie.
În speță se constată că ulterior formulării contestației împotriva dispoziției emise de Primarul Mun. C, intimatul reclamant a înstrăinat drepturile succesorale ce i se cuvin în calitate de moștenitor al defunctului său unchi decedat la 28 martie 1972 și a defunctei sale mătuși -, decedată la 31 iulie 1989, către apelantul intervenient.
Acest act a fost autentificat la Biroul Notarului Public din C, sub nr.2553 din 26 oct.2006 și urmare a acestei situații, în ședința publică din data de 6 martie 2007, reclamantul, prin apărător, a depus o cerere prin care a precizat că urmare a înstrăinării drepturilor sale succesorale cuvenite după autorii săi și -, domnului, acesta are dreptul de a continua în nume propriu toate acțiunile judecătorești pe care reclamantul le-a formulat.
La aceeași dată, numitul a formulat cerere de intervenție în interes propriu, susținând că efect al încheierii contractului de vânzare-cumpărare de drepturi litigioase cu reclamantul, i s-au transmis acestuia în calitate de cesionar toate drepturile ce decurg din moștenirea celor doi autori și -.
Curtea constată că în cauză a operat transmiterea pe cale convențională către succesorul cu titlu particular a tuturor drepturilor și acțiunilor ce decurg din confirmarea calității de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii potrivit Lg.10/2001, inclusiv dreptul de a contesta în justiție refuzul de restituire în natură și corelativ propunerea de acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent.
Excluderea succesorilor cu titlu particular din enumerarea limitativă a art.4 alin.2 din Lg.10/2001, se referă la calitatea notificatorului, de la data sesizării entității investite cu soluționarea notificării și nu are în vedere transmiterea acestei calități ulterior, pe parcursul desfășurării procedurii administrativ jurisdicționale.
De menționat că Lg.10/2001 nu a interzis cesiunea drepturilor privind măsurile reparatorii de orice natură, inclusiv prin echivalent, ceea ce înseamnă că această operațiune juridică este permisă în condițiile dreptului comun și produce efecte juridice "erga omnes", nu doar între părți, în măsura în care a intervenit ulterior formulării notificării de către cedenți, persoane limitativ enumerate de art.3 și 4 din Lg.10/2001.
Ca atare, se constată că cesionarul, respectiv apelantul intervenient are calitate procesuală activă în contestația împotriva dispoziției primarului, formulată de cedent, respectiv de intimatul reclamant, deoarece s-a subrogat în drepturile acestuia, rezultând că soluționarea pricinii în primă instanță în temeiul excepției lipsei calității procesuale active a intervenientului este greșită.
Referitor la persoanele cărora le-a aparținut în proprietate imobilul solicitat la restituire în natură, situat în-, se constată că acesta a aparținut în coproprietate defuncților, și -, potrivit certificatului eliberat de Arhivele Naționale - Direcția Județeană D, nr.2206 din 13 mai 2003 și a fost naționalizat potrivit Decretului nr.92/1950, completat și modificat cu Decretul nr.524/1955, cei trei autori figurând în tabelul anexă la 116/1960.
Aceeași situație rezultă și din referatul nr.50.661/1996 încheiat de Comisia de aplicare a Lg.112/1995, în care se precizează că imobilul în litigiu, situat în-, fost - nr.125, a fost trecut în proprietatea statului conform 116/1960, completare tabele anexă la Decret 91/1950, proprietarii acestui imobil la data naționalizării fiind, și - potrivit certificatului nr.150-8/27 martie 1992 eliberat de Filiala Da A rhivelor Statului.
Totodată, întinderea dreptului de proprietate este confirmată de înscrisurile aflate la (filele 96, 97dosar apel), respectiv act de partaj din 18 decembrie 1924 și foaia de date pentru înscrierea în Cartea Funciară a imobilului din-.
Așadar, din aceste acte rezultă neechivoc că imobilul a cărui restituire se solicită a aparținut în proprietate celor trei autori susmenționați și, cum prin actul de vânzare-cumpărare de drepturi litigioase, intimatul reclamant a înțeles să înstrăineze drepturile succesorale cuvenite numai de pe urma autorilor și -, păstrându-și drepturile succesorale rămase de pe urma autorului, rezultă că atât intimatul reclamant cât și apelantul intervenient au calitatea de persoane îndreptățite la restituire.
Față de aceste considerente, apelul declarat de intervenientul se constată că este fondat, urmând a fi schimbată sentința instanței de fond, în sensul admiterii cererii de intervenție în interes propriu, promovată de acest intervenient, constatându-se calitatea reclamantului și intervenientului de persoane îndreptățite la restituire, urmând a fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
Referitor la apelul declarat de apelanții pârâți, se constată că este nefondat.
La prima critică invocată de aceștia vizând lipsa calității procesuale active a reclamantului instanța a răspuns prin rezolvarea apelului declarat de apelantul intervenient, în sensul că reclamantul și-a menținut calitatea procesuală activă în prezenta cauză, în calitate de moștenitor al autorului său.
Motivele de apel vizând rezolvarea pe fond a pricinii se constată că de asemenea sunt lipsite de temei legal, fiind irelevantă în rezolvarea prezentei cauze împrejurarea că pentru acest imobil, în temeiul Lg.112/1995, intimații intervenienți au încasat despăgubiri, câtă vreme aceștia ca legatari cu titlu particular au vocație numai asupra bunurilor determinate ce fac obiectul legatelor, respectiv a testamentului olograf încheiat de defuncta - la data de 23 iulie 1988, în care nu intră imobilul în litigiu, restul patrimoniului defunctei revenind moștenitorilor legali.
Totodată, din rapoartele de expertiză întocmite în cauză rezultă că imobilul în litigiu este liber, în sensul legii speciale nr.10/2001, așa cum a fost modificat prin.247/1995, nefiind afectat de utilități publice care ar determina imposibilitatea restituirii în natură.
După cum judicios a reținut instanța de fond, împrejurarea că în acest imobil locuiesc 9 familii de chiriași ai C, sau că au fost primite despăgubiri conform Lg.112/1995 de persoane care nu erau îndreptățite, nu constituie un impediment la restituire, în scopul realizării unei reparații echitabile în baza Legii 10/2001, împrejurarea primirii despăgubirilor conform Legii nr.112 /1995 de către intimații intervenienți, ce nu au calitatea de persoane neîndreptățite în sensul Legii nr.10/2001 fiind irelevantă în soluționarea prezentei acțiuni.
Prin urmare, în respectarea rațiunii legii, instanța de fond a dat eficiență dispozițiilor art.1 alin.1 din acest act normativ, care prevede că imobilele preluate abuziv de stat, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioda 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum și cele preluate de stat în baza Legii 139/1940 asupra rechizițiilor și nerestituite, se restituie în natură în condițiile prezentei legi.
Așa fiind, constatându-se că sunt nefondate criticile invocate de apelanții pârâți, urmează ca potrivit art.296 pr.civ. apelul acestora să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de apelantul intervenient - domiciliat în C, strada -. -, nr. 26, -.1,. 6, jud. D și apelanții pârâți MUNICIPIUL C PRIN PRIMAR, PRIMARUL MUNICIPIULUI C împotriva sentinței civile nr. 102 din 18 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant cu domiciliul în B, sector 1,--12,. 1,.4,. 60, intimații intervenienți moștenitori și, ambii domiciliați în C, cartier 1 Mai, strada -. -., nr. 12, -.2,. 5, jud. D și intimații intervenienți, ).), toți domiciliați în C,-, jud. D, având ca obiect Legea 10/2001.
Schimbă sentința menționată, în sensul că admite cererea de intervenție în interes propriu, formulată de acest intervenient.
Constată calitatea reclamantului și intervenientului de persoane îndreptățite la restituire.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Respinge apelul declarat de apelanții pârâți Primăria Municipiului C - prin Primar și Primarul Municipiului C, împotriva aceleiași sentințe.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 28 Octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.-
Tehn.MC/16 ex./05.11.2009
Președinte:Maria CumpănașuJudecători:Maria Cumpănașu, Costinela Sălan
