Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 279/2008. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ nr.279

Ședința publică din 27 noiembrie 2008

PREȘEDINTE: Cristian Pup

JUDECĂTOR 2: Florin Șuiu

GREFIER: - -

S-a luat în examinare apelul declarat de reclamanta reconvențională SPITALUL CLINIC MUNICIPAL DE URGENȚĂ T împotriva sentinței civile nr.3070/24.09.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanta intimată și pârâții intimați SPITALULUI CLINIC MUNICPAL DE URGENȚĂ, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI T și CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI T, având ca obiect Legea 10/2001.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă avocat pentru apelantul Spitalul Clinic Municipal de Urgență T, avocat pentru reclamanta intimată și consilier juridic pentru pârâții intimați Primăria Municipiului T și Consiliul Local al Municipiului T, lipsă fiind pârâtul intimat Spitalului Clinic Municipal

Procedura de citare legal îndeplinită.

Apel declarat în termen și scutit de plata taxelor judiciare de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, reprezentantul apelantului depune la dosar împuternicire avocațială.

Reprezentantul reclamantei intimate depune la dosar concluzii scrise, însoțite de împuternicire avocațială și chitanță reprezentând onorariu avocat în sumă de 1000 lei.

Reprezentanta pârâților intimați Primarul Municipiului T și Consiliul Local al Municipiului T depune delegație și arată că în cauză nu are calitate procesuală pasivă, nefiindu-i comunicată decizia tribunalului și apelul formulat în cauză.

Curtea, analizând decizia apelată, constată că în aceasta s-a dispus menținerea calității procesuale a Primăriei și Consiliului Local

Față de cele ce preced, reprezentanta pârâților intimați Primăria Municipiului T și Consiliul Local al Municipiului T solicită comunicarea sentinței tribunalului și a copiei cererii de apel.

Curtea, din oficiu, pune în discuție motivul de casare pentru soluționarea cauzei în contradictoriu cu pârâții Primăria Municipiului T și Consiliul Local al Municipiului T și acordă cuvântul părților.

Avocat, în reprezentarea apelantului Spitalul Clinic Municipal de Urgență T, solicită admiterea excepției, desființarea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare, având în vedere că se judecă un drept al statului.

Avocat, în reprezentarea reclamantei intimate, solicită respingerea apelului, arătând că și în cazul în care avea statul calitate procesuală pasivă, consideră că trebuia introdus în cauză în calitate de pârât Ministerul Finanțelor Publice și nu Primăria ca reprezentant al Statului Român. Mai arată că cel care a formulat cererea reconvențională avea obligația conform dispozițiilor art.1119 pr.civ. să indice persoana cu care dorește să se judece.

Consilier juridic, în reprezentarea pârâților intimați Primăria Municipiului T și Consiliul Local al Municipiului T, solicită respingerea apelului și desființarea hotărârii apelate.

În replică, reprezentantul apelantului susține că a fost formulat corect cadrul procesual în cauza din care s-a disjuns cererea reconvențională.

CURTEA

În deliberare, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.3070/24.09.2008 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timiș a respins ca prescrisă cererea reconvențională disjunsă formulată de pârâtul - reclamant reconvențional Spitalul Clinic Municipal de urgență T împotriva reclamantei-pârâtă reconvențională, având ca obiect cererea de constatare a nulității absolute a certificatului de moștenitor nr.55/2003 eliberat de BNP -Curuți- din T, în beneficiul reclamantei-pârâtă reconvențională și prin aceeași sentință, a respins cererea aceluiași pârât - reclamant reconvențional Spitalul Clinic Municipal de Urgență T privind constatarea vacanței succesorale.

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că prin cererea introductivă de instanță (acțiunea principală), reclamanta a chemat în judecată pârâții Spitalul Clinic Municipal de urgență T, alături de Consiliul local T și Primarul mun. T, solicitând anularea Dispoziției emise de Spitalului Clinic Municipal T privind notificarea reclamantei de restituire în natură a imobilului situat în T, Bd. - nr.42, în calitate de moștenitor al foștilor proprietari tabulari - și, bunicii reclamantei - și care au fost expropriați de către Statul Român.

Pârâtul Spitalul Clinic Municipal de Urgență Taf ormulat întâmpinare și cerere reconvențională în dosarul inițial cu nr-, solicitând să se constate nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor nr.55/2003 eliberat de BNP -Curuți- din T, în beneficiul reclamantei-pârâtă reconvențională precum și de a se constata vacanța succesorală a moștenirii lăsate de defuncții și, bunicii reclamantei.

Prin încheierea de ședință din data de 3 septembrie 2008 în dosarul inițial nr-, Tribunalul Timișa decis disjungerea acestei cereri reconvenționale privind nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor și intervenția vacanței succesorale, cauza înregistrându-se distinct, sub nr-, instanța de fond decizând totodată să păstreze cadrul procesual inițial.

În ceea ce privește soluția dată cererii reconvenționale astfel disjunse, tribunalul a respins în prealabil excepția lipsei competenței materiale a tribunalului în soluționarea acestei cereri, constatând că cererea privind constatarea nulității certificatului de moștenitor și de inițiere a procedurii de vacanță succesorală ar fi în competența judecătoriei, ca primă instanță, potrivit art.art.1 pct.1 pr.civ. totuși, în situația formulării unei astfel de cereri pe calea unei cereri reconvenționale, în cadrul unei acțiuni aflate în competența materială a tribunalului, ca instanță de fond, atunci operează prorogarea legală de competență, conform art.17 pr.civ.

Astfel, cererea reconvențională urmează regulii de competență materială aplicabilă acțiunii principale, tribunalul fiind prima instanță, chiar și în ipoteza disjungerii, câtă vreme cererile accesorii și incidentale sunt tot în căderea instanței competente să judece cererea principală. Aceste dispoziții speciale derogă de la normele generale înscrise în art.1-4.pr.civ. care reglementează competența materială.

În privința excepției privind prescripția dreptului material la acțiune, referitor la cererea reconvențională, invocată de către reclamanta - pârâtă reconvențională, tribunalul a reținut că pârâtul - reclamant reconvențional Spitalul Clinic de Urgență Municipal T nu a indicat nici un motiv de nulitate absolută a certificatul de moștenitor emis pe seama doamnei. Aspectele relevate de către Spital în susținerea cererii reconvenționale sunt legate de încălcarea dispozițiilor legale privind transmiterea moștenirii și pot eventual să atragă o cauză de nulitate relativă a certificatului de calitate de moștenitor, iar nu una absolută, motivele nereprezentând cauze de ordine publică, ci unele care ocrotesc un interes privat.

Astfel, deși pârâtul - reclamant reconvențional nu a indicat expres ce fel de nulitate a înțeles să invoce, din coroborarea aspectelor menționate anterior, prima instanță a calificat excepția invocată ca referindu-se la motive de nulitate relativă a certificatului de calitate de moștenitor.

În această ipoteză, normele aplicabile sunt cele prev. de art.3 din 167/1958, termenul de prescripție fiind de 3 ani, iar în privința anulării unor acte juridice, art.9 din același act normativ prevede că acest termen de prescripție începe să curgă de la data la care violența a încetat (în cazul în care anularea se cere pentru acest motiv), iar în caz de viclenie, eroare ori în celelalte cazuri de anulare, prescripția începe să curgă de la data când cel îndreptățit a cunoscut cauza anulării, însă cel mai târziu de la împlinirea a 18 luni de la data încheierii actului.

Or, în speță analizată pe calea cererii reconvenționale, certificatul de calitate de moștenitor a fost eliberat la data de 07 martie 2003, în vreme ce acțiunea în anulare a fost introdusă la data de 26 martie 2008. Socotind că termenul prescripției dreptului material la acțiune a început să curgă cel mai târziu la împlinirea a a18 luni de la data încheierii actului, acesta s-a împlinit la data de 07 septembrie 2007, deci cu mult înainte de formularea cererii de către pârâtul - reclamant reconvențional.

Ținând cont că cererea de constatarea a nulității certificatului de calitate de moștenitor a fost respinsă, tribunalul a apreciat că reclamanta își păstrează calitatea de moștenitor a defuncților, astfel încât capătul de cerere din reconvențională privind constatarea vacanței succesorale este nefondată, în raport cu disp.art.680 civ.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen, pârâtul-reclamant reconvențional Spitalul Clinic Municipal de Urgență T, susținând că prima instanță a încălcat norme procedurale imperative, omițând să citeze și să judece cauza în contradictoriu cu Statul Român, prin Consiliul local și Primarul mun. T, deși aceste entități sunt părți în cauză, aspect confirmat atât de conținutul acțiunii principale, cât și al încheierii de ședință din 3 septembrie 2008 însăși, prin care tribunalul a dispus disjungerea cererii reconvenționale și unde chiar prima instanță a precizat în mod expres în considerente că prezența Statului Român în cauză, prin Consiliul Local și Primar este necesară, în raport și cu capetele de cerere ale cererii reconvenționale, în special cel vizând vacanța succesorală.

De asemenea, apelantul a susținut că tribunalul a soluționat greșit excepția de necompetență materială a acestei instanțe, cu argumentul că cererea reconvențională nu este o simplă cerere accesorie și/sau incidentală și odată acceptată de instanță, atunci ea dobândește o fizionomie juridică de sine stătătoare și nu operează prorogarea de competență prev. de art.17 pr.civ.

Intimații carina și Consiliul local, respectiv Primarul municipiului T nu au formulat întâmpinări, însă intimata, prin concluziile scrise și orale ale apărătorului a solicitat respingerea apelului, în timp ce reprezentanta Consiliul local, respectiv Primarul municipiului T s-a raliat motivelor de apel și a cerut admiterea apelului și desființarea sentinței, câtă vreme cei doi intimați-pârâți reprezentanți au fost înlăturați nejustificat din procedura de judecare a cererii reconvenționale.

Curtea, analizând apelul pârâtului - reclamant reconvențional prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, cu aplicarea disp.art.282 și urm. pr.civ. rap.la art.297 alin. 1.pr.civ. va constata că acesta este întemeiat.

Astfel, curtea va constata că tribunalul a fost investit inițial prin cererea introductivă de instanță (acțiunea principală) a reclamantei, care a chemat în judecată pârâții Spitalul Clinic Municipal de Urgență T, alături de Consiliul local T și Primarul mun. T, solicitând anularea Dispoziției emise de Spitalului Clinic Municipal T privind notificarea reclamantei de restituire în natură a imobilului situat în T, Bd. - nr.42, în calitate de moștenitor al foștilor proprietari tabulari - și, bunicii reclamantei - și care au fost expropriați de către Statul Român.

Ulterior, pârâtul Spitalul Clinic Municipal de Urgență Taf ormulat întâmpinare și cerere reconvențională în dosarul inițial cu nr-, solicitând să se constate nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor nr.55/2003 eliberat de BNP -Curuți- din T, în beneficiul reclamantei-pârâtă reconvențională precum și de a se constata vacanța succesorală a moștenirii lăsate de defuncții și, bunicii reclamantei.

Prin încheierea de ședință din data de 3 septembrie 2008 în dosarul inițial nr- (fila 2 -dosar fond), Tribunalul Timișa decis disjungerea acestei cereri reconvenționale privind nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor și intervenția vacanței succesorale, cauza înregistrându-se distinct, sub nr-, instanța de fond decizând totodată să păstreze cadrul procesual inițial.

În această privință, prima instanță a fost extrem de explicită și a constatat în mod expres că Statul Român, prin Consiliul local și Primarul mun. T au calitatea procesuală pasivă în cauză, atât pentru faptul că imobilul din litigiu constituie proprietatea publică a Statului, deși este administrat de Spitalul Clinic Municipal de Urgență și astfel, soluționare cauzei trebuie făcută în raport cu disp.art.12 alin.4 și 5 din 213/1998, cu prezența obligatorie în cauză a proprietarului actual al bunului - Statul Român.

În egală măsură, curtea va constata că rațiuni similare de păstrare în cauză a Consiliului local și primarului T rezidă și din capătul al doilea al cererii reconvenționale, prin care s-a cerut constatarea vacanței succesorale.

În ciuda acestor considerații particulare ale tribunalului, consemnate explicit în conținutul încheierii prin care s-a dispus disjungerea, curtea va constata că ulterior, pe parcursul soluționării cererii reconvenționale, Statul Român, prin Consiliul local și Primarul mun. T nu numai că nu au mai fost citați, dar și sentința apelată astăzi a fost pronunțată cu omiterea acestor părți, care nu se mai regăsesc nici în practicaua și nici în dispozitivul sentinței civile nr.3070/24 septembrie 2008, iar prima instanță nici nu a oferit vreo justificare cu privire la această omisiune, în considerentele aceleiași sentințe.

În acest circumstanțe, curtea va constata că tribunalul a nesocotit disp.art.87 pr.civ. rap.la art.112 pr.civ, coroborat cu art.119-120.pr.civ. și art.135 pr.civ. prin omiterea nejustificată de la judecată a părții pârâte Statul Român, reprezentat în speță de Consiliul local și Primarul Municipiului T, ceea ce va impune reluarea judecății cererii reconvenționale potrivit dispozițiilor de constituire a cadrului procesual pe care prima instanță însăși le-a adoptat prin încheierea de ședință din 03 septembrie 2008.

Pentru aceste considerente, curtea, în temeiul prev. art.297 pr.civ. va admite apelul declarat de reclamantul reconvențional Spitalul Clinic Municipal de Urgență T împotriva sentinței civile nr.3070/24.09.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, va desființa sentința apelată și va trimite cauza spre rejudecare în primă instanță la Tribunalul Timiș.

Va constata că în această etapă procesuală nu sunt aplicabile disp.art.274 și urm. pr.civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de reclamanta reconvențională Spitalul Clinic Municipal de Urgență T împotriva sentinței civile nr.3070/24.09.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.

Desființează sentința apelată și trimite cauza spre rejudecare în primă instanță, la Tribunalul Timiș.

Fără cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 27 noiembrie 2008.

Președinte, Judecător,

- - - -

Grefier,

- -

Red.CP/05.12.2008

Tehnored.MM/2 ex/16.12.2008

Instanță fond: Tribunalul Timiș - jud.

Se comunică:

Reclamanta reconvențională - Spitalul Clinic Municipal de Urgență T -

T,-, jud.

Reclamanta intimată - - la av. -

T, P-ța - nr.8, jud.

Pârâți intimați - Primăria Municipiului T - T, B- -- nr.1,

jud.

-Consiliul Local al Municipiului T - T, B- -

nr.1, jud.

Pârât intimat - Spitalului Clinic Municipal T - T,

str.- nr.1, jud.

Emis 5 comunicări

Președinte:Cristian Pup
Judecători:Cristian Pup, Florin Șuiu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 279/2008. Curtea de Apel Timisoara