Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 304/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 304/
Ședința publică din 14 decembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vanghelița Tase
JUDECĂTOR 2: Mihaela Ganea
Grefier - -
S-a luat în examinare apelul civil declarat de apelanții reclamanți, domiciliat în B, str. -. -, nr. 40, sect. 1, domiciliat în B, Calea, nr. 298,. 48,.3,.5,. 81, sect.2, domiciliat în B,-,. 33,.A,.4,.17, sect. 1, și, domiciliați în B,--72,. 4,.B,. 57, sect.6, în contradictoriu cu intimații pârâți C, cu sediul în C,-, MUNICIPIUL C PRIN PRIMAR și CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C, cu sediul în C,-, AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI -, cu sediul ales în B,--11, sect. 1 și INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI C, cu sediul în C,-, împotriva sentinței civile nr. 1575/10.12.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța - secția civilă - în dosarul nr-, având ca obiect Legea 10/2001.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din 30 noiembrie 2009 și au fost consemnate în încheierea din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
Pentru concluzii scrise completul de judecată a amânat pronunțarea asupra apelului la 7 decembrie 2009 și apoi la 14 decembrie 2009, când a dat următoarea soluție.
CURTEA
Asupra prezentului apel, constată:
Prin sentința civilă nr. 1575/10.12.2008 a Tribunalului Constanța -secția civilă a fost respinsă ca nefondată acțiunea reclamanților, formulată în contradictoriu cu pârâții C, MUNICIPIUL C, CONSILIUL LOCAL AL MUN. C, AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B și INSTITUȚIA PREFECTULUI JUD.
Instanța de fond a reținut că reclamanții au solicitat ca, în raport de dispozițiile Legii nr.10/2001, să se constate nulitatea absolută a unor acte juridice civile, având ca efect desființarea retroactivă acestora, precum și restituirea în natură imobilului ce aparținut autorilor și.
Cu privire la situația de fapt a imobilului, s-a avut în vedere că prin decizia nr.124/12.03.1991 a Prefectului Județului C s-a dispus transmiterea, începând cu data de 1 februarie 1991, din administrarea,Confort C în administrarea societății comerciale pe acțiuni, Cai mobilelor consemnate în lista anexă, între care se regăsește și cel la care se referă speța.
Prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 241/12.04.1996 a fost transferat dreptul de proprietate asupra acțiunilor deținute de către fostul către Asociația Salariaților Model C - Programul Acțiunilor Salariaților ( pentru un număr de 15.053 acțiuni nominative, cu valoare totală de 376.325.000 lei, reprezentând 30,41% din capitalul total al Model ), translația proprietății având loc la data semnării convenției.
Prin Hotărârea Adunării Generale a Acționarilor din 09.03.2003 a Model Caf ost aprobată micșorarea capitalului social al societății, prin scoaterea valorică a imobilului situat în mun.C,- (p), în valoare de 552.477.641 lei, din patrimoniul societar.
Instanța de fond a stabilit că în raport de prevederile art. 46 din Legea nr. 10/2001, sunt sancționate cu nulitatea absolută toate actele de înstrăinare imobilelor preluate în mod abuziv în proprietatea statului, în perioada de referință mai sus arătată, cu excepția acelor acte încheiate cu bună-credință; or, în speță, prin contractul de vânzare-cumpărare nr.241/12.04.1996 avut loc translația dreptului de proprietate asupra unor acțiuni, din patrimoniul fostului Fond al Proprietății de Stat către salariații Model (înscriși în cadrul Programului Asociațiilor Salariaților) și nu asupra imobilului situat în mun.C,-, județul Prin urmare, condiția prevăzută de textul mai sus menționat (devenit art.45 după republicarea legii) nu este îndeplinită în speță, întrucât actele de privatizare trebuie să privească un imobil, iar nu bunuri incorporale cum este cazul acțiunilor nominative ce au format obiectul contractului de vânzare-cumpărare nr. 241/1996.
S-a reținut că actuala societate pârâtă Model C este succesoarea în drepturi și obligații a societății comerciale, C, care la rândul său a fost înființată prin decizia nr. 49/1991 emisă de către Prefectura Județului C, anterior intrării în vigoare Legii nr.10/2001; că dacă prin hotărârea din 09.03. 2003 Model C s-a dispus scoaterea din capitalul social a imobilului mai sus menționat nu operează nulitatea absolută a actelor de privatizare a societății pârâte, efectuate în conformitate cu cadrul legislativ în vigoare la acea dată, respectiv în temeiul prevederilor Legii nr.15/1990.
S-a arătat că imobilul în litigiu a fost preluat în proprietatea statului în temeiul Decretului nr.92/1950, act normativ abuziv emis cu încălcarea dispozițiilor Constituției în vigoare la acel moment, această încadrare acordându-i-se și prin Normele Metodologice de aplicare dispozițiilor Legii nr.10/2001. Astfel, restituirea în natură a imobilului se poate face numai după inițierea procedurii administrative, prin depunerea și comunicarea notificării prin biroul executorului judecătoresc către unitatea deținătoare, în conformitate cu dispozițiile art.23 din Legea nr.10/2001, într-un anumit termen de decădere, procedură pe care, de altfel, reclamanții au înțeles să o urmeze pentru a putea beneficia de măsurile reparatorii reglementate de acest act normativ.
Instanța de fond a apreciat că în raport de probele administrate, Model A C are calitatea de unitate deținătoare în ceea ce privește construcția, asupra căreia are un drept de proprietate; cât privește terenul aferent construcției, acesta se află în domeniul privat al unității administrativ-teritoriale locale, respectiv al Municipiului
Prin adresa nr.-/6.09.2001, Primăria Municipiului Cac omunicat reclamanților că au posibilitatea de a formula notificare întemeiată pe dispozițiile Legii nr.10/2001, prin care să solicite restituirea în natură a imobilului sau despăgubiri.
Constatând, în concluzie, că actele contestate în prezenta cauză au fost încheiate cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare și că motivele invocate de reclamanți privind desființarea cu efect retroactiv a acestora sunt neîntemeiate, acțiunea a fost apreciată ca nefondată.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel, în termen legal, reclamanții, și, care au criticat temeinicia soluției prin prisma neadministrării complete a probatoriului care să determine cu claritate care sunt persoanele care au avut în proprietate imobilul situat în mun. C,-, la data intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001.
Apelanții reclamanți au susținut că intimata pârâtă - a cărei situație generată de emiterea deciziei nr. 124/1991 a Prefecturii Jud. Cad eterminat includerea ei ca parte în mai multe procese civile intentate de foștii proprietari ai imobilelor preluate abuziv de stat - nu a răspuns neechivoc chestiunii deduse judecății, iar instanța de fond nu a uzat de rolul său activ și de mijloacele procesuale statuate prin art. 139 și art.172 cod proc. civilă pentru a lămuri problema identificării persoanei deținătoare.
Apelanții reclamanți au susținut că tribunalul urma să ordone măsurile procesuale obligatorii pentru a putea fi înfățișat în instanță actul pretins a face dovada dreptului de proprietate al societății pârâte asupra acestui imobil și în raport de care urmau a fi analizate cerințele art. 46 din Legea nr. 10/2001.
S-a arătat că instanța de fond a enumerat actele care au vizat acest imobil, între care și decizia nr. 124/12.03.1991 a Prefecturii, dar fără a da o calificare juridică acestora, ajungându-se să nu fie cunoscut în final actul translativ de proprietate pe baza căruia respinge acțiunea ca nefondată.
S-a conchis în sensul că prima instanță nu și-a motivat soluția cu trimitere concretă la actul/ actele prin care s-ar fi transmis dreptul de proprietate la C, din punctul de vedere al legalității la data întocmirii actului/actelor și al bunei-credințe a subdobânditorului.
Analizând criticile formulate prin prisma disp. art. 295 al. 1 cod proc. civilă, vor fi avute în vedere următoarele considerente:
Chestiunea de esență dedusă judecății prin acțiunea cu care reclamanții apelanți au înțeles să sesizeze instanța este cea a intervenției sancțiunii nulității absolute - conform art. 46 din Legea nr. 10/2001 - pentru actele de înstrăinare a imobilului în litigiu, inclusiv a celor efectuate în procesul de privatizare, pretinzându-se că bunul a trecut prin acte juridice succesive de la un proprietar la altul, urmând a fi analizată conformitatea acestor transferuri cu legea, la data încheierii lor.
Prin precizările depuse pe parcursul judecății, reclamanții au arătat că înțeleg să conteste decizia nr. 124/1991 emisă de Prefectura C, precum și actele constitutive al și în măsura în care a fost inclus în capitalul lor social și acest bun, cât și actele de transformare a în societatea cu capital integral privat, având în vedere deturnarea scopului Legii nr. 77/1994.
S-a contestat, pe principiulnemo plus juris ad alium transferre potest quam ipse habet, însăși modalitatea de transfer succesiv a imobilului revendicat, acesta fiind inițial dat de instituțiile statului în administrarea,Confort C (ca regie autonomă înființată în vederea administrării fondului locativ de stat, conform Legii nr. 15/1990 ) și ulterior transferat în administrarea, începând cu 01.02.1991, conform deciziei nr. 124/1991 a Prefecturii Jud.
Acest demers procesual, care se referă la actele juridice incipiente asupra imobilului și care tinde, în realitate, să readucă bunul în patrimoniul autorității locale, nu ține însă seama de faptul că dovedirea caracterului abuziv al actelor administrative de gestiune, ca și al actelor de dispoziție ale organelor de conducere ale societăților comerciale, nu conduce în mod corelativ și imediat la repunerea părților actului juridic în situația anterioară și la preconizata soluție, în speță, de reintrare a bunului în patrimoniul entității administrativ-teritoriale.
Or, în cauză, asupra legalității deciziei Prefecturii Jud. C nr. 124/1991 s-a statuat cu putere de lucru judecat prin decizia nr. 3567/2000 a - secția contencios-administrativ, care a respins irevocabil acțiunea în anularea acestui act ( astfel cum s-a reținut în considerentele deciziei civile nr. 791/23.02.2006 a -secția com. pronunțată în dosarul nr- - filele 122-127 dosar de fond ), motiv pentru care nu pot fi repuse în dezbatere, pe cale principală ori incidentă, chestiunile legate de conformitatea actului administrativ cu legea.
În același timp, faptul că un imobil naționalizat a fost trecut, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001, în patrimoniul unei societăți constituite pe temeiul Legii nr. 15/1990 nu poate conduce la invocarea sancțiunii nulității asupra actelor constitutive ale societății, după cum nici încheierea unui contract de vânzare-cumpărare de acțiuni între fostul FPS și Asociația Salariaților C nu poate fi lovit de nulitate decât prin prisma respectării cerințelor impuse de Legea nr. 58/1991 și Legea nr. 55/1995, câtă vreme, astfel cum în mod corect a reținut și judecătorul fondului, privatizarea societății prin înstrăinarea pachetului de acțiuni reprezentând 30,41% din capitalul social are ca efect modificarea componenței acționariatului, iar nu și modificarea activului patrimonial al societății.
De altfel, prevăzând că la data adoptării Legii nr. 10/2001, imobilele preluate în mod abuziv de statul român în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 vor fi supuse unor situații de fapt diferite, generate de actele juridice încheiate asupra lor de-a lungul acestei perioade, legiuitorul a instituit regula restituirii în natură a acestor bunuri, indiferent în posesia cui s-ar afla; această concepție s-a fondat pe regulile și efectele principiului sus-citat, dar cu aplicarea excepției pentru cazurile în care se constată buna-credință a subdobânditorului, în vederea respectării unui alt principiu, cel al securității raporturilor juridice.
Conchizând, textul art. 46 din Legea nr. 10/2001, care stabilește sancțiunea nulității absolute a ctelor juridice de înstrăinare, inclusiv a celor făcute în cadrul procesului de privatizare, se referă exclusiv la cele având ca obiect material imobilele preluate fără titlu valabil, iar nu la orice operațiune juridică a detentorului bunului, norma urmărind să lipsească de efectele juridice inerente translației dreptului de proprietate acele acte care tind să fraudeze dreptul titularului de drept al imobilului preluat de stat.
În cauză, actul administrativ care a generat înregistrarea imobilului în patrimoniul societății (emis în valorificarea dreptului de exercitare ajus utendide către unitatea administrativ-teritorială), ca și procesul de privatizare fondat pe dispozițiile legilor speciale nu au, astfel cum s-a reținut și la fond, vreo relevanță în ansamblul situației juridice a imobilului revendicat, în măsura în care intimata nu contestă explicit deținerea bunului și nu evocă translația dreptului către un terț.
Astfel fiind, nu sunt fondate motivele de critică ale apelanților reclamanți potrivit cu care era în căderea instanțelor ca - în prezentul litigiu având ca obiect constatarea nulității absolute - să stabilească neechivoc în proprietatea cui se afla imobilul la data intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001, precum și titlul efectiv (iar nu aparent) al C, temeiurile de nulitate neputând fi fondate pe faptul nedeterminării certe a titlului actualului deținător al bunului prin prisma actelor juridice cu caracter administrativ și comercial încheiate de acesta.
Pentru toate aceste considerente, constatând că instanța de fond a dat o corectă soluționare situației de fapt prin raportare la temeiurile în drept și că motivele de apel nu impun, din perspectiva art. 296 cod proc. civilă, reformarea hotărârii, apelul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul civil declarat de apelanții reclamanți, domiciliat în B, str. -. -, nr. 40, sect. 1, domiciliat în B, Calea, nr. 298,. 48,.3,.5,. 81, sect.2, domiciliat în B,-,. 33,.A,.4,.17, sect. 1, și, domiciliați în B,--72,. 4,.B,. 57, sect.6, în contradictoriu cu intimații pârâți C, cu sediul în C,-, MUNICIPIUL C PRIN PRIMAR și CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C, cu sediul în C,-, AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI -, cu sediul ales în B,--11, sect. 1 și INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI C, cu sediul în C,-, împotriva sentinței civile nr. 1575/10.12.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța - secția civilă - în dosarul nr-, ca nefondat.
Obligă apelanții către intimații pârâți Municipiul C și Consiliul Local C la 357 lei cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 decembrie 2009.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Jud.fond
Tehnored.dec.jud.
25.01.2010
Dact.disp.gref.
12 ex./26.01.2010
Președinte:Vanghelița TaseJudecători:Vanghelița Tase, Mihaela Ganea
