Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 31/2008. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- - Legea 10/2001 -

ROMANIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA NR. 31

Ședința publică din 29 februarie 2008

PREȘEDINTE: Andrieș Catrinel

JUDECĂTOR 2: Ciută Oana

Grefier - -

Pe rol se află judecarea apelului declarat de reclamanții, ambii din comuna Șcheia, județul S și, din satul Sf., comuna Șcheia, jud. S împotriva sentinței civile nr. 1519 din 13 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Suceava.

La apelul nominal a răspuns reclamanta apelantă, asistată de avocat, care substituie pe avocat, lipsă fiind ceilalți reclamanți apelanți și reprezentantul pârâtului intimat Municipiul S - prin primar.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, instanța constatând probatoriul epuizat și procesul în stare de judecată, a acordat cuvântul la dezbateri.

Avocat, pentru reclamanții apelanți, a cerut admiterea apelului, desființarea sentinței, potrivit art. 297 al. L teza I din Codul d e procedură civilă și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe pentru necercetarea fondului pricinii. Precizează că în cauză sunt aplicabile dispozițiile Legii 10/2001, terenul fiind expropriat în baza unui act individual de expropriere, preluat abuziv de stat fără titlu valabil, în prezent ocupat de blocuri de locuințe, drept pentru care consideră că sunt îndreptățiți la măsuri reparatorii prin echivalent sub formă de despăgubiri bănești ce se vor stabili prin efectuarea unei expertize.

În subsidiar, a cerut admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul admiterii acțiunii, așa cum a fost formulată.

Declarând dezbaterile închise, după deliberare,

CURTEA,

Asupra apelului de față, constată:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava la data de 9 august 2007 sub nr- reclamanții, și au chemat în judecată pe pârâtul Municipiul S, prin primar, solicitând instanței să constate că sunt îndreptățiți la măsuri reparatorii prin echivalent sub formă de despăgubiri bănești pentru imobilul constând în suprafață de 605 mp teren situat în intravilanul satului Sf., comuna Șcheia, județul S, identic cu 2292/500, desprins de la CF 1717 a comunei cadastrale Sf., proprietar tabular fiind și care a trecut în proprietatea Statului Român în baza Decretului de expropriere nr. 398 din 29 decembrie 1988, fiind incidente dispozițiile art.2 lit. "f " raportat la art. 10 al. 1, 9 și 10 și art. 11 al. 4 și 8 din Legea nr. 10/2001, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii s-a arătat că terenul în suprafață de 605 mp arabil, identic cu 2292/500 din vechea CF 1717 Sf. a trecut în proprietatea Statului Român prin Decretul de expropriere nr. 398 din 29 decembrie 1988, scopul exproprierii fiind edificarea de blocuri de locuințe (Cartierul ), astfel că nu este posibilă restituirea în natură.

Pârâtul Municipiul S, prin primar, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, motivat de faptul că regimul juridic al imobilelor solicitate în prezenta cauză este reglementat de Legea nr. 10/1991, republicată, Legea nr. 1/2000 și Legea nr. 169/1997 și nu se încadrează în categoria celor arătate prin prevederile art. 2 din Legea nr. 10/2001.

Prin sentința civilă nr. 1519 din 13 decembrie 2007 Tribunalul Suceavaa respins acțiunea ca nefondată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin adeverința de proprietate nr. 6377 din 4 ianuarie 1992 s-a reconstituit în temeiul Legii nr. 18/1991 dreptul de proprietate asupra întregii suprafețe de 1200 mp teren, în favoarea moștenitorilor defunctului, iar prin sentința civilă nr. 4441 din 9 iunie 1992 a Judecătoriei Suceava, irevocabilă, terenul s-a atribuit în lotul lui, autorul reclamanților din prezenta cauză care s-a intabulat în cartea funciară nr. 4021 Sf..

Prin sentința civilă nr. 3238 din 14 martie 2007, pronunțată de Judecătoria Suceavas -a constatat că petenții sunt îndreptățiți la despăgubiri reprezentând echivalentul suprafeței de 595 mp teren intravilan, situat în municipiul S, cartier, reținându-se că reclamanții au fost puși în posesie în mod efectiv doar cu suprafața de 605 mp din suprafața înscrisă în adeverința de proprietate nr. 6377 din 4 ianuarie 1992, fiind îndreptățiți la despăgubiri pentru diferență.

Instanța a apreciat că imobilului în litigiu nu i se aplică dispozițiile Legii nr. 10/2001 ci prevederile Legii nr. 18/1991, astfel încât dispoziția atacată este legală și temeinică.

Împotriva sentinței civile mai sus arătate au formulat apel, în termen legal, reclamanții, și.

În motivarea apelului, reclamanții arată că instanța nu a analizat fondul cauzei stabilind doar, nelegal, că imobilul nu intra sub incidența Legii nr. 10/2001, astfel încât se impune desființarea sentinței cu trimitere spre rejudecare la aceeași instanță. Imobilului in litigiu nu îi sunt aplicabile prevederile art. 39 din Legea nr. 18/1991, republicată, deoarece terenul a fost preluat de stat în baza unui act individual de expropriere și nu a unui act normativ de expropriere. Terenul în litigiu nu a fost, oricum, obținut în conformitate cu Legea nr. 18/1991, astfel cum incorect se reține în hotărârea atacată.

Analizând cauza, prin prisma motivelor de apel invocate și, în conformitate cu art. 297 din Codul d procedură civilă, Curtea constată că apelul este întemeiat, pentru următoarele considerente:

Prima instanță a reținut, în esență, că imobilul solicitat de reclamanți a făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991 și faptul că, oricum, acestuia nu i se aplică dispozițiile Legii nr. 10/2001.

În primul rând, instanța de fond a reținut că terenul solicitat, de 605 mp, a fost obținut de reclamanți la Legea nr. 18/1991, invocând ca argument adeverința de proprietate nr. 6377/1992, act care nu se află la dosar, instanța neefectuând nici o verificare a acestei ipoteze constatate. În al doilea rând, s-a reținut în mod eronat că imobilului nu i s-ar aplica prevederile Legii nr. 10/2001, în condițiile în care reclamanții au invocat preluarea la stat a terenului în baza unui decret de expropriere, respectiv Decretul nr. 398 din 29 decembrie 1988, pe o porțiune din terenul expropriat fiind edificate blocuri de locuințe, situație reglementată pe deplin de prevederile art. 2 din Legea nr. 10/2001.

Cum procedând astfel, instanța de fond nu a cercetat fondul cauzei, în conformitate cu prevederile art. 297 al. 1 din Codul d e procedură civilă, Curtea va admite apelul și va desființa sentința atacată, cu trimitere spre rejudecare aceleiași instanțe.

În rejudecare, instanța va clarifica aspectul semnalat de intimat, și anume dacă reclamanții au beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991 pentru suprafața de 605 mp solicitată sau nu, urmând ca, în funcție de această lămurire să soluționeze fondul cererii.

Pentru aceste motive,

În numele Legii

DECIDE:

Admite apelul declarat de reclamanții, ambii din comuna Șcheia, județul S și, din satul Sf., comuna Șcheia, jud. S împotriva sentinței civile nr. 1519 din 13 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Suceava.

Desființează în totalitate sentința nr. 1519 din 13 decembrie 2007 a Tribunalului Suceava și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Definitivă.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 29 februarie 2008.

Președinte, Judecători, Grefier,

Red.

Jud. fond:

Dact.

Ex. 6/28.03.2008

Președinte:Andrieș Catrinel
Judecători:Andrieș Catrinel, Ciută Oana

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 31/2008. Curtea de Apel Suceava