Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 310/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 310/
Ședința publică din data de 10 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: George Popa judecător
JUDECĂTOR 2: Irina Alexandra Boldea vicepreședintele Curții de Apel
Grefier - - - -grefier șef secție
-.-.-.-.-.-
Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de către pârâtaAGENȚIA DOMENIILOR STATULUI Bîmpotriva sentinței civile nr. 205 din 10 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta, în acțiune civilă formulată în baza Legii 10/2001.
La apelul nominal au răspuns pentru apelanta-pârâtă consilier juridic în baza delegației depusă la dosar și pentru intimata-reclamantă lipsă av. în baza împuternicirii avocațiale depuse la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei,în sensul că este al doilea termen de judecată în apel; apelul civil este declarat în termen, motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru; nu se solicită judecarea cauzei în lipsă.
Reprezentantul apelantei-pârâte declară că nu are alte cereri de formulat.
Apărătorul intimatei-reclamante nu mai are cereri de formulat în cauză.
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea și respectiv combaterea apelului civil.
Reprezentantul apelantei-pârâte susține motivele scrise de apel aflate la dosar și apreciază că hotărârea pronunțată de instanța de fond este lipsită de temei legal, dată cu încălcarea dispozițiilor Legii 10/2001.
În opinia sa, apreciază că acțiunea reclamantei este inadmisibilă raportat la dispozițiile Legii 10/2001, care prevăd că persoana îndreptățită poate formula cerere de chemare în judecată numai după ce unitatea deținătoare soluționează notificarea printr-o decizie sau dispoziție motivată, procedura judiciară având ca obiectiv verificarea legalității și temeiniciei unei astfel de decizii, fiind subsidiară față de procedura administrativă. În speță, notificarea 722/10.08.2001 nu a fost transmisă ADS-ului ci a fost înaintată de către reclamantă Primăriei com., care în anul 2003 transmis-o împreună cu documentația aferentă la SC SA. Prin urmare, ADS nefiind sesizată, nu a luat cunoștință de pretențiile reclamantei și deci, nu a luat naștere obligația emiterii unei decizii de soluționare a respectivei notificări, nefiind îndeplinite condițiile exprese ale art. 22 din Legea 10/2001.
În mod greșit instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a ADS, acțiunea fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă. Susține că la momentul la care Prim. transmitea notificarea către SC SA în anul 2003, această societate se afla în procedura lichidării judiciare, situație în care legea stabilește competența de soluționare a notificării în sarcina lichidatorului judiciar desemnat de instanța judecătorească.
În mod nelegal, instanța de fond a obligat ADS-ul să emită decizie prin care să soluționeze notificarea reclamantei prin care aceasta solicita restituirea în natură a unui teren în suprafață de 50 ha și construcțiile situate pe teren, aceasta din urmă având la dispoziție actele normative speciale în materie, anume Legea 18/1991 și Legea nr.1/2000, având în vedere că o asemenea suprafață nu poate decât să aparțină unei exploatații agricole care de regulă se află amplasată în extravilanul localității.
În ce privește preluarea abuzivă, reclamanta face o simplă afirmație cum că respectivul imobil a fost preluat fără titlu și întrucât condiția preluării abuzive nu se prezumă ci, ea trebuie dovedită în funcție de fiecare situație concretă, instanța de judecată învestită trebuia să aprecieze pe bază de dovezi, dacă împrejurările respective se încadrează sau nu în prevederile Legii 10/2001.
Pentru considerentele arătate, solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței de fond în sensul respingerii acțiunii în principal, ca inadmisibilă și, în subsidiar, ca nefondată.
Apărătorul intimatei-reclamante consideră că apelul formulat de pârâtă este nefondat, criticile aduse hotărârii pronunțate de Tribunalul Brăila neavând temei legal. Instanța de fond a reținut corect faptul că notificarea împreună cu documentația aferentă au fost înaintate apelantei cu recomandata cu aviz de primire în timpul judecății în fond a cererii formulate de reclamantă.
Menționează că de la înaintarea documentației și a notificării și până la pronunțarea sentinței de fond au trecut mai mult de 60 de zile, conform dispozițiilor legii speciale 10/2001. Consideră că acțiunea reclamantei este admisibilă iar sub acest aspect în baza probatoriilor administrate instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică. Nici excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei nu este întemeiată, corect instanța de fond respingând-o, deoarece Autoritatea națională pentru restituirea proprietăților a arătat prin adresa nr. -/11.08.2007 că entitatea care trebuie să soluționeze notificarea reclamantei este cea care a avut calitatea de acționar și și-a exercitat această calitate în numele statului, respectiv ADS
În mod corect instanța de fond a obligat apelanta să emită decizie motivată prin care să soluționeze notificarea reclamantei, temeiul legal pe care se bazează această soluție fiind art. 4 din Titlul I din Legea 247/2005 care modifică Legea 10/2001.
În concluzie, apelul declarat de pârâtă nefiind fondat, solicită a fi respins ca atare, cu menținerea sentinței Tribunalului Brăila ca fiind legală și temeinică. Solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra apelului civil de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, Curtea a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- reclamanta cheamă în judecată pe pârâta Insolvență Întreprindere Profesională cu Răspundere solicitând obligarea acesteia să răspundă prin dispoziție motivată la notificarea formulată în temeiul Legii 10/2001, înregistrată la executorul judecătoresc sub nr. 722/10.08.2001.
În motivarea cererii reclamanta arată că a solicitat restituirea în natură a imobilului situat în B, comuna, sat, reprezentând un format din teren în suprafață de 50 ha și construcții. Notificarea a fost înaintată prin executorul judecătoresc și înregistrată sub nr. 722/10.08.2001. Primăria comunei a înaintat notificarea SC SA, conform adresei 904/14.04.2003, deoarece imobilul se afla în posesia acestei societăți. SC SA se afla în lichidare, astfel că notificarea nu a fost înregistrată în evidențele societății, iar activele au fost înstrăinate.
La termenul de judecată din 19.11.2008 reclamanta a precizat că înțelege să se judece cu pârâta Agenția domeniilor statului deoarece aceasta a fost acționar din partea statului la societatea lichidată, în posesia căreia s-a aflat imobilul aflat în litigiu.
În întâmpinarea formulată pârâta Agenția domeniilor statului arată că cererea de chemare în judecată este inadmisibilă deoarece notificarea înregistrată sub nr. 722/10.08.2001 nu a fost înaintată acesteia. Prin urmare, nefiind sesizată pârâta nu a luat cunoștință de pretențiile reclamantei și în consecință nu are obligația de a răspunde cererii deduse judecății. Pe de altă parte, pârâta invocă excepția lipsei calității sale procesual pasive arătând că legea stabilește, în situația în care societatea posesoare se află în procedura de lichidare, competența de soluționare a notificării în sarcina lichidatorului judiciar. Pe fond, având în vedere că reclamanta solicită restituirea în natură a suprafeței de 50 ha, iar o asemenea suprafață este situată în extravilanul comunei, pârâta precizează că nu sunt incidente prevederile Legii 10/2001, iar acțiunea ar trebui respinsă ca nefondată.
În urma analizării probelor administrate, prin sentința civilă nr. 205/10.03.2009 Tribunalul Brăilaa admis acțiunea reclamantei și a obligat pârâta să răspundă notificării reclamantei prin emiterea unei dispoziții.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâta ADS B care a invocat inadmisibilitatea acțiunii motivat de faptul că notificarea nu a fost adresată acestei instituții, ci Primăriei comunei, județul
A mai invocat apelanta și motive privind fondul cauzei.
Apelul de față nu este fondat pentru motivele pe care le vom arăta în continuare:
Prin acțiunea inițială, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei SC Insolvență să răspundă prin decizie motivată la notificarea adresată.
La data de 19 noiembrie 2008 reclamanta și-a modificat acțiunea în sensul că a solicitat introducerea în cauză a ADS B motivat de faptul că din relațiile primite de la Registrul Comerțului rezultă că această instituție a avut calitatea de acționar la SC SA B, societate care ar deține imobilul revendicat de reclamantă.
Instanța a încuviințat cererea reclamantei și a dispus introducerea în cauză în calitate de pârâtă a ADS
Reclamanta a susținut în scris că a înaintat toată documentația de care a înțeles să se folosească în dovedirea susținerilor sale acestei instituții.
Instanța de fond, în mod legal a dispus obligarea pârâtei să se pronunțe cu privire la notificarea primită.
Considerăm că pârâta este în eroare atunci când face referire la fondul cauzei, respectiv la dreptul reclamantei de a revendica imobilul în discuție, această motivare urmând să se regăsească în motivarea dispoziției pe care urmează să o pronunțe.
Pentru aceste considerente, văzând și dispozițiile art. 296 cod procedură civilă, Curtea urmează să respingă ca nefondat apelul pârâtei.
Văzând și dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul civil declarat de către pârâtaAGENȚIA DOMENIILOR STATULUI Bîmpotriva sentinței civile nr. 205 din 10 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
Obligă pe apelantă către intimată la 1.500 lei cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 10 noiembrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - |
Grefier, - - |
Red. GP/16.11.2009
decizie VM/16.11.2009
4 ex./16.11.2009
Fond: Tribunalul Brăila - judecător:
Com. 2 ex./17.11.2009
- ADS
-
Președinte:George PopaJudecători:George Popa, Irina Alexandra Boldea
