Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 347/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 347
Ședința publică de la 17 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dan Spânu
JUDECĂTOR 2: Gabriela Ionescu
Grefier: - - -
******
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din data de 10 2009 privind apelul declarat de reclamanta, cu domiciliul în B, str. - -, nr. 64,. 1,.2 împotriva sentinței civile nr. 19 din 17 ianuarie 2007 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți PRIMĂRIA COMUNEI - comuna, județul G, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în B,-, sector 5, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - DGFP D, cu sediul în C,-, cu intimata inteevenientă cu domiciliul ales la mandatar în B, sector 4,-, -.2,.6,. 28, trimis spre rejudecare ca urmare a casării deciziei civile nr. 701 din 26 iunie 2007 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr- prin decizia nr. 1559 din data de 06 martie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr-, având ca obiect legea 10/200.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită din ziua dezbaterilor.
Dezbaterile din ședința publică din data de 10 2009 au fost consemnate într-o încheiere separată ce face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA:
Asupra apelului de față:
La data de 14 aprilie 2006 reclamanta escu a formulat contestație împotriva dispoziției de respingere a notificărilor nr.1043 și nr.1044 din 25 mai 2004 emise de pârâta Primăria comunei.
În motivarea acțiunii a arătat că este moștenitoarea autorului care a depus în termen legal notificările înregistrate sub nr.13 N/2001 și 16 N/2001, conexate sub nr.305/2001 și 308/2001 soluționate prin dispozițiile nr.1043/2004 și 1044/2004.
Tribunalul Gorj, prin sentința nr.327 din 5 iulie 2006, respins contestația formulată de reclamantă, reținând că nu are calitate procesuală activă, iar Curtea de APEL CRAIOVA prin decizia nr.731 din 10 octombrie 2006 admis apelul declarat de reclamantă și a desființat sentința, fiind trimisă cauza spre rejudecare. Curtea a stabilit că reclamanta este moștenitoarea persoanei care a formulat notificare și are dreptul de a prelua drepturile care decurg din aceasta.
În rejudecare, intervenienta a formulat cerere de intervenție în interes propriu solicitând introducerea în cauză în calitate de succesoare a autoarei.
Prin sentința nr. 19 din 17 ianuarie 2007 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul cu nr-, s-a respins contestația formulată de reclamanta escu și cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta.
S-a reținut că reclamanta are calitate procesuală activă, ea fiind moștenitoarea autorului, care a formulat notificare și care la rândul său și-a dovedit calitatea în condițiile art.4 din Legea nr.10/2001.
De asemenea și intervenienta are calitate de moștenitor legal întrucât este fiica autoarei, decedată la data de 3.11.2006.
Prin notificările adresate primăriei, autorul părților a solicitat măsuri reparatorii prin echivalent pentru moara avută de tatăl său, G, moară preluată de stat și demolată.
Potrivit dispozițiilor art.6 pct.1 din Legea nr.10/2001 actualizată, prin imobile în sensul prezentei legi se înțeleg terenurile cu sau fără construcții, cu oricare dintre destinațiile avute la data preluării în mod abuziv, precum și bunurile mobile devenite imobile prin încorporare în aceste construcții iar potrivit art.2 măsurile reparatorii privesc și utilajele și instalațiile preluate de stat sau de alte persoane juridice odată cu imobilul, în afară de cazul în care au fost înlocuite, casate sau distruse.
Având în vedere notificările formulate și dispozițiile emise ce se contestă, tribunalul a constatat că bunul construcția moară devenit imobil prin încorporare a fost demolată și deci nu se pot acorda măsuri reparatorii având în vedere dispozițiile art-6 pct.1 și pct.2.
Faptul că bunul a fost distrus rezultă și din dispoziția emisă de Primăria comunei și din notificările autorului prin care precizează că moara a fost demolată.
S-a solicitat în primul ciclu procesual și restituirea terenului aferent imobilului, însă din analiza notificărilor rezultă că nu a fost solicitat acest teren și drept urmare nici pârâta Primăria nu s-a pronunțat prin dispozițiile emise.
Împotriva sentinței a declarat apel reclamanta escu, solicitând admiterea apelului, schimbarea sentinței, admiterea contestației, anularea dispoziției nr.1043/2004 și nr.1044/2004 și constatarea că este persoană îndreptățită la despăgubiri și acordarea de despăgubiri pentru imobilele solicitate.
A arătat că s-a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art.6 pct.1 alin.2 și art.1. alin.2 din Legea nr.10/2001 deoarece moara fiind demolată iar terenul ocupat de construcții se impunea acordarea de despăgubiri.
Terenul a făcut obiectul notificărilor - imobilul moară cât și terenul pe care aceasta a fost construită formând un tot, nefiind necesară notificare separată pentru fiecare în parte.
Prin decizia civilă 701 din 26 iunie 2007 Curții de APEL CRAIOVAs -a respins apelul ca tardiv, reținându-se că hotărârea a fost comunicată către apelantă la data de 15.02.2007 iar apelul a fost depus la data de 6 martie 2007, fiind depășit termenul de apel.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta, iar prin decizia 1559 din 6 martie 2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a admis recursul, s-a casat decizia și s-a trimis cauza spre rejudecarea apelului. Instanța supremă a reținut că apelantei i s-a comunicat de către prima instanță copia încheierii de amânare a pronunțării, nicidecum sentința ce a făcut obiectul apelului.
Rejudecând apelul, s-a dispus emiterea unei adrese către Primăria pentru a se înainta relații cu privire la moara în litigiu, fiind depusă la dosar adresa 4399/22.09.2008.
La data de 30 octombrie 2009 s-a pus în vedere reclamantei, prin avocat, să depună la dosar acte din care să rezulte suprafața de teren aferentă morii.
Judecata a fost suspendată, în temeiul art. 242 alin 1 pct. 2 la data de 27 noiembrie 2008 și s-a reluat la 15 octombrie 2009.
Instanța a dispus emiterea unei adrese către reclamantă pentru a depune la dosar acte privind dreptul de proprietate asupra terenului aferent morii, precum și acte privind elementele de identificare a clădirii morii. Deși adresa a fost reluată pentru mai multe termene de judecată, reclamanta nu a depus acte la dosar și nu s-a prezentat în instanță.
Apelul nu este fondat și urmează a fi respins pentru următoarele considerente.
Autorul reclamantei, a înaintat Primăriei notificările cu nr. 13/2001 și 16/2001, prin care a solicitat acordarea de despăgubiri bănești pentru moara deținută de tatăl său în satul de și pentru moara din com., ambele fiind demolate. Conținutul notificărilor a fost reluat în alte două notificări, înaintate sub nr. 305/2001 și 308/2001 de către, în calitate de legatar universal al lui.
La decesul acestui autor a fost emis certificatul de moștenitor nr. 3/2002, în care este menționată ca moștenitoare soția supraviețuitoare, ale cărei moștenitoare sunt reclamanta și intervenienta.
Primăria a răspuns celor patru notificări prin dispozițiile 1043/2004 și 1044/2004, respingând pretențiile autorului. Dispozițiile au fost contestate și de, fiind pronunțate sentințele civile 532 din 4.10.2005 și 472 din 7.09.2005, prin care Tribunalul Gorja constatat perimate contestațiile.
În cauza de față, nu a fost citat, întrucât reclamanta nu a solicitat chemarea în judecată a acestui moștenitor, iar instanța nu poate încălca principiul disponibilității.
Din certificatul 2218 din 5 iunie 1991 eliberat de Arhivele Statului rezultă că autorul Gad eținut în anul 1941 în satul de o moară țărănească condusă de un motor de 66 HP, cu 2 perechi pietre de 36 țoli, un valț de, un curățător și un plazicter. la firma autorului sunt făcute și în anul 1948, când este trecut doar capitalul de 1 500 000 lei.
Dreptul de proprietate al autorului asupra acestei mori este confirmat și prin certificatul de la Oficiul Registrului Comerțului nr. 1768 din 28 iunie 1947.
Primăria a comunicat instanței că în prezent moara nu mai există, că a fost distrusă și nu se cunoaște cauza distrugerii, că terenul pe care s-a situat este ocupat de un imobil casă de locuit construit în baza autorizației de construire nr. 4/1994.
Deși reclamantei i s-a pus în vedere încă din luna octombrie 2008 să depună la dosar acte privind terenul și elementele de identificare ale morii, aceasta nu a făcut dovada preluării imobilului de către stat ( mai ales că din certificatul 2218/1991 rezultă că moara a avut un valț, deci nu intra în categoria bunurilor suspuse naționalizării potrivit decretului 50/1948), nu a făcut dovada suprafeței de teren pe care moara era construită și nici a terenului aferent acesteia.
Din procesul verbal încheiat la 20 iunie 1948 rezultă că de la autor s-au expropriat suprafețe de teren agricol, în total 29,50 ha, însă nu se face referire la terenul pe care s-ar fi aflat moara ori la moară, ca imobil construcție.
Potrivit art. 723 civ. părțile au obligația de a exercita cu bună credință drepturile procesuale. Dreptul părții de a dispune de proces inclusiv prin formularea unor cereri de suspendare a judecății, trebuie aplicat coroborat cu alte drepturi sau obligații procesuale, inclusiv cu obligația reclamantului de a dovedi susținerile sale, potrivit cu art. 1169 civ.
Deși citată pentru mai multe termene, reclamanta nu s-a prezentat la judecată, nu a dat curs solicitării instanței de a proba pretențiile sale cu acte și nu a făcut nici un demers pentru a se stabili, prin alte mijloace de probă, dacă de la autorul său au fost preluate de stat imobile și care au fost acestea.
În atare situație, reținând că din actele depuse la dosar nu s-a făcut dovada că dispoziția atacată este netemeinică, potrivit art. 296, apelul se va respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta, cu domiciliul în B, str. - -, nr. 64,. 1,.2 împotriva sentinței civile nr. 19 din 17 ianuarie 2007 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți PRIMĂRIA COMUNEI - comuna, județul G, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în B,-, sector 5, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - DGFP D, cu sediul în C,-, cu intimata inteevenientă cu domiciliul ales la mandatar în B, sector 4,-, -.2,.6,. 28, trimis spre rejudecare ca urmare a casării deciziei civile nr. 701 din 26 iunie 2007 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr- prin decizia nr. 1559 din data de 06 martie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr-.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 17 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red./tehnored. GI
7ex/17.12.2009
Președinte:Dan SpânuJudecători:Dan Spânu, Gabriela Ionescu
