Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 36/2008. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Legea nr. 10/2001 -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 36
Ședința publică din 12 martie 2008
PREȘEDINTE: Timofte Cristina
JUDECĂTOR 2: Plăcintă Dochița
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea apelului formulat de pârâtul Municipiul S - prin primar, județul S, împotriva sentinței nr. 1558 din 18 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă - (dosar nr-).
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic, pentru pârâtul apelant, și reclamanții intimați G și, asistați de avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța constatând probatoriul epuizat și apelul în stare de judecată a acordat cuvântul la dezbateri.
Consilier juridic, pentru apelant, solicită în principal admiterea apelului și a excepției tardivității formulării contestației împotriva Dispoziției nr. 558/2005 prin care s-a respins notificarea privind restituirea în natură a imobilului casă și teren, întrucât notificatorul nu a făcut dovada dreptului său de proprietate. Această dispoziție a fost comunicată autorului reclamanților în cursul anului 2005, iar cererea a fost depusă după doi ani de la decesul titularului, deși termenul de decădere era de 6 luni de la deces. Consideră că moștenitorii defunctului puteau lua la cunoștință de acea dispoziție, întrucât a fost comunicată prin poștă cu scrisoare recomandată. În subsidiar, solicită respingerea apelului ca nefondat, fără cheltuieli de judecată.
Avocat, pentru reclamanții intimați, arată că pârâta nu a făcut dovada comunicării acelei dispoziții moștenitorilor autorului decedat, deoarece aceștia au luat cunoștință întâmplător de acea dispoziție, considerând că cele 6 luni nu reprezintă un termen de decădere, ci un termen de îndrumare, astfel că nu se poate reține excepția tardivității. Solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată conform chitanței.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA
Asupra apelului de față, constată:
Prin Dispoziția nr. 558 din 28 ianuarie 2005, Municipiul - prin primar a respins notificarea formulată de privind restituirea prin echivalent, în conformitate cu Legea 10/2001, a imobilelor casă și teren aferent, identice cu parcela funciară nr. 321/3 clădire și 372/5 curți, în suprafață de 274 mp, din CF 3482 a comunei cadastrale S, cu motivarea că nu au fost depuse acte care să dovedească dreptul de proprietate al notificatorului.
Împotriva acestei dispoziții au formulat prezenta contestație G și, în calitate de moștenitori testamentari ai notificatorului, solicitând obligarea pârâtei la plata despăgubirilor în sumă de 84.800 EURO pentru casa și terenul expropriate, întrucât restituirea în natură nu mai este posibilă. Petenții au susținut că imobilele au fost cumpărate de către notificator, împreună cu soția sa, în anul 1956, exproprierea realizându-se fără plată, în baza Decretului nr. 431 din 9 decembrie 1961.
Prin sentința civilă nr. 1558 din 18 decembrie 2007, Tribunalul Suceavaa admis plângerea petenților, a desființat dispoziția atacată și a constatat că petenții sunt îndreptățiți la măsuri reparatorii prin echivalent pentru una casă demolată și terenul aferent de 274 mp, imobile identice cu parcela funciară nr. 321/3 clădire și 372/5 curți din CF 3482 a comunei cadastrale
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că petenții au făcut dovada că autorii acestora, defuncții și, au fost proprietarii imobilelor indicate, dobândite prin cumpărare prin contractul autentificat sub nr. 402/252 din 21 aprilie 1956, imobile ce au fost expropriate în baza Decretului nr. 431 din 9 decembrie 1961. Construcțiile au fost demolate, iar terenul este în prezent ocupat de blocuri de locuințe și spații verzi, astfel că nu este posibilă restituirea în natură, petenții urmând a fi despăgubiți prin acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul Municipiul S - prin primar, care a susținut că în cauză este dată excepția tardivității formulării contestației de către petenți, dispoziția atacată fiind comunicată autorului acestora în februarie 2005. Termenul în care putea fi formulată prezenta contestație este de 30 de zile, instanța având obligația de a verifica dacă petenții au respectat acest termen, formulând contestația înainte de expirarea termenului ce trebuia calculat de la data când aceștia trebuiau să cunoască conținutul dispoziției atacate. Cu privire la fondul contestației, a arătat că la data soluționării notificării autorul petenților nu depusese actele doveditoare ale dreptului de proprietate invocat, dispoziția emisă fiind perfect valabilă, respectând actele normative în vigoare.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată apelul ca fiind neîntemeiat.
În ceea ce privește excepția tardivității formulării contestației de către petenți, instanța constată că Dispoziția nr. 558 din 28 ianuarie 2005 emisă de primarul municipiului S, a fost comunicată la domiciliul notificatorului, în condițiile în care acesta decedase la data de 27 aprilie 2004. Petenții au obținut dovada calității lor de moștenitori testamentari după prin certificatul de calitate de moștenitor nr. 260 din 2 octombrie 2006, la aceeași dată realizându-se și comunicarea efectivă a dispoziției atacate (filele 2,7 dosar fond).
Față de data la care s-a făcut dovada că a fost comunicată Dispoziția nr. 558/2005 emisă de primarul municipiului S, instanța reține că în cauză nu este dată excepția tardivității formulării contestației, petenții adresându-se instanței de judecată înainte de expirarea termenului prevăzut de art. 26 alin. 3 din Legea 10/2001 modificată și completată.
În ceea ce privește fondul cauzei, instanța reține că la data emiterii dispoziției atacate, notificatorul nu depusese actele doveditoare ale dreptului de proprietate invocat, precum și ale preluării abuzive a imobilului, deși fusese solicitat în mod repetat să completeze cu astfel de documente notificarea. La dosarul cauzei însă au fost depuse de către petenți înscrisuri care dovedesc atât dreptul de proprietate al autorului lor asupra bunurilor ce fac obiectul notificării, cât și preluarea acestora în mod abuziv, de către stat în anul 1961, fără ca prejudiciul astfel cauzat să fi fost reparat.
Constatând că prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt și a făcut aplicarea dispozițiilor legale incidente în cauză, stabilind calitatea petenților de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilele expropriate, în baza art. 296 Cod procedură civilă raportat la art. 1 și 26 din Legea 10/2001 modificată și completată, instanța urmează a respinge apelul ca nefondat.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, pârâtul apelant va fi obligat să plătească intimaților suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată din apel, reprezentând onorariu apărător (fila 10 dosar).
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul formulat de pârâtul Municipiul S - prin primar, județul S, împotriva sentinței nr. 1558 din 18 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă - (dosar nr-).
Obligă pârâtul apelant să plătească intimaților suma de 500 lei cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 12 martie 2008.
Președinte, Judecător, Grefier,
Red.
5ex/11.04.2008
Președinte:Timofte CristinaJudecători:Timofte Cristina, Plăcintă Dochița
