Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 382/2008. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIE Nr. 382

Ședința publică de la 26 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Paraschiva Belulescu

JUDECĂTOR 2: Stela Popa

Grefier: - - -

Pe rol, rezultatul dezbaterilor din data de 19 2008 privind judecarea apelului formulat de reclamanta, ă, și continuat de apelanții reclamanți - moștenitori și ambii domiciliați în C, 2 - Islaz, nr.2, jud. D împotriva sentinței civile nr. 324 din 6 aprilie 2006, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. 1433/civ/2005 în contradictoriu intimații pârâți SC SA C, cu sediul în C,-, jud. D,PRIMĂRIA cu sediul în comuna, jud. D și intimata chemată în garanție B cu sediul în B,--11, sect. 1, ca urmare a casării deciziei civile nr. 701 din 28 septembrie 2006, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr- (nr. vechi 2016/civ/2006), prin decizia nr. 188 din 16 ianuarie 2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție B în dosar nr-.

La apelul nominal au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 19 2008, care face parte din prezenta decizie și, când instanța, față de complexitatea actelor și lucrărilor de la dosar, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea în cauză pentru data de azi 26 2008.

CURTEA

Asupra apelului civil de față:

Prin cererea înregistrată sub nr.1433/2005 pe rolul Tribunalului Dolj, reclamanta a solicitat obligarea SC SA și a Primăriei la restituirea în natură a morii și a terenului aferent, în suprafață de 2000 mp. iar, în subsidiar( dacă restituire totală sau parțială a imobilului nu este posibilă) acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, în calitate de moștenitoare a defunctului a notificat Primăria să-i restituie imobilul în temeiul Legii nr.10/2001 fără a primi nici un răspuns, deși în acest sens a făcut nenumărate demersuri.

La data de 16 mai 2005, reclamanta și-a completat cererea solicitând desființarea deciziei nr.196/2002 a SC SA, emisă de pârâtă în soluționarea notificării.

Prin întâmpinarea depusă la 26 mai 2005, pârâta SC SA a solicitat respingerea acțiunii, susținând că la data naționalizării erau întrunite condițiile art.1 pct.50 din Lg.119/1948, deoarece moara avea 2 valțuri și o capacitate de 15.000 kg./h și că pentru aceasta nu pot fi acordate decât măsuri reparatorii prin echivalent, de către AVAS, deoarece societatea este integral privatizată iar moara existentă în prezent provine din reconstrucția aceleia naționalizate.

Alăturat întâmpinării, SC SA a formulat cererea de chemare în garanție a AVAS pentru a fi abilitată la plata valorii actualizate a morii, dacă societatea va cădea în pretenții.

Prin sentința civilă nr.324 din 6 aprilie 2006, Tribunalul Dolja admis în parte cererea precizată, formulată de reclamanta, a desființat decizia nr.196/2002 a SC SA și a dispus acordarea măsurilor reparatorii în echivalent pentru imobilul moară, construcție și terenul aferent în suprafață de 2208,81 mp. în condițiile Legii nr.10/2001, modificată prin Lg.247/2005, respingând cererea formulată împotriva Primăriei.

Prin aceeași sentință, instanța a respins cererea de chemare în garanție a AVAS.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că reclamanta a probat calitatea de succesoare a defunctului în sensul art.4 din Lg.10/2001 și dreptul de proprietate al autorului său asupra imobilului construcție și terenul aferent, înlăturând în același timp susținerea SC SA, potrivit căreia imobilul construcție este complet reconstruit, constituind o clădire nouă,instanța reținând că lucrările de reparație și renovare, nu au dus la dobândirea de către societatea de morărit a dreptului de proprietate asupra construcției, ci ele se înscriu în sfera cheltuielilor necesare de conservare și administrare a bunului.

Susținerea pârâtei privind încorporarea imobilului în capitalul social înstrăinat sub formă de acțiuni, s-a reținut ca având relevanță în cauză, întrucât potrivit art.27 raportat la art.46 din Legea 10/2001, reclamanta nu este îndreptățită la restituirea în natură a imobilului naționalizat ulterior privatizat, cât timp nu s-a constatat nulitatea actului de privatizare, în temeiul art.46 din Legea nr.10/2001.

Instanța a respins cererea SC SA de chemare în garanție a AVAS prin care s-a solicitat obligarea AVAS la contravaloarea actualizată a morii, deoarece măsurile reparatorii nu au fost stabilite, calcularea acestora urmând a se face ulterior printr-o procedură specială, în condițiile legii modificate.

Curtea de APEL CRAIOVA prin decizia nr.701 din 28 septembrie 2006 respins apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței nr.324 din 6 aprilie 2006.

S-a reținut în considerentele deciziei, că imobilul a fost preluat de stat cu respectarea dispoz.Lg.119/1948 și că în condițiile art.29 din Lg.nr-.10/2001, reclamanta este îndreptățită doar la acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent, deoarece imobilul este deținut în prezent de SC SA, societate integral privatizată, iar valabilitatea privatizării nu a fost pusă în discuție.

În recursul declarat și motivat în drept pe dispoz.art.304 pct.7 și 9 pr.civ. a criticat decizia nr.701 din 28 septembrie 2006 Curții de APEL CRAIOVA, susținând că art.27 din Lg.10/2001 nu era incident în cauză nici înainte de modificare și nici în forma în care a fost reprodus (art.29) prin Lg.247/2005, deoarece pârâta nu a demonstrat evidențierea imobilului în patrimoniul său, iar prin contractul de vânzare - cumpărare acțiuni a fost vândută doar cota de 39,98 % din capitalul social și nici nu s-a probat achitarea prețului, a cărui neplată atrăgea de drept rezoluțiunea contractului și incidența art.20 alin.1 din Lg.10/2001, care îi conferea posibilitatea restituirii imobilului în natură.

În cel de-al doilea motiv de recurs a afirmat că în contractul de vânzare-cumpărare se face mențiunea că societatea vânzătoare nu deține certificatul de atestare a dreptului de proprietate în privința terenului, ceea ce înseamnă că acesta nu este evidențiat în patrimoniul societății pârâte în afară de faptul că terenul nu a făcut obiectul naționalizării.

Dispozitivul hotărârii este criticat prin aceea că măsurile reparatorii sunt acordate numai pentru moară, construcție și teren, nu și pentru utilaje.

Prin decizia nr.188 din 16 ianuarie 2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală - în dosarul nr- s-a admis recursul, s-a casat decizia și s-a trimis cauza spre rejudecarea apelului acestei instanțe.

În motivarea deciziei s-a reținut că instanțele nu au supus verificării susținerile reclamantei care a contestat privatizarea integrală a societății intimate și a solicitat aplicarea art.21 alin.1 și 2 din legea 10/2001, indicând instanței de apel să ceară informații la Registrul Comerțului în scopul stabilirii naturii capitalului societății.

S-a mai reținut că a rămas neelucidată și situația juridică a terenului față de art.6 din Contractul de vânzare-cumpărare acțiuni care consemnează că societatea nu deține certificat de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, ce poate pune în discuție existența acestuia în patrimoniul societății pârâte.

Privitor la aplicabilitatea în speță a dispoz.art.27 din Lg.10/2001 în vigoare la data formulării și motivării apelului, instanța de recurs a stabilit că nu prezintă relevanță în acordarea măsurilor reparatorii în natură deoarece s-a stabilit că imobilul a fost preluat de stat cu respectarea Legii 119/1948 moara încadrându-se în categoria celor sistematice la care făcea referire art.1 pct.50 din Lg.119/1948 și cu atât mai mult că distincția pe care art.27 o făcea între imobilele preluate cu titlu și cele preluate fără titlu nu mai prezintă semnificație în modalitatea de acordare a măsurilor reparatorii față de prev.art.29 (fostul art.27) din Lg.10/2001 astfel cum a fost modificat prin Lg.247/2005.

În rejudecarea apelului instanța, având în vedere îndrumările date prin decizia de casare a pus în vedere pârâtei SC SA C să depună înscrisuri privitoare la structura acționariatului acesteia la data de 14 februarie 2001 și la evidențierea în patrimoniul acesteia a imobilului în litigiu compus din clădire și teren.

Totodată s-a emis adresă către Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Dolj care a comunicat informațiile cerute privitoare la structura acționariatului societății pârâte la data de 14.02.2001 prin adresa nr.52811 din 29 oct.2008.

Intimata pârâtă AVAS Baf ormulat întâmpinare prin care reiterat excepția lipsei calității sale procesuale active în cauză și a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței, apreciind corectă soluția de respingere a cererii de chemare în garanție învederând că apelul nu conține critici sub acest aspect.

Examinând apelul declarat, în raport de probatoriul administrat în cauză, și de dispozițiile legale aplicabile se constată că este nefondat.

Soluționarea cauzei de față a necesitat clarificarea incidenței dispoz.art.21 (fostul art.20) și ale art.29(fostul art.27) din Legea 10/2001 - dispoziții aplicabile la situații de fapt distincte în raport cu structura acționariatului unității deținătoare la data de 14 februarie 2001.

Potrivit dispozițiilor art.21 alin.1 din Lg.10/2001, în forma actuală, imobilele preluate abuziv se restituie în natură persoanei îndreptățite, dacă erau deținute la data intrării în vigoare a Legii 10/2001 de o societate comercială la care statul era acționar ori asociat majoritar.

Prin art.27 alin.1 al Legii 11/2001 s-a prevăzut o excepție de la regula restituirii în natură a imobilelor (prevăzută de art.9), indiferent de situația actuală a acestora, pentru ipoteza în care societățile comerciale în patrimoniul cărora se află imobilul erau integral privatizate la data intrării în vigoare a Legii 10/2001

Prin adresa nr.52811 din 29 oct.2008 a Oficiului Registrului Comerțului s-au prezentat datele privind structura acționariatului pârâtei SC SA C - din care rezultă că la data intrării în vigoare a Lg.10/2001 - statul nu mai deținea acțiuni la societatea pârâtă, aceasta fiind, la acea dată, integral privatizată.

Prin urmare, situația reținută în speță sub aspectul structurii acționariatului pârâtei la data de 14.02.2001 atrage incidența dispozițiilor art.29 din Lg.10/2001 și nu a dispoz.art.21.

În reglementarea anterioară, modificării Legii 10/2001 prin Legea 247/2005, textul art.27 (devenit art.29 alin.1 al Legii 10/2001 în forma modificată prin Lg.247/2005 text declarat neconstituțional prin 830/2008) prevedea că forma măsurilor reparatorii în echivalent se aplică doar în privința imobilelor preluate fără titlu valabil, evidențiată în patrimoniul societăților comerciale privatizate. În speță însă problema preluării cu titlu valabil a imobilului moară s-a tranșat, în chiar considerentele deciziei de casare reținându-se această situație.Art.1 pct.50 din legea 119/1948 prevedea că se naționalizează morile sistematice care aveau valțuri duble și o capacitate teoretică de măciniș de peste 1 tonă la 24 ore.

Prin raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză de expert - s-a concluzionat că la data naționalizării, moara era sistematică, avea două valțuri duble și o capacitate teoretică de măciniș de peste o tonă la 24 ore și deci că naționalizarea s-a făcut corect.

Cum imobilul moară s-a preluat cu titlu valabil și societatea deținătoare este integral privatizată, potrivit dispoz.art.29 din Lg.10/2001 -aplicabile situației reținute, reclamanții pot beneficia doar de măsuri reparatorii în echivalent, nu și de restituirea în natură a morii.

Cât privește componența imobilului, în mod corect prin dispozitivul sentinței s-a menționat îndreptățirea la măsuri reparatorii pentru construcția morii și terenul aferent - fără menționarea utilajelor atâta timp cât nici prin notificare și nici prin cererea de chemare în judecată nu s-au solicitat măsuri reparatorii și pentru utilajele morii.

În raportul de expertiză tehnică întocmit de expert - s- consemnat că o parte din utilajele existente în moară pot fi cele preluate odată cu moara la data naționalizării ( valț 800/300mm, valț dublu 800/250, filtru aspirație cu ventilator,ciclon metalic, rezervă din lemn,sită,tarar porumb, snec de lemn dublu 3.5 lungime, snec lemn 4 lungime, transmisie principală 12,transmisie secundară 10 ml,locomobile mari 1927, piese shimb, scule, unelte, fiind enumerate și utilajele înlocuite.

Terenul în suprafață de 2208,81 mp.- determinat prin expertiza efectuată de expert - este teren aferent clădirii morii, fiind necesar folosirii morii, astfel că și sub acest aspect s-a stabilit corect, prin sentință, acordarea de măsuri reparatorii iar nu restituirea în natură.

De altfel, așa cum rezultă din probatoriul administrat și cum confirmă și reclamanții, terenul nu este evidențiat în patrimoniul societății pârâte astfel că aceasta nu este unitate deținătoare în sensul legii, iar prin apelul declarat împotriva sentinței, reclamanta inițială nu a criticat și soluția de respingere a acțiunii față de Primăria Com.

Față de toate aceste considerente, și în baza art.296 pr.civ. urmează a se respinge, ca nefondat, apelul.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de reclamanta, ă, și continuat de apelanții reclamanți - moștenitori și ambii domiciliați în C, 2 - Islaz, nr.2, jud. D împotriva sentinței civile nr. 324 din 6 aprilie 2006, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. 1433/civ/2005 în contradictoriu intimații pârâți SC SA C, cu sediul în C,-, jud. D,PRIMĂRIA cu sediul în comuna, jud. D și intimatul chemat în garanție B cu sediul în B,--11, sect. 1.B în dosar nr-.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 26 2008.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red.jud. -

Tehn. M:C:/7 ex.

Președinte:Paraschiva Belulescu
Judecători:Paraschiva Belulescu, Stela Popa

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 382/2008. Curtea de Apel Craiova