Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 40/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,

PENTRU MINORI ȘI FAMILIE

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR. 40/A/2008

Ședința publică 6 februarie 2008

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Traian Dârjan

- -

JUDECĂTOR 2: Viorica Crișan

- -

GREFIER:

- -

S-a luat în examinare apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 642 din 9 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe pârâtul Primarul Comunei, având ca obiect plângere în baza Legii nr. 10/2001.

La apelul nominal se prezintă pentru reclamanta apelantă, numitul, soțul acesteia, în calitate de mandatar cu procură autentificată la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Apelul este scutit de la plata taxelor judiciare de timbru și timbru judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentantul reclamantei apelante depune la dosar în copie o adresă emanând de la Primăria Comunei prin care se aduce la cunoștința reclamantei apelante de azi faptul că dosarul de fond funciar înregistrat în baza Legii nr. 10/2001, a fost înaintat spre soluționare la SC Nord Vest O, și copia cărții funciare nr. 168 din 26 iulie 2004.

În exercitarea rolului său activ, instanța pune în discuția mandatarului reclamantei apelante dacă își menține revendicarea asupra tuturor bunurilor din notificare.

Mandatarul reclamantei apelante arată că își menține revendicarea doar cu privire la teren.

În legătură cu contrucția existentă pe terenul revendicat, mandatarul reclamantei apelante arată că aceasta a fost construită în anii 1957-1958 de către de Consum C și a fost cumpărată de către SC Nord Vest SA. Arată de asemenea că sunt dispuși să accepte și despăgubiri în schimbul terenului, însă nu au reușit să ajungă la o înțelegere cu aceasta.

Curtea, având în vedere susținerile mandatarului potrivit cărora proprietari asupra terenului în litigiu sunt și, conform extrasului CF 168 din 26 iulie 2004, și întrucât dispoziția contestată este emisă la data de 23 aprilie 2007, după intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005 care a modificat art. 21 alin. 4 din Legea nr. 10/2001, pentru ca prima instanță să își exercite rolul activ în privința calității procesuale pasive în cauză, instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea apelului.

Reprezentantul reclamantei apelante solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat în scris.

CURTEA

Prin sentința civilă nr.642/9 oct.2007, pronunțată de Tribunalul Cluj în dos.civ. nr- admițându-se plângerea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul PRIMARUL COMUNEI s-a dispus anularea dispoziției nr.374/23.04.2007 emisă de pârât, obligându-l să înainteze dosarul unității deținătoare.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin Dispoziția Primarului comunei nr.374/23.04.2007 a fost respinsă notificarea formulată de reclamantă pe motivul că terenul solicitat în temeiul Legii 10/2001 nu constituie proprietatea Comunei ci în patrimoniul SC NORD VEST SA

Tribunalul a apreciat că în conformitate cu prevederile ar.27 din Legea nr.10/2001 în situația în care ulterior formulării notificării se identifică unitatea deținătoare, primarul nu mai are competență în soluționarea notificării, fiind obligatorie trimiterea dosarului către unitatea deținătoare, cu încunoștințarea persoanei îndreptățite.

În cauză, Primarul comunei soluționând notificarea în sensul respingerii acesteia în loc să o înainteze unității deținătoare, a emis o dispoziție nelegală, lovită de nulitate.

În consecință, în temeiul art.26 și 27 alin.3 al Legii 10/2001, tribunalul a anulat dispoziția atacată, obligând pârâtul să trimită notificarea și dosarul aferent unității deținătoare îndreptățită a se pronunța în cauză.

Hotărârea și dispozitivul sentinței nu indică deținătorul.

Împotriva sentinței de mai sus, în termen legal, reclamanta a declarat apel, solicitând admiterea lui și schimbarea sentinței în sensul obligării primarului la restituirea în natură a terenului la care este îndreptățită.

În motivarea apelului reclamanta arată că hotărârea tribunalului este greșită deoarece ea se bazează doar pe simpla susținere a pârâtului că terenul nu se află în proprietatea comunei.

Intimatul legal citat nu s-a prezentat la dezbateri și nu a depus întâmpinare.

Examinând apelul, Curtea îl constată fondat pentru următoarele motive de nelegalitate.

Într-adevăr, hotărârea tribunalului d e admitere a acțiunii se bazează pe afirmația nedovedită a pârâtului că imobilul de natură teren în suprafață de 1170 mp din CF 168 nu este deținut de acesta.

Pe lângă faptul că reținerea tribunalului nu face trimitere și nu se bazează pe nici o dovadă Curtea constată că aceasta este în realitate contrară dovezilor scrise aflate în dosar, după cum urmează:

1. Conform extrasului CF 168, imobilul cu nr.top.1213/2 constituie proprietatea tabulară a numiților și soției cu titlu de cumpărare.

2. Construcția înscrisă în CF cu nr.de mai sus a fost demolată iar pe terenul intravilan de 1170 mp, preluat de fosta Cooperativă Agricolă "Drumul lui " din Com., Raionul T, s-a îngăduit în temeiul convenției încheiată la 21 martie 1963, edificarea de către de Consum Rediu a unui magazin de desfacere și bufet (filele 17,19).

Terenul de mai sus a fost folosit de de consum pentru buna funcționare a magazinului în absența unui act de transmitere legală a folosinței sau a dreptului de proprietate.

3. noi realizate constând în magazin de desfacere realizat de de consum a fost înstrăinat la 3.04.2000 către cumpărătoarea SC NV SA O, conform contractului de la filele 13-14 dosarului.

Convenția de vânzare a avut ca obiect exclusiv construcțiile, nu și terenul, asupra căruia SC Nord Vest O nu are nici un titlu.

Există dovezi la filele 11 și respectiv 59-60 dosarului de fond că dobândirea construcțiilor SC Nord Vest SA Oas olicitat constituirea unui drept de proprietate asupra terenului mai întâi în temeiul Legii fondului funciar și a Legii 247/2005 și apoi pe calea acțiunii în justiție, ambele demersuri fiind respinse.

În aceste condiții, obligarea primarului de transmitere a notificării către un deținător fără titlu este nelegală.

4. În mod cu totul surprinzător tribunalul omite dispoziția emisă de același primar al Comunei cu nr.134 din 26 aug.2002 prin care reclamantei i-a fost soluționată notificarea nr.1226/2001 încă din anul 2002 iar în temeiul art.20 alin.3 al Legii 10/2001 prin actul arătats-a și dispus restituirea în natură a suprafeței de 1170 mp terensituat în intravilanul localității, în spatele clădirii cunoscută sub denumirea de, achiziționată de SC Nord-Vest O, astfel că aparent, la momentul judecății, ceea ce a rămas neadus la îndeplinire în cadrul procedurii de aplicare a Legii 10/2001 rămân doar operațiunile de predare efectivă a terenului aflat în prezent în domeniul privat al Com. de către deținător a cărui identitate se confirma și prin recunoașterea făcută în scriptul aflat la fila 51 dosarului de fond.

De altfel, punerea în posesie asupra terenului constituia capăt de cerere al acțiunii reclamantei formulat odată cu cererea de anulare a dispoziției 374/23.04.2007, cereri nesoluționate în fond de către tribunal conform obligațiilor ce revin instanței în temeiul art.129 alin.5 și 6.proc.civ.

5. Lipsa de rol activ a tribunalului se reține și în privința determinării încă de la primul termen de judecată, în conformitate cu prevederile art.21 art.23 și 24 din Legea 10/2001 completată și modificată prin Legea nr.247/2005 a persoanei căreia-i revine calitatea procesuală pasivă în litigiile privind drepturi pretinse în temeiul Legii 10/2001.

Astfel, după modificarea și completarea adusă Legii 10/2001 prin Titlul I al Legii 247/2005, potrivit art.21 alin.4 din Legea 10/2001, în cazul imobilelor deținute de unitățile administrativ-teritoriale, restituirea în natură sau echivalent către persoana îndreptățită se face prin dispoziția motivată a primarilor. Prin urmare, după modificarea intervenită prin Legea 247/2005, calitate procesuală pasivă în litigiile privind soluționarea notificării sau atacarea dispozițiilor emise de primar o are unitatea administrativ teritorială, primarul fiind doar persoana mandatată legal să aducă la îndeplinire obligația unității administrativ teritoriale conform art.21 al Legii 10/2001 și în temeiul art.67 din Legea nr.215/2001 să reprezinte comuna sau orașul în relațiile cu alte autorități publice și persoane juridice, precum și în justiție.

Cum prevenirea oricărei greșeli de judecată și aplicarea corectă a Legii constituie obligație a instanței ce se impune a fi respectată în condițiile inconsecvenței legislative și a schimbărilor intervenite în practica judiciară, pe baza tuturor considerentelor arătate mai sus și a dispozițiilor art.282 și 297.proc.civ, Curtea admițând apelul declarat va desființa în întregime sentința atacată trimițând cauza pentru judecarea în fond a ambelor petite ale acțiunii formulată aceluiași tribunal.

Cu ocazia rejudecării legalitatea dispoziției atacată urmează a fi analizată de tribunal și raportat la existența și efectele dispoziției de restituire în natură a imobilului în cursul anului 2002.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 642 din 9 octombrie 2007 Tribunalului Cluj în dosarul nr-, pe care desființează și trimite cauza spre rejudecare aceluiași tribunal.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Dată și pronunțată în ședința publică din 6 februarie 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER

- - - - - -

Red.CV

Dact./5ex.

21.02.2008

Președinte:Traian Dârjan
Judecători:Traian Dârjan, Viorica Crișan

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 40/2008. Curtea de Apel Cluj